Ascita

Ascita este o afectiune medicala caracterizata de acumularea de lichid in cavitatea peritoneala. Peritoneul este o membrana seroasa, care acopera organele abdominale. Este format din 2 straturi, intre care se formeaza o cavitate. In aceasta cavitate se acumuleaza lichidul ascitic.

In functie de cantitatea de lichid ascitic din cavitatea peritoneala, ascita poate fi clasificata ca:

• usoara;
• moderata;
• severa.

Mecanismele prin care poate aparea aceasta afectiune sunt multiple. Prin cele mai importante se afla urmatoarele:

• obstructia sistemului limfatic, ceea ce face ca drenajul lichidelor sa nu se realizeze corespunzator;
• iritatia peritoneului, data de celulele tumorale si de producerea de lichid in exces;
• sinteza inadecvata de proteine de catre ficat, ceea ce face ca o parte din volumul de plasma din vase sa ajunga in cavitatea peritoneala;
• vasodilatatia circulatiei splanhnice.

Ascita din ciroza hepatica este cea mai comuna forma, reprezentand aproximativ 90% din totalul cazurilor. Aceasta poate aparea indiferent daca hepatita care  a dus la aparitia cirozei este de cauza virala sau alcoolica. In ciroza hepatica, ascita se manifesta ca urmare a scaderii functiei hepatice si a aparitiei hipertensiunii portale. O crestere a tensiunii in vena porta face ca o parte din plasma sa ajunga in cavitatea peritoneala.

Alte cauze de ascita de cauza non-hepatica includ:

• sindromul nefrotic;
• insuficienta cardiaca,
• pericardita constrictiva;
• pancreatita;
• mixedemul;
• lupusul eritematos sistemic
• manutritia severa;
• endometrioza;
• ascita TBC;
• sarcoidoza;
• traumatisme abdominale.

Acumularea de lichid ascitic poate aparea si in unele patologii neoplazice, precum:

• cancerul de stomac;
• cancerul de pancreas;
• neoplasmul intestinal;
• cancerul ovarian;
• cancer de col uterin;
• cancerul pulmonar;
• cancerul hepatic.

In stadiile initiale ale acumularii lichidului in cavitatea peritoneala, ascita poate fi asimptomatica. Pe masura ce lichidul se acumuleaza, se pot observa marirea circumferintei abdominale si cresterea in greutate. Acestea pot fi asociate cu simptome precum:

• meteorismul (balonarea);
• diminuarea apetitului;
• tulburari ale tranzitului intestinal;
• durerea abdominala;
• starea de greata;
• varsaturile;
• dispneea (dificultatea la respiratie);
• fatigabilitatea (oboseala accentuata);
• edeme ale membrelor inferioare;
• starea generala alterata.

Stabilirea diagnosticului se face de catre medic, dupa realizarea:

• anamnezei;
• examenului clinic;
• investigatiilor medicale.

Anamneza

In cadrul anamnezei, medicul adreseaza pacientului intrebari, pentru a afla mai multe informatii despre:

• istoricul medical;
• tratamentul administrat;
• debutul simptomelor;
• stilul de viata.

Examenul clinic

Examenul clinic permite identificarea principalelor caracteristici ale acumularii lichidului ascitic. De cele mai multe ori, sunt aplicate anumite teste ce implica palparea si percutia abdomenului. In functie de ceea ce observa medicul, acesta poate indica efectuarea unor investigatii pentru a confirma diagnosticul.

Investigatiile medicale

Confirmarea diagnosticului se face prin intermediul investigatiilor imagistice. Adesea, este indicata ecografia abdominala. Insa, in unele situatii, pentru obtinerea mai multor informatii, poate fi recomandata si tomografia computerizata. Aceste tehnici imagistice permit detectarea nivelului de lichid peritoneal si stabilirea metodei optime de tratament.

Medicul poate indica si alte tipuri de investigatii, precum:

• hemoleucograma;
• analizele hepatice;
• testele pentru diagnosticarea hepatitei.

Lichid de ascita analize

In cazul in care cauza aparitiei acestei afectiuni nu este identificata, medicul poate recomanda efectuarea paracentezei in scop diagnostic.

Paracenteza este o tehnica prin care este recoltat un volum de 50-100 mililitri de lichid ascitic. De cele mai multe ori, este efectuata sub ghidaj ecografic, pentru a evita aparitia complicatiilor. Aceasta presupune introducerea unui ac la nivelul cavitatii peritoneale si extragerea unei cantitati de lichid ascitic. Inainte de efectuarea procedurii, la nivelul abdomenului este aplicat un anestezic local, ce reduce disconfortul resimtit de pacient in timpul punctiei. In cadrul analizei acestuia, sunt evaluati urmatorii parametri ai lichidului ascitic:

• aspectul;
• culoarea (lichid serocitrin, serohemoragic, chilos);
• continutul de proteine;
• prezenta hematiilor;
• dozarea amilazei;
• identificarea altor tipuri de celule (exemplu: celule canceroase);
• depistarea bacteriilor.

Una dintre complicatiile frecvente este peritonita bacteriana spontana.

Peritonita reprezinta o stare de inflamatie si infectie a peritoneului. In cadrul peritonitei bacteriene spontane, apare infectarea lichidului ascitic, fara o cauza anume. In majoritatea cazurilor, sunt responsabile bacteriile:

• Escherichia coli;
• Klebsiella pneumoniae;
• Streptococcus pneumoniae.

Principala manifestare a peritonitei bacteriene spontane este reprezentata de aparitia febrei. In unele cazuri, poate fi insotita de complicatii precum:

• insuficienta hepatica;
• encefalopatia.

Insuficienta hepatica

Insuficienta hepatica se caracterizeaza prin functionarea ineficienta a ficatului. Astfel, acesta nu va mai realiza corespunzator urmatoarele functii:

• sinteza proteinelor;
• producerea secretiei biliare;
• metabolizarea medicamentelor si a toxinelor.

Encefalopatia hepatica

Encefalopatia este o patologie care afecteaza sistemul nervos, ca urmare a unei cantitati mari de toxine ce ajung la creier. In mod normal, ficatul este unul dintre principalele organe care se ocupa de degradarea si metabolizarea reziduurilor din organism. Insa, cand procesele ce au loc la nivelul acestui organ sunt alterate, toxinele nu se mai elimina si raman in circulatie. La nivelul creierului, prezenta toxinelor poate determina simptome precum:

• scaderea capacitatii de concentrare;
• lipsa orientarii in spatiu;
• tulburari ale echilibrului;
• modificari de personalitate si comportament.

Tratament igieno-dietetic

Schema terapeutica este individualizata fiecarui pacient, in functie de starea clinica in care se afla. Este important de mentionat ca nu exista metode naturiste pentru eliminarea lichidului de ascita. Asadar, este esential a cere sfatul medicului, inca de la aparitia primelor simptome. In cazurile usoare, pentru limitarea si reducerea cantitatii de lichid acumulate, sunt necesare urmatoarele masuri terapeutice:

• repausul la pat;
• restrictia de sare;
• consumul unei cantitati reduse de lichide;
• renuntarea la alcool.

Diureticele

Cand se acumuleaza o cantitate mai mare de lichid ascitic, medicul prescrie administrarea diureticelor. Acestea au rolul de a elimina lichidul acumulat in cavitatea peritoneala, pe cale renala, prin urina.  

Paracenteza terapeutica

In cazurile in care este acumulata o cantitate foarte mare de lichid in abdomen, se recomanda efectuarea paracentezei abdominale. Paracenteza in scop terapeutic consta in introducerea unui ac la nivelul abdomenului si drenarea fluidului acumulat. Procedura poate fi efectuata mai multe zile, pana la stabilizarea pacientului.

In cadrul tehnicii, poate fi extras un volum de pana la 4 litri de lichid ascitic. In perioada efectuarii paracentezei, este important ca pacientul sa fie atent monitorizat de catre echipa medicala. De asemenea, pentru a evita aparitia decompensarilor, pacientului i se administreaza, in perfuzie, solutie de albumina.

Antibiotice

Ascita complicata cu peritonita bacteriana spontana necesita suplimentarea schemei terapeutice cu antibiotice. Acestea cresc sansele vindecarii infectiei lichidului ascitic si prelungesc durata vietii.

Sunt portosistemic transjugular

Efectuarea unui sunt portosistemic are rolul de a crea o legatura intre vena porta si o alta vena suprahepatica. Aceasta procedura este realizata in cazul prezentei hipertensiunii portale si are ca scop reducerea presiunii de la nivelul acestei vene. Vena porta este o vena care transporta sangele de la o mare parte dintre organele abdominale in ficat. Cand exista un obstacol pe traseul acesteia, apare hipertensiunea portala.

Suntul portosistemic consta in conectarea venei porte cu venele din sistemul venos sistemic, ceea ce face ca presiunea acesteia sa scada si sa nu mai existe o cantitate mare de plasma extravazata in cavitatea peritoneala. Procedura se face sub anestezie locala, astfel ca nu aduce niciun disconfort pacientului.

Este important ca, dupa efectuarea suntului portosistemic, pacientul sa fie sub supraveghere medicala. Desi avantajele pe termen lung sunt numeroase, unii pacienti pot dezvolta disconfort abdominal sau encefalopatie hepatica.

Transplantul hepatic

Transplantul hepatic este necesar mai ales in cazul in care ascita este determinata de ciroza in stadiile avansate. In astfel de situatii, vindecarea ficatului nu se mai poate produce, iar un transplant hepatic poate contribui la reducerea complicatiilor date de ascita.

Gestionarea ascitei

Un pacient diagnosticat cu ascita trebuie sa faca unele schimbari in stilul de viata, pentru a reduce recurenta si complicatiile. Astfel, sunt recomandate urmatoarele:

• renuntarea la alcool;
• limitarea consumului de sare;
• administrarea medicamentelor doar la recomandarea medicului;
• evitarea utilizarii antiinflamatoarelor nesteroidiene.

Este important de mentionat ca ascita nu se poate vindeca, iar recurentele pot aparea. Cu toate acestea, ascita poate fi gestionata, daca sunt respectate indicatiile si tratamentele oferite de medic. Schimbarile stilului de viata au o contributie semnificativa la evitarea reaparitiei simptomelor specifice ascitei si a complicatiilor.

Evitarea acumularii lichidului in cavitatea peritoneala poate fi realizata prin adoptarea unor masuri care sa previna aparitia afectiunilor hepatice. Pentru aceasta, sunt recomandate urmatoarele:

• adoptarea unei diete echilibrate nutritional;
• evitarea grasimilor in exces;
• renuntarea la alcool si fumat;
• consumarea unui aport optim de sare;
• mentinerea unei greutati adecvate varstei si inaltimii;
• efectuarea regulata a exercitiilor fizice;
• relatiile sexuale protejate;
• evitarea drogurilor.

Este important a intelege ca ascita este o afectiune medicala complexa, care necesita tratament si ingrijire medicala continua. Aceasta se manifesta prin acumularea de lichid in cavitatea peritoneala si poate conduce la complicatii severe, daca nu este tratata in timp util. Cauzele aparitiei acesteia sunt multiple, dar, cel mai frecvent, ascita este determinata de bolile hepatice. Calitatea vietii pacientilor cu ascita poate fi imbunatatita printr-un stil de viata echilibrat, prin administrarea corespunzatoare a tratamentului indicat de medic si o monitorizare permanenta.

Bibliografie:

www.webmd.com, https://www.webmd.com/digestive-disorders/ascites-medref, accesat la data 23.09.2023;
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14792-ascites, accesat la data 23.09.2023;
www.cancerresearchuk.org, https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/coping/physically/fluid-abdomen-ascites/about, accesat la data 23.09.2023;
www.hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/ascites, accesat la data 23.09.2023.