Intoleranta la gluten non-celiaca

Glutenul este una din cele mai consumate proteine de pe mapamond, pentru că se gaseste în cerealele cele mai populare - grâu, orz, secară, dar și în alte cereale. Practic, este destul de dificil să menții o dietă care să excludă acest ingredient, de multe ori ascuns în diferite produse fără nicio legătură cu panificația.

Sensibilitatea la gluten i-a derutat mult timp pe specialiști, care nu au înțeles cum poate declanșa glutenul o varietate de simptome disparate, aparent fără nicio legătură între ele. Mai ales că, spre deosebire de celiachie sau alergia la grâu, intestinul nu părea să sufere nicio leziune iar absorbția nutrienților nu era afectată. O teorie este că sensibilitatea la gluten face parte din porțiunea "submarină" a "aisbergului celiac". Specialiștii spun că în organism se produc în exces o serie de proteine cu rol de declanșare a unui răspuns inflamator responsabil de manifestările sistemice.

Pacienții cu intoleranță la gluten sunt adesea cei care se adresează în lanț unei multitudini de specialiști pentru suferințele lor, de la neurologi și psihiatri, la reumatologi, dermatologi sau gastroenterologi. Și aceasta se întâmplă pentru că intoleranța la gluten este o condiție cu adevărat cameleonică, își poate schimba mereu expresiile precum o orgă de lumini și este dificil de diagnosticat dacă medicul nu o include explicit pe lista sa de suspiciuni.

Deși noile dovezi pledează fără tăgadă că intoleranța la gluten este o afecțiune reală și debilitantă, totuși mijloacele de diagnostic și tratament sunt limitate, bazându-se în principal pe excluderea celorlalte afecțiuni și pe testul dietei fără gluten (diagnostic de eliminare).

În acest scop medicii îți vor recomanda, în primul rând, un test care să excludă o posibilă boala celiacă, o afecțiune de natură autoimună precum TEST CELIKEY-SCREENING BOALA CELIACA (Ig A și IgG -tTG) sau, dacă simptomele tale sunt pronunțate sau există indicii că boala are o componentă familială, se recomandă testarea genetica pentru boala celiacă.

De asemenea, medicii vor dori să afle dacă nu ai o intoleranță de alt tip (la lactoză sau histamină) care se manifestă prin simptome asemănătoare apărute după mese sau dacă nu ai un teren alergic care se manifestă printr-o reacție alergică la o proteină alimentară (caz în care se verifică nivelul de IgE din sânge).

Deși nu există înca un test de diagnostic singular, specific, pentru intoleranța la gluten non-celiacă, mulți medici apelează la Testul de nutrigenetica, un test ADN revoluționar care analizează 1.000 de regiuni genetice, în urma cărora sunt formulate peste 300 de rapoarte ADN personalizate - mai mult decât orice alt profil ADN de sănătate existent în piață. Testarea nutrigenetică analizează multe domenii diferite în legătură cu dieta ta și sănătatea corpului tău, iar un raport important se referă la  alimentele care ți se potrivesc. Testul examinează de la modul în care organismul tău răspunde la grăsimi sau carbohidrați până la riscul de a fi intolerant la gluten, lactoza sau alte alimente.

• Dureri abdominale (crampe) sau balonare: Este posibil să simți disconfort sau o senzație de plenitudine în stomac după ce ai consumat un aliment cu gluten (pâine, pizza, prăjituri, paste).
• Diaree sau constipație: Glutenul îți poate afecta mișcările intestinale, de aceea este posibil să ai scaune moi, apoase sau scaune dure și uscate, care sunt greu de eliminat.
• Greață sau vărsături: S-ar putea să te simți rău sau să vomiți la scurt timp după ce consumi un aliment cu gluten. Acest lucru se poate datora iritației produse în stomac sau intestine de această proteină.
• Dureri de cap sau migrene: Multe persoane cu această sensibilitate experimentează dureri de cap sâcâitoare după ce manâncă produse pe bază de gluten (făinoase, pâine, pizza, paste, prăjituri, produse de patiserie). Cauza pare să fie inflamația sau modificările fluxului sanguin care le afectează creierul.
• Ceața creierului: Dacă ai dificultăți de concentrare, de amintire sau de gândire clară după ce ai consumat gluten, explicația poate fi sensibilitatea ta la acestă proteină care îți afectează sistemul nervos.
• Dureri articulare: Este posibil să experimentezi dureri sau chiar rigiditate în articulații după o masă la care ai consumat pâine, cornuri sau prăjituri. Acest lucru se poate datora faptului că glutenul declanșează un răspuns imunitar care provoacă inflamație în corpul tău.
• Neuropatie: După ingestia produselor de panificație sau a altor alimente cu gluten, poți resimți amorțeală sau furnicături în mâini, picioare sau alte părți ale corpului. Explicația este simplă, glutenul îți poate afecta fibrele nervoase.
• Oboseala: Oboseala percepută de unele persoane după ce au mâncat alimente bogate în gluten are ca substrat faptul că glutenul afectează nivelul de energie dar poate accentua și anemia.
• Depresie sau ADHD: Deși ți se poate părea ciudat, medicii psihiatri atenționează asupra legăturii unor manifestări precum depresia sau ADHD cu intoleranță la gluten. Vestea bună este că schimbarea dietei duce la ameliorări evidente ale stării pacienților, așa că, dacă simptomele tale par să aibă o legătură cu ce pui în farfurie, este cazul să te adresezi unui medic pentru investigații mai detaliate.
• Dezechilibre sau neregularități hormonale: Hormonii sunt mesageri chimici care reglează diferite funcții și procese din corpul tău. Dezechilibrele sau neregulile hormonale pot afecta creșterea, dezvoltarea, metabolismul, reproducerea, starea de spirit și sănătatea. Intoleranța la gluten poate provoca dezechilibre sau nereguli hormonale prin afectarea producției și secreției de hormoni din diferite glande din organism. De exemplu, intoleranța la gluten poate afecta ciclul menstrual, fertilitatea, funcția tiroidiană, glandele suprarenale, sensibilitatea la insulină și altele.

Dacă ai oricare dintre simptomele descrise mai sus, poate dorești să discuti cu medicul tău despre testarea pentru intoleranța la gluten.

Nu există un test specific pentru această afecțiune, dar medicul poate exclude alte cauze precum boala celiacă, alergia la grâu sau sindromul colonului iritabil prin teste adecvate și un examen clinic detaliat. De asemenea îți poate recomanda un test complex, de nutrigenetică, pentru a obține un tablou amplu al profilului tău metabolic, al intoleranțelor precum cea la gluten, cafeină, alcool, lactoză și al carențelor de micronutrienți.

Cel mai bun mod de a gestiona intoleranța la gluten este de a evita alimentele care conțin gluten și de a urma o dieta fără gluten.

Autor: Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor