Amigdalita

Majoritatea cazurilor de amigdalita sunt determinate de infectia cu un virus comun, insa si infectiile bacteriene pot provoca amigdalita. Tratamentul amigdalitei depinde de etiologie, prin urmare, este important sa obtii diagnosticul prompt si precis. Interventia chirurgicala de indepartare a amigdalelor a fost candva o procedura frecventa in tratarea amigdalitei, insa in prezent este efectuata doar daca amigdalita bacteriana se produce frecvent, nu raspunde la alte tratamente sau determina complicatii severe.

Amigdalita afecteaza cel mai frecvent copiii de varsta prescolara si preadolescentii, insa poate afecta si adultii, mai rar. Amigdalita poate fi resimtita ca o raceala severa sau ca o gripa. Semnele si simptomele frecvente sunt:

• Amigdale rosii, inflamate
• Pete albe sau galbene pe amigdalele
• Durere in gat
• Dificultate sau durere la inghitire
• Febra
• Noduli limfatici mariti si durerosi la nivelul gatului
• Voce ragusita
• Respiratie neplacuta
• Durere de stomac, in special la copiii mai mici
• Gat intepenit
• Cefalee

La copiii mici, care nu pot descrie cum se simt, semnele amigdalitei pot include:

• Saliva care se prelinge din gura (bale) ca urmare a dificultatii/durerii la inghitire
• Refuzul de a manca
• Iritabilitate neobisnuita

Este important sa obtii un diagnostic corect atunci cand copilul are simptome care pot sa indice amigdalita.

Suna medicul in cazul in care copilul experimenteaza:

• Durere in gat care nu trece in 24-48 de ore
• Durere sau dificultate la inghitire
• Slabiciune extrema, oboseala sau iritabilitate

Cere ajutor medical imediat in cazul in care copilul are una dintre simptomele:

• Dificultate in respiratie
• Dificultate extrema la inghitire
• Saliva care se prelinge din gura

Amigdalita este cel mai frecvent provocata de virusuri comune, insa si infectiile bacteriene pot reprezenta o cauza – cea mai frecventa bacterie care determina amigdalita este Streptococcus pyogenes (streptococ de grupa A), bacteria care provoaca infectia in gat. Alte tulpini si alte bacterii pot, de asemenea, sa provoace amigdalita.

De ce se infecteaza amigdalele?

Amigdalele sunt prima linie de aparare a sistemului imunitar impotriva bacteriilor si virusurilor care intra in cavitatea bucala. Aceasta functie poate face amigdalele in mod special vulnerabile la infectie si inflamatie. Totusi, sistemul imuni al amigdalelor se reduce dupa pubertate – un factor care se traduce prin raritatea cazurilor de amigdalita in randul adultilor.

Factorii de risc ai amigdalitei sunt:

• Varsta. Amigdalita se produce cel mai frecvent la copii, insa rar la cei sub 2 ani. Amigdalita de natura bacteriana este mai frecventa la copiii de 5-15 ani, in timp ce amigdalita de cauza virala este mai frecventa la copiii mai mici.
• Expunerea frecventa la germeni. Copiii de varsta scolara au contact apropiat cu colegii si sunt frecvent expusi la virusurile sau bacteriile care pot provoca amigdalita.

Complicatiile amigdalitei sunt rare, insa cand se produc, afecteaza copiii de 2-4 ani. Inflamarea sau umflarea amigdalelor ca urmare a amigdalitei frecvente sau pe termen indelungat (cronica) poate sa determine complicatii precum:

• Dificultate respiratorie
• Respiratie intrerupta in timpul somnului (apnee obstruvtiva in somn)
• Infectie care se raspandeste in profunzime in tesutul din jur (celulita amigdaliana)
• Infectie care rezulta intr-o acumulare de puroi in spatele unei amigdale (abces periamigdalian)

Infectie in gat

Daca amigdalita provocata de un streptococ din grupul A sau de o alta tulpina a unor bacterii streptococice nu este tratata, daca tratamentul cu antibiotic este incomplet, copilul are risc crescut de o afectiune rara precum:

• Febra reumatica, o tulburare inflamatorie care afecteaza inima, articulatiile si alte tesuturi
• Glomerulonefrita poststreptococica, o tulburare inflamatorie a rinichilor care determina indepartarea inadecvata a deseurilor si a fluidelor in exces din sange

Germenii care determina amigdalita virala si bacteriana sunt contagiosi. Prin urmare, cea mai buna preventie este o buna igiena. Invata-ti copilul sa:

• Se spele complet, corect si frecvent pe maini, in special dupa folosirea toaletei si inainte sa manance
• Sa evite sa imparta mancarea, paharele de baut, sticlele de apa sau tacamurile
• Sa isi inlocuiasca periuta de dinti dupa ce a fost diagnosticat cu amigdalita

Pentru a preveni raspandirea infectiei virale sau bacteriene:

• Tine copilul acasa cand este bolnav
• Intreaba medicul cand este cel mai potrivit moment sa se intoarca la scoala
• Invata-ti copilul sa tuseasca sau sa stranute intr-un servetel sau, cand este nevoie, in cotul indoit
• Invata-ti copilul sa se spele pe maini dupa ce tuseste sau stranuta

Medicul va incepe cu examenul clinic care va include:

• Folosirea unui instrument prevazut cu lumina pentru a examina gatul copilului, urechile si nasul – acestea pot fi, de asemenea, infectate
• Examinarea pielii pentru a observa eruptia denumita scarlatina, asociata in unele cazur cu infectia in gat
• Palparea gatului copilului pentru a observa daca nidulii limfatici sunt inflamati
• Ascultarea respiratiei cu ajutorul unui stetoscop
• Examinarea splinei pentru a verifica daca este marita (pentru cazul in care este vorba despre mononucleoza, boala care prespune, de asemenea, inflamarea amigdalelor)

Recoltarea din gat

Prin aceasta testare simpla, medicul recolteaza secretii din gat cu ajutorul unui betigas steril. Mostra va fi trimisa la laborator pentru a fi verificata de bacterii streptococice. De obicei, rezultatul este gata in 24-48 de ore. In cazul in care testul este pozitiv, copilul are cu certitudine o infectie bacteriana. Daca testul este negative, copilul are cel mai probabil o infectie virala.

Hemoleucograma completa

Medicul poate recomanda hemoleucograma complete care prespune recoltarea unei mostre de sange de la nivelul bratului. In functie de valori, medicul poate afla daca este vorba despre o infectie bacteriana sau de un agent viral.

La domiciliu

Indiferent de natura infectiei – bacteriana sau virala, cateva sfaturi de ingrijire la domiciliu pot sa faca copilul sa se simta mai bine si sa se recupereze mai bine. In cazul in care virusul este cauza amigdalitei, aceste sfaturi sunt unicul tratament, deoarece medicul nu va prescrie antibiotice. Copilul se va face bine in 7-10 zile. Sfaturile de aplicat la domiciliu pentru refacere includ urmatoarele:

• Incurajeaza-l sa se odihneasca. Copilul trebuie incurajat sa doarma suficient.
• Asigura-te ca se hidrateaza. Da-I suficienta apa pentru a-i mentine gatul hidratat si pentru a preveni deshidratarea.
• Ofera-i alimente bune. Lichidele calde – supa, ceai fara cofeina sau apa calda cu lamaie – si gustarile reci, precum acadelele de inghetata contribuie la ameliorarea durerii in gat.
• Pregateste-i o gargara cu apa sarata. Daca copilul poate face gargara, o cana cu apa calda (250 ml apa) in care ai pus 1 lingurita de sare poate sa amelioreze durerea in gat. Copilul va face gargara, apoi o va scuipa.
• Foloseste un umidificator. Este util pentru incaperile cu aer uscat care irita si mai tare gatul.
• Evita iritantii. Nu fuma in casa si nu folosi produse de curatare care emit vapori iritanti pentru gat.
• Trateaza-i durerea si febra. Cere sfatul medicului in legatura cu folosirea ibuprofenului sau acetaminofenului. Febra moderata fara durere nu necesita tratament. Cu exceptia anumitor boli, copiii si adolescentii nu ar trebui sa ia aspirina, aceasta fiind asociata cu aparitia sindromului Reye, o boala rara, dar potential fatala.

Antibioticele

Daca amigdalita este provocata de o infectie bacteriana,medicul va prescrie antibiotice. Penicilina luata sub forma de capsule timp de 10 zile este cel mai frecvent tratament cu antibiotice prescris pentru amigdalita provocata de un streptococ din grupul A. In cazul in care copilul este alergic la penicilina, medicul va prescrie un alt antibiotic. Copilul trebuie sa ia intregul ciclu de antibiotice asa cum i-a fost prescris, chiar daca simptomele se amelioreaza complet. In cazul in care nu ia tot ciclul de antibiotice, infectia se poate agrava sau se poate raspandi spre alte zone ale corpului. De asemenea, un ciclu incomplete de antibiotice poate creste riscul de febra reumatica sau de inflamatie renala severa. Cere sfatul medicului despre ce ai de facut daca ai uitat sa-i administrezi copilului o repriza.

Interventia chirurgicala

Indepartarea chirurgicala a amigdalelor (amigdalectomie) poate fi folosita pentru a trata amigdalita recurenta frecventa, amigdalita cronica sau amigdalita bacteriana care nu raspunde la tratamentul cu antibiotice. Amigdalita frecventa este definita ca:

• Peste 7 episoade pe an
• Peste 4-5 episoade pe an in ultimii doi ani
• Peste 3 episoade pe an in ultimii trei ani

Amigdalectomia mai poate fi recomandata in cazul in care amigdalita a determinat complicatii dificil de gestionat precum:

• Apnee obstructiva in somn
• Dificultate in respiratie
• Inghitire cu dificultate, in special carne sau alte alimente cu volum
• Abcese care nu se amelioreaza cu tratamentul antibiotic

Recuperarea complete dupa amigdalectomie se produce in general in 7-14 zile.

In cazul in care copilul are durere in gat, dificultate la inghitire sau alte simptome care pot sa indice amigdalita, poti merge la medicul de familie sau la medicul pediatru. Ulterior, vei primi trimitere catre un specialist ORL (otorinolaringologie). Medicul iti va adresa o serie de intrebari cu privire la starea copilului. Fii pregatit sa raspunzi la urmatoarele intrebari:

• Cand au debutat simptomele?
• Daca a avut febra, care au fost valorile?
• Are dificultate in a inghiti alimentele, il doare cand inghite?
• Exista ceva care sa ii amelioreze simptomele – analgezicele, lichidele calde?
• A mai fost diagnosticat cu amigdalita sau infectie in gat? Daca da, cand?
• Simptomele ii influenteaza somnul?
• A avut contact cu vreo persoana cu infectie in gat?

Intrebarile pe care le poti adresa medicului sunt urmatoarele:

• In cat timp vor fi gata rezultatele analizelor?
• Care este cel mai bun plan de tratament?
• Ar trebui sa ma ingrijoreze frecventa cu care copilul face amigdalita?
• Cand poate copilul sa revina la scoala sau sa isi reia activitatile?

Consultant: Dr. Oana Bucur, medic specialist medicina interna si gastroenterologie

Surse de informatie:

www.mayoclinic.org

www.nhs.uk