Cancerul testicular

Doctorii nu stiu care este cauza cancerului testicular. Boala debuteaza in momentul in care celulele sanatoase ale testiculului sufera modificari si incep sa se inmulteasca intr-un mod anormal.
 
Daca diviziunile celulare sunt normale pentru un organism sanatos si functional, inmultirea lor, chiar si atunci cand acest lucru nu este necesar, duce la acumularea celulara care formeaza masa ce poate aparea in zona testiculara. Majoritatea formelor de cancer testicular debuteaza in celulele germinative, acele celule din testicul unde se produce sperma imatura.

Factori de risc in cancerul testicular

Desi nu este cunoscuta o cauza precisa a aparitiei cancerului testicular, exista o serie de factori de risc ce cresc probabilitatea de aparitie. Acestia includ:

• Un testicul necoborat (fenomenul poarta numele de criptorhidism) - testiculele se formeaza in zona abdominala in timpul dezvoltarii fetale si, de obicei, coboara in scrot inainte de nastere. Aproximativ 3% dintre barbati au un testicul necoborat. Barbatii care au un testicul necoborat au un risc mai mare de a dezvolta cancer testicular. Riscul este ridicat chiar si in cazul celor care sufera o interventie de coborare a testiculului in scrot. Pe de alta parte, majoritatea barbatilor care dezvolta cancer testicular nu au un istoric de testicule necoborate;
• O dezvoltare anormala a testiculelor - afectiunile care impiedica dezvoltarea normala a testiculelor pot creste riscul de cancer testicular. Cea mai cunoscuta afectiune de acest fel este sindromul Klinefelter. Acesta este o afectiune genetica, in care barbatii au o copie in plus a cromozomului X. Se manifesta prin slabiciune musculara si intarzierea vorbirii la bebelusi, alungirea picioarelor, pubertate incompleta, dezvoltarea excesiva a sanilor (ginecomastie) si oase slabite, la adolescenti, si libido redus, lipsa partiala a parului corporal, o masa musculara redusa, grasime abdominala, in cazul barbatilor;
• Ereditatea - daca ai rude apropiate, tatal sau un frate care a avut cancer testicular, exista un risc mai mare. Daca tatal a avut cancer testicular, exista un risc de patru ori mai mare de a dezvolta boala. In cazul unui frate care are cancer testicular, riscul este de aproximativ opt ori mai mare de a-l dezvolta si tu. Circa 3% dintre cazurile de cancer testicular sunt mostenite;
• Varsta - desi poate aparea la orice varsta, majoritatea cazurilor apar intre 15 si 35 de ani. De asemenea, aproximativ 90% dintre cazuri apar pana in 54 de ani;
• Infectia cu HIV - persoanele infectate cu HIV au un risc mai mare de cancer testicular. Alte infectii nu cresc riscul de imbolnavire;
• Istoricul personal - barbatii care au fost diagnosticati in trecut cu o forma de cancer testicular au un risc de 12 pana la 18 ori mai mare de a dezvolta boala in celalalt testicul. In ciuda acestor date, doar 3-4% dintre barbatii care au avut cancer testicular in trecut se vor confrunta cu aceeasi problema la celalalt testicul. De aceea, daca ai fost diagnosticat, este important sa fii atent si la evolutia celuilalt testicul si sa mergi la doctor atunci cand observi o anomalie. Totodata, persoanele care au cancer testicular trebuie sa revina periodic la control, deoarece exista un risc de recurenta la cinci, respectiv zece ani.

In general, in stadii timpurii, cancerul testicular este nedureros si se manifesta prin umflarea sau aparitia unor noduli pe unul dintre testicule. De asemenea, pot aparea schimbari ale formei sau texturii testiculului. Umflaturile pot avea dimensiunile unui bob de mazare sau pot fi mai mari. Cu toate acestea, majoritatea umflaturilor din scrot, deci nu din testicul direct, nu sunt semne ale cancerului testicular. Chiar si asa, orice fel de anomalii care dureaza mai mult de cateva zile nu ar trebui ignorate.

Alte simptome ale cancerului testicular includ:

• Fermitate mai mare a testiculului;
• Diferente semnificative in forma si textura dintre cele doua testicule;
• O durere surda la nivelul testiculului sau al scrotului, care apare si dispare;
• Senzatia de greutate in zona scrotala. 

In cazul in care cancerul testicular s-a raspandit si in alte zone ale corpului, pot aparea si alte simptome. Aproximativ 5% dintre persoanele care au cancer testicular se vor confrunta cu simptomele specifice formelor metastatice (care afecteaza si alte zone ale corpului). De cele mai multe ori, cancerul testicular se raspandeste pana la ganglionii limfatici din zona abdominala sau chiar pana la plamani. Doar in cazuri rare, cancerul testicular ajunge pana la ficat, oase sau creier. In general, simptomele cancerului testicular metastatic pot include:

• Tuse persistenta;
• Tuse cu sange;
• Dificultati respiratorii;
• Dezvoltarea sau umflarea sanilor;
• Aparitia unei umflaturi in zona gatului;
• Durere de spate, mai ales in zona lombara.

Desi cancerul testicular este una dintre formele tratabile ale bolii, tot exista riscul de raspandire in alte zone ale corpului. De exemplu, in lipsa tratamentului, cancerul va progresa si poate duce la umflaturi si durere in membrele inferioare. Aceste simptome pot indica formarea de cheaguri de sange (tromboza). Daca afecteaza creierul, pot aparea durerile de cap, confuzia si alte simptome neurologice. Oboseala cronica si pierderea in greutate reprezinta alte semne ale progresului bolii.  
 
De asemenea, daca unul sau ambele testicule sunt indepartate chirurgical, este posibil ca fertilitatea sa aiba de suferit.

Exista doua tipuri principale de cancer testicular: tumori din celule germinative si tumori stromale. Acestea, la randul lor, au mai multe subtipuri.

Tumori din celule germinative

Tumorile din celule germinative sunt cele mai comune forme de cancer testicular, aproximativ 90% dintre pacienti avand aceasta forma. Exista doua forme de cancer testicular din celule germinative: seminom si non-seminom. Poti afla mai jos despre fiecare.

Tumori din celule germinative seminom

Reprezinta o forma de cancer testicular care se dezvolta si se raspandeste mai lent, prin comparatie cu alte forme. Seminomul poate fi de doua tipuri: seminomul clasic, ce reprezinta aproximativ 95% dintre tumorile germinative seminom, si seminomul spermatociclic (atipic), care afecteaza mai ales varstnicii. Ambele forme produc doar o forma de markeri tumorali, numiti gonadotropina corionica umana (HCG).

Tumori din celule germinative non-seminom

Exista patru forme de acest tip, iar majoritatea barbatilor se confrunta cu mai mult decat o forma de tumora non-seminom. Acestea sunt:

• Carcinomul embrionar - o forma agresiva care creste repede si reprezinta aproximativ 40% din totalul tumorilor non-seminom;
• Tumora sacului vitelin (numit si yolk sau „galbenus”) - cea mai raspandita forma de cancer testicular la copii. Apare rar la adulti si este tratata prin chimioterapie;
• Coriocarcinomul - o forma rara si agresiva de cancer testicular;
• Teratocarcinomul - afecteaza testiculul, insa se poate raspandi si la ganglionii limfatici din apropiere. Este rezistent la chimioterapie si radioterapie, fiind tratat mai ales prin interventie chirurgicala. Exista trei forme de teratocarcinom, respectiv teratocarcinom matur, teratocarcinom imatur si teratocarcinom malign, ultimul fiind intalnit foarte rar.

Tumori stromale
 
Tumorile stromale reprezinta mai putin de 5% dintre cazurile de cancer testicular. Se dezvolta in jurul celulelor germinative din testicule. Majoritatea cazurilor au un prognostic bun, dupa interventia chirurgicala. Exista doua forme de tumori stromale:

• Tumora celulelor Leydig - acestea produc, in mod normal, testosteronul;
• Tumora celulelor Sertoli - sunt, in general, benigne si nu metastazeaza in alte parti ale corpului.

Barbatii, in special cei care au factorii de risc, ar trebui sa efectueze autoexaminarea testiculara, cel putin o data pe luna. Daca observi orice modificare a testiculelor, de exemplu, aparitia nodulilor, duritate la atingere sau unul dintre testicule este mai mare sau mai mic decat in mod normal, este recomandat sa mergi la un consult urologic, pentru o evaluare amanuntita.
 
Pentru a determina daca un nodul indica prezenta cancerului testicular, medicul poate recomanda urmatoarele analize:

• Radiografie - ofera o imagine a scrotului si a testiculelor. In timpul testului, vei sta pe spate, cu picioarele desfacute. Doctorul va aplica un gel pe scrot, apoi va misca un aparat mobil, pentru a oferi o imagine detaliata. Radiografia ajuta medicul sa identifice natura nodulilor testiculari; poate ajuta sa determine daca nodulii sunt solizi sau umpluti cu lichid. De asemenea, radiografia va dezvalui daca nodulii se afla in interiorul sau in exteriorul testiculelor si daca este vorba despre o tumora maligna sau benigna;
• Teste de sange - se vor testa markerii tumorali din sange. Acestia sunt substante care apar in mod normal, insa au un nivel ridicat in unele cazuri, inclusiv atunci cand exista cancer testicular. Un nivel ridicat al markerilor tumorali nu inseamna neaparat ca este vorba de cancer, insa poate ajuta medicul la stabilirea diagnosticului. 

Odata confirmat diagnosticul de cancer testicular, urmatorul pas este determinarea stadiului bolii. Pentru a stabili acest lucru, medicul poate recomanda o scanare CT (computer tomograf) si/sau teste de sange. Computerul tomograf ofera o imagine asupra abdomenului si zonei pelviene; astfel, medicul poate afla daca tumora s-a extins si in afara testiculelor. Testele de sange sunt necesare pentru a vedea daca mai exista cancer in organism, dupa indepartarea testiculului.

Primul stadiu al cancerului testicular este stadiul 0, numit si GCNIS sau neoplazia celulelor germinale in situ (carcinom in situ), dupa care urmeaza stadiul I, stadiul II si stadiul III, fiecare avand alte trei substadii.

Stadiul 0  

Cancerul afecteaza doar tuburile seminifere, mici tuburi care se gasesc in fiecare testicul. Nu afecteaza alte zone ale testiculului. Nu a ajuns la ganglionii limfatici din apropiere si nici la zone indepartate din corp. Nivelul markerilor tumorali este in limite normale.

Stadiul I

Tumora a depasit tuburile seminifere si poate ajunge in afara testiculului sau in structurile din apropiere. In faza IA, tumora a depasit tuburile seminifere, dar se afla inca in testicul; inca nu afecteaza vasele de sange din apropiere sau ganglionii limfatici. Markerii tumorali au niveluri normale. In faza IB, tumora s-a dezvoltat si in afara testiculului, insa nu a ajuns la ganglionii limfatici. Markerii tumorali au un nivel normal. In faza IC, tumora a depasit sau nu limitele testiculare. Nu afecteaza ganglionii limfatici din apropiere, insa cel putin un marker tumoral are un nivel ridicat.

Stadiul II

In stadiul II al cancerului testicular, tumora a depasit sau nu limitele testiculare. Daca a trecut de testicule, poate afecta unul sau mai multi ganglioni limfatici din apropiere, insa nu a ajuns in zone indepartare ale corpului. In faza IIA, tumora s-a dezvoltat sau nu in afara testiculului, iar cancerul afecteaza cel putin unul si cel mult cinci dintre ganglionii limfatici. Niciun nodul limfatic nu a ajuns la dimensiuni mai mari de 2 cm. Markerii tumorali pot fi in limite normale sau unul dintre ei poate avea valori usor ridicate.
 
In faza IIB, cancerul a ajuns sau nu in afara testiculului. Tumora s-a raspandit pana la cel putin un ganglion limfatic din apropiere, iar acesta este mai mare de 2 cm si mai mic de 5 cm, cancerul s-a raspandit in afara ganglionilor limfatici sau la mai mult de cinci ganglioni limfatici. Markerii tumorali sunt in limite normale sau unul dintre markeri are valori usor ridicate.
 
In faza IIC, tumora a depasit sau nu testiculul si afecteaza cel putin un ganglion limfatic, iar acesta are dimensiuni mai mari de 5 cm. Toti markerii tumorali au valori normale sau unul are valori usor ridicate.

Stadiul III  

In stadiul III al cancerului testicular, tumora afecteaza sau nu ganglionii limfatici din apropiere si s-a raspandit in alte zone ale corpului. In faza IIIA, cancerul afecteaza ganglionii limfatici din apropiere, posibil si ganglionii limfatici indepartati sau chiar plamanii. Markerii tumorali sunt in limite normale sau unul are valori usor crescute.
 
In faza IIIB, tumora afecteaza unul sau mai multi ganglioni limfatici din apropiere, insa nu s-a raspandit in alte zone ale corpului. Cel putin un marker tumoral are valori foarte ridicate. Alternativ, tumora s-a extins sau nu la ganglionii limfatici din apropiere, la cei aflati la distanta sau la plamani. Cel putin un marker tumoral are valori foarte ridicate.
 
In faza IIIC, tumora afecteaza unul sau mai multi ganglioni limfatici din apropiere, insa nu s-a raspandit in alte zone ale corpului. Cel putin un marker tumoral are valori extrem de ridicate. Alternativ, cancerul afecteaza sau nu ganglionii limfatici din apropiere, pe cei aflati la distanta sau la plamani. Cel putin un marker tumoral are valori foarte ridicate.
 
O alta forma a fazei IIIC consta in afectarea sau nu a ganglionilor limfatici din apropiere, raspandirea in alte zone ale corpului, la ganglioni limfatici, la plamani sau alte organe. Este posibil ca mai multi markeri tumorali sa aiba niveluri ridicate sau in limite normale.

Tratamentul cancerului testicular depinde de tipul si de stadiul bolii, precum si de starea generala de sanatate a persoanei. Cele mai comune forme de tratament sunt interventia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si terapia de inlocuire de testosteron.

Interventia chirurgicala

Operatiile de rutina in tratarea cancerului testicular includ:

• Interventia pentru indepartarea testiculului (orhiectomie inghinala radicala) - este principala forma de tratament pentru majoritatea stadiilor bolii. Pentru a indeparta testiculul, chirurgul realizeaza o mica incizie in zona inghinala si extrage testiculul. Daca boala este descoperita timpuriu, indepartarea chirurgicala poate reprezenta singura forma necesara de tratament;
• Interventie pentru indepartarea ganglionilor limfatici din apropiere (limfodisectie retroperitoneala) - se realizeaza printr-o incizie in abdomen. Doctorul va face tot posibilul pentru a evita afectarea nervilor din apropierea ganglionilor limfatici, insa acest lucru nu este posibil intotdeauna. Problemele nervilor din apropiere pot cauza dificultati la ejaculare, insa nu te va impiedica sa ai erectii.

Radioterapia

Radioterapia foloseste fluxuri mari de energie, pentru a elimina celulele canceroase. In timpul unei sedinte de radioterapie, vei fi intins pe o masa, iar o masina va tinti fluxuri energetice spre anumite zone ale corpului. Este indicata mai ales pentru a trata cancerul testicular cu seminom. Uneori, radioterapia este recomandata si dupa interventia chirurgicala, daca se constata ca au mai ramas celule canceroase.
 
Printre efectele secundare, se numara greata, oboseala, iritatia si inrosirea pielii, in zona abdominala si in cea inghinala. Pe termen scurt si doar in cazul unor persoane, poate fi afectata fertilitatea.

Chimioterapia

Chimioterapia consta in folosirea de medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Poate fi recomandata ca tratament unic sau administrat inainte ori dupa indepartarea ganglionilor limfatici. Efectele secundare depind de medicamentele folosite. In general, apar efecte precum oboseala, greata, pierderea parului si un risc mai mare de infectie. In unele cazuri, chimioterapia poate cauza infertilitate. Vorbeste cu medicul despre pastrarea unor probe de sperma, inainte de a incepe chimioterapia.
 
De asemenea, este indicat sa nu concepi copii in timpul chimioterapiei si cel putin un an dupa incheierea tratamentului. Acest lucru este recomandat, deoarece medicamentele pot afecta calitatea spermei. Chiar daca vei putea concepe un copil, acesta ar putea avea defecte la nastere. Poti face sex in timpul tratamentului, insa va trebui sa folosesti prezervativ.

Terapia cu testosteron

Daca celalalt testicul este sanatos, nu ar trebui sa apara probleme hormonale. Insa, daca testiculul ramas este bolnav, este posibil sa apara simptome asociate unei productii reduse sau chiar absente de testosteron. Acestea includ oboseala, ingrasare, absenta dorintei sexuale, disfunctii erectile.
 
Terapia cu testosteron consta in administrarea acestui hormon prin injectii sau gel. Daca alegi injectiile cu testosteron, va trebui sa revii la fiecare 2-3 luni. Dupa tratament, vei putea sa mentii erectiile, iar libidoul se va imbunatati. Printre efectele secundare ale terapiei cu testosteron, se afla:

• Dezvoltarea sanilor;
• Ingrasarea tenului, care poate declansa acneea;
• O schimbare a obiceiurilor urinare - de exemplu, cresterea frecventei urinarilor sau probleme la urinare, din cauza prostatei marite, ce pune presiune asupra vezicii urinare.

Cancerul testicular este una dintre formele cele mai tratabile ale bolii, iar speranta de viata si sansele de revenire la o viata normala sunt cele mai mari. Detectat din timp, sansele de supravietuire timp de un an dupa diagnosticare sunt de 99%, iar speranta de viata la cinci ani este de 98%. De cele mai multe ori, tratamentul implica indepartarea chirurgicala a testiculului cu probleme, fapt ce nu afecteaza fertilitatea sau capacitatea de a avea o viata sexuala normala.