Adenomioza

Atat adenomioza, cat si endometrioza sunt afectiuni ale tesutului endometrial, acel tesut care captuseste cavitatea uterina, insa bolile se dezvolta in mod diferit si au simptome diferite.

In adenomioza, celulele endometriale cresc in interiorul peretelui uterului. Aceste celule "ratacite" urmeaza traseul ciclului menstrual, "sangerand" in fiecare luna. Peretele uterin se ingroasa si poate cauza durere si sangerari abundente la menstruatie. Recent, aceasta afectiune a fost asociata cu infertilitatea.

In cazul endometriozei, celulele endometriale se stabilesc singure in afara uterului. Tesutul endometrial se gaseste in mod frecvent pe ovare, se ataseaza de ligamentele uterului si se gaseste si in anumite zone din pelvis. Aici, aceste celule urmeaza traseul ciclului menstrual, sangerand lunar.

Cauza exacta a acestei afectiuni este necunoscuta. Cu toate acestea, adenomioza este asociata cu niveluri crescute de estrogen si dispare de obicei dupa menopauza (la 12 luni de la ultima menstruatie a unei femei). Acesta este momentul in care nivelul de estrogen scade.

Factorii care cresc riscul de aparitie al adenomiozei includ:

• Varsta peste 40 sau 50 de ani (inainte de menopauza)
• Sarcinile multiple
• Istoric de interventii chirurgicale uterine, cum ar fi o operatie prin cezariana sau o interventie chirurgicala pentru indepartarea fibromului

Simptomele adenomiozei seamana cu cele ale endometriozei. Prin urmare, gasim fenomene dureroase, cum ar fi dismenoreea (durerea in timpul menstruatiei), dispareunia profunda (durerea in timpul actului sexual) si durerea intermenstruala (intre menstruatii). Menoragia si metroragia (sangerarea abundenta la menstruatie sau inafara menstruatiei), sunt de asemenea frecvente.

Alte simptome asociate adenomiozei sunt senzatia de balonare si de presiune abdominala.

Trebuie amintit faptul ca adenomioza este frecvent asociata cu endometrioza si fibroamele uterine, care sunt de asemenea o cauza a sangerarii si a durerii pelviene.

Medicul poate suspecta adenomioza uterina pe baza semnelor si simptomelor pacientei, pe baza examinarii pelvine, care scoate la iveala un uter de dimensiuni mari si o sensibilitate sporita, pe baza ecografiei pelvine, dar si a rezonantei magnetice nucleare (RMN) la nivelul pelvisului.

In unele cazuri, medicul poate recolta o mostra de tesut uterin (numita biopsie endometriala), pe care o va testa pentru a verifica daca sangerarile anormale de la nivelul uterului nu sunt asociate cu alte boli grave. O astfel de biopsie, insa, nu il va ajuta pe medic sa confirme diagnosticul de adenomioza. Investigatiile de imagistica medicala (ecografia transvaginala, RMN-ul) pot detecta semnele adenomiozei la nivelul uterului.

In cazurile asociate cu infertilitatea, pot fi de ajutor si alte investigatii, precum histerosalpingografia sau sonohisterosalpingografia, CT-ul (nu poate diagnostica adenomioza, insa poate sugera prezenta bolii cand este prezenta marirea uterului).

Tratamentul depinde de severitatea simptomelor si de nevoia de a se pastra fertilitatea pacientei. In unele cazuri, este suficienta administrarea unui hormon care induce atrofia tesutului endometrial. In cazul femeilor cu simptome severe, care nu sunt ameliorate pe cale medicala, si care nu isi mai doresc sa aiba copii, poate fi efectuata histerectomia (extirparea totala sau partiala a uterului).

Pentru adenomioza uterina, optiunile de tratament se impart in mai multe categorii:

• Medicamente antiinflamatoare, pentru a controla durerea; pacienta incepe sa ia un astfel de medicament cu o zi sau cu doua zile inainte de debutul menstruatiei si va continua sa ia tratamentul pe durata menstruatiei.
• Medicamente pe baza de hormoni - pentru pacientele cu dureri mari care asociaza si endometrioza se pot administra medicamente similare cu hormonul progesteron sau progestative (dienogest); un alt tratament foarte eficient pentru controlul sangerarii este steriletul cu eliberare lenta de progesteron; si nu in ultimul rand, pilulele contraceptive combinate (ce contin estrogen si progesteron) ori plasturii contraceptivi sau inelul contraceptiv ar putea ameliora sangerarile abundente si durerea asociate cu adenomioza.
• Histerectomia - daca durerea este severa si niciun alt tratament nu a functionat, medicul poate sugera o interventie chirurgicala prin care este extirpat uterul. Indepartarea ovarelor nu este necesara pentru a tine adenomioza sub control.
• Chirurgia conservatoare - pentru pacientele care au dorinta de conceptie se poate opta pentru chirurgie reconstructiva uterina care presupune excizia testului adenomiotic, anormal, si reconstructia uterului. Este o procedura cu un grad mare de dificultate, care genereaza un risc crescut de ruptura uterina in cazul unei viitoare sarcini si asociaza de asemenea riscul de recidiva.

Printre optiunile de tratament pe care le mai poate incerca pacienta, dar care nu fac parte din prima linie de tratament si au un risc mai mare de persistenta a simptomelor sunt:

• Embolizarea arterelor uterine - o procedura minim-invaziva in care sunt folosite mici particule pentru a bloca vasele de sange care iriga uterul; datorita faptului ca alimentarea cu sange a fost intrerupta, adenomioza se micsoreaza.
• Ablatia endometriala - tot o procedura minim-invaziva, care distruge mucoasa uterului (endometrul); este o metoda eficienta care imbunatateste simptomele la unele paciente ce sangereaza abundent, cand adenomioza nu a penetrat prea adanc peretele muscular al uterului.
• HIFU (High Intensity Focused Ultrasound) se bazeaza pe ultrasunete de frecvente inalte intens focusate care pot distruge zone tinta ala uterului, avand sansa sa reduca volumul uterin si sa imbunatateasca anumite simptome. Este inca o tehnica in curs de cercetare in cazul adenomiozei uterine.

Prezenta adenomiozei asociaza frecvent si existenta endometriozei, cunoscuta ca fiind o cauza de infertilitate. Prezenta in sine doar a adenomiozei, fara asocierea unei endometrioze, nu duce neaparat la infertilitate, dovada fiind multe femei cu adenomioza si fertilitate normala.

Poate provoca dar nu este o regula. Daca pacienta doreste sa ramana insarcinata, nu ar trebui sa i se faca histerectomie, ablatie endometriala sau embolizare a arterei uterine. Trebuie gasita o alta metoda de tratament pana dupa ce va avea copii.

• Adenomioza nu asociaza intotdeauna infertilitate
• Adenomioza poate fi asociata cu infertilitatea in cazul in care exista si endometrioza sau/ si daca asociaza o disfunctie de implantare
• Adenomioza asociaza un risc mai mare de avort spontan
• Adenomioza nu afecteaza calitatea ovocitelor
• In cazurile mai severe poate beneficia de tratament chirurgical cu ameliorarea simptomatologiei (sangerari, dureri pelvine) si imbunatatirea prognosticului fertil.
• In cazurile severe in care tratamentul chirurgical nu reprezinta o solutie, se poate apela la Fertilizare in Vitro cu mama surogat

Adenomioza este o afectiune dureroasa, care, insa, nu pune viata in pericol. Exista disponibile numeroase optiuni de tratament pentru a atenua simptomele, iar histerectomia este singurul tratament care poate elimina complet simptomele. Cu toate acestea, afectiunea dispare adesea de la sine dupa instalarea menopauzei.

Surse:
https://www.healthline.com/health/adenomyosis#risk-factors
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/adenomyosis/symptoms-causes/syc-20369138
https://www.webmd.com/women/guide/adenomyosis-symptoms-causes-treatments

Autor: dr. Mihail Banacu
https://www.reginamaria.ro/medici/dr-banacu-mihail