Carcinomul de vezica biliara, cunoscut si sub denumirea de cancer de colecist, este o patologie oncologica rara, dar cu mortalitate crescuta. Adesea, aceasta forma de cancer nu provoaca semne sau simptome in stadiile incipiente, motiv pentru care majoritatea cazurilor sunt depistate in stadii avansate de boala, cand prognosticul este nefavorabil. Diagnosticul tardiv se datoreaza si pozitiei anatomice a vezicii biliare, pe langa manifestarile nespecifice ale acestui tip de cancer.
Rata de vindecare pentru cancerul vezicii biliare este excelenta daca tumora este diagnosticata in stadii incipiente si daca este indeparta prin interventie chirurgicala. Din pacate, cum spuneam mai sus, majoritatea pacientilor primesc diagnosticul dupa ce cancerul s-a raspandit dincolo de vezica biliara.
Prevalenta carcinomului de vezica biliara este mai mare la sexul feminin si la varsta avansata (decadele 7-8 de viata).
Factori de risc
Factorii care favorizeaza aparitia acestei patologii poseda un numitor comun si anume inflamatia cronica a mucoasei colecistului:
- Litiaza biliara veziculara – reprezinta cel mai important factor de risc. Prezenta litiazei se regaseste la 70-90% dintre pacientii cu cancer de colecist. In ciuda acestei statistici, numai 0,5-3% dintre pacientii cu litiaza vor dezvolta cancer de colecist in decursul vietii. Riscul creste cu dimensiunea calculilor si cu durata prezentei lor in colecist.
- Polipii veziculei biliare - polipii adenomatosi au potential de evolutie maligna.
- Colangita sclerozanta primitiva – la acesti pacienti este recomandata o ecografie anuala de screening a veziculei biliare.
- Infectia cronica cu Salmonella typhi – un procent mic dintre persoanele cu infectie acuta cu Salmonella typhi se transforma in purtatori cronici asimptomatici si acestia sunt la risc de a dezvolta cancer de colecist.
- Chistele biliare congenitale – se asociaza in special cu un risc crescut de colangiocarcinom.
- Anomalii anatomice ale jonctiunii pancreatico-biliare – aceasta conditie predispune la refluxul sucului pancreatic in interiorul tractului biliar, cu inflamatie cronica consecutiva. In consecinta, colecistectomia profilactica este recomandata la acesti pacienti.
- Anumite medicamente – methyldopa, tratamentul de substitutie hormonala, isoniazida.
- Expunerea la anumiti carcinogeni din mediu – fumatul, muncitorii din industria cauciucului, a textilelor etc.
- Obezitatea
Semne si simptome
In stadiile incipiente, majoritatea pacientilor sunt asimptomatici sau prezinta simptome nespecifice, cum ar fi simptome dispeptice sau colici biliare datorate calculilor.
Printre pacientii simptomatici, cele mai frecvente simptome sunt durerea abdominala de hipocondru drept, inapetenta, greata, varsaturile, scaderea ponderala. Pe de lata parte, aceste simptome sunt similare cu cele asociate altor afectiunile frecvente ale vezicii biliare, cum ar fi calculii biliari sau blocarea unui canal biliar. Prin urmare, consultul de specialitate si realizarea investigatiilor recomandate sunt esentiale pentru identificarea cauzei oricaror semnse si simptome.
In stadiile avansate, pacientii pot dezvolta icter prin invazia caii biliare principale sau insuficienta evacuatorie gastrica si/sau hemoragie digestiva superioara prin invazia duodenului. Cancerul de colecist se poate manifesta si precum o colecistita acuta.
Diagnosticul cancerului de colecist
Cancerul de colecist este rareori diagnosticat in stadii precoce. Diagnosticul timpuriu se face mai frecvent post-operator, in colecistul rezecat pentru alta cauza (litiaza, colecistita acuta, polipi). Prin urmare subliniem importanta examenului histopatologic al fiecarui colecist rezecat!
O eventuala tumora la nivelul colecistului poate fi depistata prin:
- Examen fizic – in stadiile avansate, medicul poate sa identifice un colecist palpabil sub rebordul costal drept (semnul Courvoisier), o masa tumorala abdominala palpabila, hepatomegalie, icter, ascita.
- Analize de sange – markerii tumorali CEA si Ca19.9 NU sunt sensibili si NICI specifici pentru cancerul de colecist, dar daca se inregistreaza valori crescute ale acestora, ei pot fi utili pentru monitorizarea post operatorie, pentru identificarea precoce a unei recidive tumorale.
- Ecografie abdominala – este examinarea de prima intentie in suspiciunea de afectiune biliara. Poate detecta modificari sugestive pentru cancerul de colecist, precum ingrosari si calcificari ale peretelui colecistului, formatiuni protruzive in interiorul lumenului, stergerea demarcatiei dintre parenchimul hepatic si colecist. In caz de detectie a unui polip biliar vezicular, riscul ca acesta sa contina celule canceroase creste cu dimensiunea polipului. De aceea – in caz de polipi mai mari de 1cm – se indica colecistectomia.
- Tomografia computerizata si Rezonanta magnetica nucleara – completeaza diagnosticul, in caz de detectie a unor modificari suspecte la ecografia abdominala. Ele vizualizeaza invazia locala si la distanta si sunt examinari cheie pentru stabilirea rezecabilitatii cancerului de colecist.
Tratamentul cancerului de colecist
Stadiul cancerului influenteaza planul de tratament si obiectivele tratamentului. In cazul cancerelor de colescit in stadiu incipient, scopul este adesea de a elimina cancerul. In aceasta etapa optiuniel de tratament pot include o combinatie intre chirurgie, chimioterapie si radioterapie.
Pentru cazurile in care boala este depistata intr-un stadiu mai avansat, obiectivele tratamentului pot include prelungirea vietii si gestionarea simptomelor.
Optiuni de tratament recomandate in cancerul de colecist:
- Rezectia chirurgicala - singurul tratament curativ este cel chirurgical. In functie de extensia cancerului, procedeele chirurgicale difera, de la colecistectomia simpla la colecistectomia radicala si colecistectomia largita care presupun si rezectia anumitor parti din parenchimul hepatic si evidarea ganglionara.
- Tratamentul oncologic adjuvant – in cazurile cu risc ridicat de recidiva post rezectie chirurgicala, se asociaza chimioterapia post-operatorie, combinata sau nu cu radioterapia.
- Tratamentul paliativ – are ca scop tratamentul complicatiilor care pot sa apara, precum icterul si stenozele digestive. Acestea pot fi solutionate pe cale endoscopica, prin montarea de stenturi biliare sau digestive sau pe cale chirurgicala, prin efectuarea de derivatii bilio-digestive.
- Tratamentul oncologic paliativ – chimioterapia, combinata cu imunoterapia – in cazul cancerelor avansate, nerezecabile sau metastatice, pot prelungi viata si atenua simptomele asociate.
Screening si preventie
Fiind o patologie oncologica rara, nu exista programe de screening adresate populatiei generale. In schimb, oricarei persoane cu simptome digestive ii este recomandata efectuarea unei ecografii abdominale, iar ecografia poate ridica suspiciunea de cancer de colecist, ducand la continuarea investigatiilor.
In ceea ce priveste preventia cancerul vezicii biliare, trebuie mentionat ca aceasta boala nu poate fi prevenita. Singura recomandare care poate ajuta este aceea de a evita pe cat posibil factorii de risc. Tinand cont de numeroasele complicatii pe care le pot genera calculii de colecist (colica biliara, colecistita acuta, icterul obstructiv prin migrarea calculilor in calea biliara, angiocolita acuta, pancreatita acuta, cancerul de colecist), persoanelor cu aceasta patologie le este recomandata colecistectomia. Aceiasi recomandare este valabila si pentru persoanele cu polipi veziculari biliari mai mari de 1cm.
Bibliografie
- Gastroenterologie si hepatologie clinica – SRGH 2018
- UpToDate - Epidemiology, risk factors, clinical features, and diagnosis of gallbladder cancer
- UpToDate - Treatment of advanced unresectable and metastatic gallbladder cancer
- UpToDate - Adjuvant therapy for localized resected gallbladder cancer
- UpToDate - Gallbladder polyps and benign gallbladder conditions in adults
Articol realizat de echipa medicala a Departamentului de Gastroenterologie din Ponderas Academic Hospital
