Anevrismul aortic

Tipurile de anevrisme aortice depind de localizarea acestora. In principal, exista doua astfel de localizari - in piept si in abdomen. Dupa segmentul afectat putem avea anevrism de aorta toracica (dilatarea radacinii aortei, a aortei ascendente, a crosei aortei si a aortei toracice descendente) sau anevrism de aorta abdominala (dilatarea segmentului suprarenal sau/şi a celui infrarenal). Atunci cand dilatarea cuprinde atat aorta toracica, cat si pe cea abdominala, vorbim de anevrism de aorta toracoabdominal.

Anevrismul aortic toracic

Barbatii si femeile sunt la fel de susceptibili de a suferi anevrisme ale aortei toracice, care devin mai frecvente odata cu inaintarea in varsta. Anevrismele aortice toracice sunt adesea cauzate de hipertensiune arteriala, colesterol crescut sau diferite alte leziuni. Uneori, persoanele cu tulburari mostenite ale tesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan si sindromul Ehlers-Danlos, pot prezenta anevrisme de aorta toracica.

Deoarece au o crestere lenta, anevrismele mici pot sa fie lipsite de simptome, ceea ce duce la diagnosticarea tardiva, cand anevrismul are deja dimensiuni mari si riscul de disectie sau ruptura a peretelui aortic este mare.
Atunci cand anevrismul creste poate sa determine durere toracica, senzatia de presiune sau constrictive la nivelul toracelui, durere de spate, tuse sau probleme de respiratie.

Semnele si simptomele care trebuie sa va alarmeze, deoarece pot indica disectia sau ruptura anevrismului aortic toracic sunt:

• Durere ascutita, brusca in piept sau in partea superioara a spatelui
• Dificultati de respiratie (respiratie scurta)
• Dificultate la inghitit

Anevrismul aortic abdominal

Anevrismele aortice abdominale apar mai des decat anevrismele aortice toracice. Anevrismele aortice abdominale sunt mai frecvente la barbati si la persoanele cu varste peste 65 de ani.  Acestea sunt de obicei cauzate de ateroscleroza , dar si de infectii sau alte leziuni.

Anevrismele aortice abdominale nu au adesea simptome. In cazurile in care apar simptomele, acestea pot include:
Senzatia de pulsatie in abdomen (ca niste batai cardiace simtite la nivelul stomacului)

• Dureri care au caracter de palpitatie sau profunzime in spate sau in zonele laterale
• Durere la nivelul feselor
• Durere in zona inghinala
• Dureri de picioare

Durerea resimtita nu cedeaza la schimbarea pozitiei sau la administrarea de medicamente care trateaza usual durerea.

Exista mai multi factori care contribuie la producerea unui anevrism aortic. Dintre acestia, fumatul si hipertensiunea arteriala sunt cei mai importanti factori de risc ce pot duce la aparitia anevrismului. Diferite boli si comportamente nesanatoase care afecteaza inima si vasele de sange cresc, de asemenea, riscul de aparitie a unui anevrism aortic.

Printre posibilele cauze ale unui anevrism aortic se numara:

• Hipertensiunea arteriala. Hipertensiunea produce slabirea peretelui aortic. Varsta, impreuna cu hipertensiunea arteriala sunt factori de risc importanti in dezvoltarea unui anevrism de aorta toracica.
• Ingrosarea si intarirea arterelor (ateroscleroza). Pe masura ce placa se acumuleaza pe peretii arterelor, acestea devin mai putin flexibile, iar presiunea suplimentara poate determina slabirea si dilatatia acestora. Hipertensiunea arteriala si colesterolul ridicat sunt factori de risc pentru intarirea arterelor.
• Afectiuni genetice. Anevrismele aortice care apar la persoanele mai tinere au adesea o cauza genetica. Persoanele care se nasc cu sindrom Marfan, o afectiune genetica care afecteaza tesutul conjunctiv, prezinta un risc crescut de anevrism aortic toracic. Alte tulburari genetice sunt: sindroamele vasculare Ehlers-Danlos, Loeys-Dietz si Turner.
• Afectiuni inflamatorii. Boli precum arterita cu celule gigant si arterita Takayasu sunt asociate cu anevrismele de aorta toracica
• Probleme cu valva aortica a inimii (valva aortica bicuspida). Uneori, persoanele care au probleme cu valva aortica prezinta un risc crescut de anevrism aortic toracic.
• Infectie netratata. Desi rar, anevrismul de aorta toracica poate fi cauzat de o infectie netratata, cum ar fi sifilis sau salmoneloza
• Traumatism. Rareori, unele persoane care sufera diferite traumatisme in timpul unui accident dezvolta anevrisme aortice toracice

Un anevrism aortic rupt poate duce la sangerari masive care pun viata in pericol. In general, cu cat anevrismul este mai mare, cu atat este mai mare riscul de rupere.

Semnele si simptomele unei rupturi aortice includ:

• Dureri bruste, intense si persistente in zona pietului, abdomenului sau dureri de spate
• Durere care iradiaza in spate
• Dificultati de respiratie
• Tensiunea arteriala scazuta
• Pierderea constientei
• Respiratie scurta
• Probleme la inghitit
• Slabiciune sau paralizie a unei parti a corpului
• Dificultati de vorbire sau alte semne ale unui accident vascular cerebral

Majoritatea anevrismelor aortice, atat toracice, cat si abdominale, sunt depistate intamplator, in timpul unei evaluari de rutina sau in timpul unei investigatii imagistice pentru o alta afectiune, cum ar fi o radiografie, un CT sau o ecografie.

Este posibil ca medicii sa isi sfatuiasca pacientii cu varsta peste 65 de ani sau pacientele cu varsta peste 70 de ani care au factori de risc (sufera de hipertensiune arteriala, de exemplu) sa efectueze un examen de screening constand din o ecografie transesofagiana sau abdominala pentru a observa eventuala prezenta a unui anevrism aortic la nivel toracic, respective la nivel abdominal.

Screeningurile de rutina, in special pentru afectiuni genetice specifice, pot ajuta, de asemenea, la identificarea riscului de aparitie a unui anevrism aortic. In cazul in care testele arata un risc crescut, medicul cardiolog poate prescrie medicamente pentru scaderea colesterolului si reducerea tensiunii arteriale.
In cazurile in care este depistat un anevrism aortic, medicul cardiolog poate recomanda o angiografie tomografica computerizata, pentru a evalua dimensiunea anevrismului, localizarea si stabilirea tratamentului optim.

Scopul tratamentului este de a preveni cresterea anevrismului si de a-l trata inainte ca acesta sa conduca la o disectie sau a ruptura aortica. In functie de marimea si rata de crestere a anevrismului toracic aortic, tratamentul poate varia de la monitorizare pana la interventie chirurgicala.

Tratamentul recomandat depinde de marimea anevrismului.

Recomandari pentru anevrismele mici (mai mici de 5 cm in diametru)

Anevrismele mici prezinta un risc foarte scazut de rupere, dar trebuie supravegheate:

• Ecografie sau alte teste imagistice la fiecare 6-12 luni pentru a monitoriza cresterea anevrismului si riscul de ruptura
• Medicatie pentru managementul tensiunii arteriale si a nivelului colesterolului
• Modificarea stilului de viata ajuta la controlul tensiunii arteriale; de exemplu, se recomanda ferm renuntarea la fumat
• Exercitiul zilnic este, de asemenea, benefic

Recomandari pentru anevrismele mari (mai mari de 5 -5,5 cm in diametru)

In general, pentru anevrismele aortice mai mari de 5 cm in diametru se recomanda tratamentul chirurgical deoarece riscul de ruptura creste o data cu cresterea dimensiunii anevrismului.. Tipul de interventie va fi ales de echipa de medici chirurgi, impreuna cu pacientul, in functie de severitatea simptomelor si starea generala de sanatate a pacientului.

La fel ca si in cazul anevrismelor toracice, scopul tratamentului este de a preveni cresterea anevrismului si de a-l trata inainte ca acesta sa conduca la o disectie sau a ruptura aortica. In functie de marimea si rata de crestere a anevrismului aortic abdominal aortic, tratamentul poate varia de la monitorizare pana la interventie chirurgicala.

Anevrismele aortice abdominale mai mici de 3 cm se trateaza medicamentos prin mentinerea optima a tensiunii arteriale si modificarea stilului de viata (renuntare la obiceiuri nesanatoase, dieta, etc). Atunci cand dimensiunile sunt mai mari, rata de crestere este de peste 0,5 cm in 6 luni/ peste 1 cm intr-un an se recomanda tratamentul chirurgical pentru a preveni riscul de ruptura care reprezinta o urgenta chirurgicala cu mortalitate crescuta.

Tratamentul chirurgical poate varia de la caz la caz si aici vorbim despre :

1.Chirurgie clasica, deschisa

Operatia deschisa necesita inlocuirea zonei anevrismale cu o proteza. Medicul chirurg acceseaza portiunea afectata a aortei abdominale printr-o incizie in abdomen. Majoritatea pacientilor stau in spital intre 4 si 10 zile, iar perioada de recuperare poate fi de pana la 3 luni.

2. Chirurgie endovasculara

Repararea anevrismului prin chirurgie endovasculara (EVAR) reprezinta o optiune de tratament mai putin invaziva. Se fac doua mici incizii in zona inghinala, prin care medicul chirurg introduce la nivelul zonei dilatate o endoproteza. Majoritatea pacientilor au nevoie de o perioada de spitalizare de 1-3 zile. Perioada de recuperare este mai scurta decat in cazul unei interventii chirurgicale deschise.

Stilul de viata este deosebit de important in reducerea riscului de aparitie a unui anevrism aortic, cauzat de alti factori inafara de cei genetici. Este deosebit de important sa urmati recomandarile si sfaturile medicilor:

• Aflati istoricul familiei. Daca sunteti diagnosticat cu un anevrism aortic, educati rudele de gradul intai (parinti, copii) cu privire la riscul crescut de a dezvolta la randul lor  anevrism aortic
• Daca fumati, cautati metode de a renunta la acest obicei nesanatos
• Urmati o dieta sanatoasa, saraca in sodiu
• Mentineti o greutate sanatoasa
• Faceti miscare regulat
• Verificati periodic valorile tensiunii arteriale si colesterolul

Consultant : Conf. univ. dr. Victor Costache, medic primar Chirurgie cardiovasculara

Surse:
www.mayoclinic.org
www.cdc.gov
www.webmd.com
www.my.clevelandclinic.org