Dislipidemia

Grasimile (lipidele) importante din sange sunt:

• Colesterolul
• Trigliceridele

Colesterol

Colesterolul este o substanta grasa care in sine nu este „rea”. De altfel, colesterolul este o componenta esentiala a membranelor tuturor celulelor, a creierului si a neuronilor (celulele nervoase). Colesterolul face parte din componenta bilei secretata de ficat, care ajuta organismul sa absoarba grasimile si vitaminele solubile in grasimi (vitaminele A, D, E si K).

Organismul foloseste colesterolul pentru a produce vitamina D si diferiti hormoni, cum ar fi estrogenul, testosteronul si cortizolul.

Colesterolul provine din doua surse. Organismul poate produce tot colesterolul de care are nevoie la nivelul ficatului, insa obtine colesterol si din alimentele de origine animala. De exemplu, carnea de pasare, galbenusul de ou si produsele lactate contin colesterol alimentar.

75% din colesterol este produs in ficat, iar 25% provine din alimentele grase mancate. Pentru unii oameni, aceasta productie adaugata inseamna ca trec de la un nivel normal de colesterol la unul nesanatos.

Trigliceridele

Trigliceridele sunt cel mai frecvent tip de grasime din organism.

Trigliceridele sunt continute in celulele grase (adipocite). Trigliceridele stocheaza excesul de energie din alimentele mancate si reprezinta sursa de energie pentru diversele procese metabolice ale organismului, inclusiv pentru crestere si dezvoltare. Trigliceridele sunt produse in intestin si ficat din grasimi mai mici denumite acizi grasi. Unele tipuri de acizi grasi sunt produsi de catre organism, dar altii trebuie obtinuti din alimente (acizi grasi esentiali).

Lipoproteinele

Lipoproteinele sunt particule de proteine si alte substante. Acestea transporta grasimi, cum ar fi colesterolul si trigliceridele, care nu pot circula liber in sange, deoarece sunt insolubile in apa care compune predominant sangele. Lipoproteinele sunt ca niste „vehicule” pentru transportul grasimilor in sange la celule si de la celule la ficat pentru a fi descompuse si eliminate.

Exista diferite tipuri de lipoproteine:

• Lipoproteine cu densitate mare (HDL, High Density Lipoprotein, in engleza)
• Lipoproteine cu densitate scazuta (LDL, Low Density Lipoprotein, in engleza)
• Lipoproteine cu densitate foarte scazuta (VLDL, Very-Low-Density Lipoprotein, in engleza)
• Chilomicroni

Colesterol LDL (colesterolul „rau”)

Colesterolul transportat de LDL se numeste colesterol LDL, popular denumit colesterolul „rau”, deoarece un nivel ridicat de colesterol LDL duce la o acumulare de colesterol in peretele arterelor cu formarea placii de aterom (ateroscleroza). Colesterol LDL este cauza principala pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare aterosclerotice (infarct de miocard acut, accident vascular cerebral si boala arteriala periferica). Aproximativ 60-70% din colesterolul din organism este transportat sub forma de lipoproteine cu densitate joasa (colesterol LDL) in sange.

Colesterol HDL (colesterolul „bun”)

Colesterolul transportat de HDL se numeste colesterol HDL sau „colesterol „bun” deoarece transporta colesterolul LDL (rau) de la tesuturi inapoi la ficat. Ulterior, ficatul va elimina colesterolul LDL din organism.

Colesterolul HDL nu elimina tot colesterolul LDL. Doar o treime pana la un sfert din colesterolul LDL din sange este transportat de HDL.

Nivelurile ridicate de colesterol HDL sunt de dorit din cauza ca scad riscul de boli arteriale aterosclerotice: cu cat colesterolul HDL este mai ridicat in sange, cu atat se reduce riscul de ateroscleroza. Un nivel > 60 mg/dl are un efect protectiv.

Colesterol VLDL

Exista si un alt tip de lipoproteine, cu densitate foarte scazuta (VLDL) care au un continut ridicat de lipide (89 - 94%), dar in care predomina trigliceridele, desi pot contine si o cantitate redusa de colesterol. Rolul VLDL consta in transportul trigliceridelor de la ficat spre tesuturile extrahepatice.

Nivelurile de lipoproteine si, prin urmare, de lipide, in special lipoproteinele cu densitate scazuta (LDL- colesterol), cresc usor pe masura ce oamenii inainteaza in varsta. Nivelurile sunt in mod normal usor mai mari la barbati decat la femei, dar cresc la femei dupa menopauza. Cresterea nivelului de lipoproteine care apare odata cu inaintarea in varsta poate duce la dislipidemie.

Colesterolului total include colesterolul LDL, colesterolul HDL si colesterolul VLDL (trigliceride).

Colesterolul circula in sange. Pe masura ce cantitatea de colesterol din sange creste, creste si riscul pentru sanatatea ta.

Ateroscleroza

Colesterolul se poate alatura altor substante pentru a forma un depozit gros si dur in interiorul arterelor (placa de aterom). Placa de aterom se depune pe peretii arterelor, asemanator cum calcarul se depune pe conductele de canalizare. Placa de aterom poate ingusta arterele si le poate face mai putin flexibile – o afectiune cunoscuta sub numele de ateroscleroza.

Riscul de a dezvolta ateroscleroza creste pe masura ce nivelul colesterolului total creste, chiar daca nivelul nu este suficient de mare pentru a fi considerat dislipidemie.

Ateroscleroza poate afecta:

• Arterele care furnizeaza sange inimii (provocand boala arteriala coronariana)
• Arterele care furnizeaza sange creierului (cauzand accident vascular cerebral)
• Arterele care aprovizioneaza restul corpului (determinand boala arteriala periferica)

Prin urmare, avand un nivel ridicat de colesterol total creste, de asemenea, riscul de a avea un infarct acut de miocard (atac de cord) sau un accident vascular cerebral.

Un nivel scazut de colesterol total este, in general, considerat mai bun decat a avea un nivel ridicat. Totusi, un nivel foarte scazut de colesterol poate sa nu fie sanatos, de asemenea. Aceasta conditie medicala se numeste hipolipidemie.

Factorii care cauzeaza dislipidemia sunt clasificati in:

• Cauze primare: cauze genetice (ereditare)
• Cauze secundare: stilul de viata si alte cauze

Atat cauzele primare, cat si cele secundare contribuie la dislipidemie in grade diferite. De exemplu, o persoana cu hiperlipidemie familiala poate avea niveluri si mai ridicate de lipide daca persoana are, de asemenea, cauze secundare de hiperlipidemie.

Dislipidemia primara (ereditara)

Cauzele primare implica mutatii genetice care determina organismul sa produca prea mult colesterol LDL (colesterol „rau”) sau trigliceride sau sa nu reuseasca sa elimine aceste substante. Alte mutatii  implica subproductia sau eliminarea excesiva a colesterolului ”bun” - colesterolul  HDL. Cauzele primare tind sa fie mostenite si, prin urmare, dislipidemia apare la mai multi membri ai familiei.

Consecinta dislipidemiilor primare este ateroscleroza prematura (la barbati </= 55 de ani si la femei < 60 de ani), ceea ce poate cauza prematur angina pectorala sau infarct de miocard. Boala arteriala periferica este, de asemenea, o consecinta, provocand adesea scaderea fluxului sanguin la nivelul picioarelor, cu durere in timpul mersului (claudicatie). Accidentul vascular cerebral este o alta consecinta posibila. Nivelurile foarte ridicate de trigliceride pot provoca pancreatita.

Exemple de dislipidemie primara sunt:

Hiperlipidemia familiala combinata

• Nivelurile de colesterol, trigliceride sau ambele pot fi ridicate.
• Aceasta tulburare afecteaza aproximativ 1-2% dintre oameni.
• Nivelurile lipidelor devin de obicei anormale dupa varsta de 30 de ani, dar uneori si la o varsta mai tanara, in special la persoanele supraponderale, care au o dieta foarte bogata in grasimi sau care au sindrom metabolic.
• Tratamentul consta in limitarea aportului de grasimi saturate, colesterol si zahar, precum si practicarea de exercitii fizice si, atunci cand este cazul, pierderea in greutate. Multi pacienti trebuie sa ia medicamente hipolipemiante.

Disbetalipoproteinemia familiala

• Nivelurile de lipoproteine cu densitate foarte scazuta (VLDL) si colesterol total si trigliceride sunt ridicate. Aceste niveluri sunt ridicate deoarece o forma neobisnuita de VLDL se acumuleaza in sange.
• Se pot forma depozite de grasime (xantoame) la nivelul pielii coatelor si genunchilor, precum si in palme.
• Poate sa apara ateroscleroza precoce severa. Pana la varsta mijlocie, ateroscleroza produce adesea obstructii la nivelul arterelor coronare si periferice.

Hipercolesterolemia familiala

• Nivelul de colesterol total este ridicat.
• Este posibil ca pacientul sa fi mostenit o gena anormala sau sa fi mostenit doua gene anormale, cate una de la fiecare parinte. Persoanele care au doua gene anormale (homozigoti) sunt mai grav afectate decat persoanele care au o singura gena anormala (heterozigoti). Aproximativ 1 din 200 de persoane sunt heterozigoti si 1 din 250.000 pana la 1 din 1 milion de oameni sunt homozigoti.
• Persoanele afectate pot avea depozite grase (xantoame eruptive) in tendoanele de la calcai, genunchi, coate si degete. Rar, xantoamele apar pana la varsta de 10 ani.
• Boala determina ateroscleroza rapid progresiva si moarte precoce din cauza bolii arteriale coronariene.
• Copiii care au mostenit doua gene anormale pot face infarct acut de miocard sau sunt diagnosticati cu angina pectorala pana la varsta de 20 de ani, iar barbatii cu o gena anormala dezvolta adesea boala arteriala coronariana intre 30 si 50 de ani. Femeile care au mostenit o gena anormala prezinta, de asemenea, un risc crescut, dar riscul apare de obicei cu aproximativ 10 ani mai tarziu decat la barbati. Persoanele care fumeaza sau au hipertensiune arteriala, diabet sau obezitate pot dezvolta ateroscleroza la varste si mai tinere.
• Tratamentul consta intr-o dieta saraca in grasimi saturate si colesterol. Cand este cazul, se recomanda scaderea in greutate, renuntarea la fumat si cresterea activitatii fizice. Este de obicei necesar tratamentul cu 1-2 medicamente care scad lipidele. Unii oameni necesita afereza, o metoda de filtrare a sangelui pentru scaderea nivelului de colesterol LDL. Unele persoane cu hipercolesterolemie familiala homozigota pot beneficia de transplant hepatic.
• Diagnosticul precoce si tratamentul pot reduce riscul crescut de infarct de miocard acut si accident vascular cerebral.

Hipertrigliceridemia familiala

• Nivelul trigliceridelor este ridicat.
• Afecteaza aproximativ 1% dintre oameni.
• In unele familii afectate de aceasta forma de dislipidemie, ateroscleroza tinde sa se dezvolte la o varsta frageda, dar in altele, nu.
• Pierderea in greutate, daca este necesar, si limitarea consumului de alcool si carbohidrati scad adesea nivelul trigliceridelor la normal. Daca aceste masuri sunt ineficiente, utilizarea unui medicament hipolipemiant poate ajuta. Pentru persoanele care au, de asemenea, diabet zaharat, un bun control al diabetului zaharat este important.

Hipoalfalipoproteinemie

• Nivelul colesterolului HDL este scazut.
• Multe anomalii genetice diferite pot provoca un nivel scazut de HDL.
• Deoarece medicamentele care cresc colesterolul HDL nu scad riscul de ateroscleroza, hipoalfalipoproteinemia este tratata prin scaderea colesterolului LDL.

Dislipidemia secundara

Ficatul nostru produce in mod natural tot colesterolul LDL („rau”) de care are nevoie. Un stil de viata nesanatos face ca organismul sa produca mai mult colesterol LDL decat are nevoie. Aceasta este cauza colesterolului LDL ridicat pentru majoritatea oamenilor.

Cauzele secundare contribuie la cele mai multe cazuri de dislipidemie la adulti. Comportamentele de viata care pot afecta negativ nivelul colesterolului includ:

• Dieta nesanatoasa
• Lipsa activitatii fizice (sedentarism)
• Fumatul sau expunerea la fumul de tutun
• Supraponderea si obezitatea

Cauza principala a dislipidemiei secundare

In tarile dezvoltate, cea mai importanta cauza a dislipidemiei secundare este:

• Un stil de viata sedentar cu un aport alimentar excesiv de calorii totale, grasimi saturate, colesterol si grasimi trans.
• Grasimile trans sunt utilizate in unele alimente procesate si sunt la fel de aterogene ca grasimile saturate. Astfel de exemple sunt: alimentele coapte (produse de patiserie) si prajite (tip fast-food) si gustarile si alimentele  preambalate, cum ar fi pizza congelata, placintele, prajiturile, biscuitii, napolitanele si uleiurile de gatit.

Alte cauze secundare comune de dislipidemie sunt:

• Diabet zaharat
• Consumul excesiv de alcool
• Boala renala cronica
• Hipotiroidism
• Ciroza biliara primara si alte boli hepatice colestatice
• O serie de medicamente (estrogeni administrati pe cale orala, contraceptive orale, corticosteroizi, retinoizi, diuretice tiazidice (intr-o oarecare masura), ciclosporina, tacrolimus si medicamentele antivirale utilizate pentru tratarea infectiei HIV).

Cauzele secundare ale unui nivel scazut de colesterol HDL sunt:

• Fumatul
• Steroizii anabolizanti, beta-blocantele
• Infectia HIV si SIDA
• Sindromul nefrotic

Dislipidemia diabetica

• Diabetul este o cauza secundara semnificativa deoarece pacientii tind sa aiba o combinatie de lipide care creste riscul de formare a placii de aterom: trigliceride ridicate, LDL crescut si HDL scazut.
• Pacientii cu diabet zaharat de tip 2 sunt in mod special expusi riscului de boli cardiovasculare aterosclerotice.
• Dislipidemia poate fi o consecinta a obezitatii, a controlului slab al diabetului zaharat sau a ambelor.
• Dislipidemia diabetica este adesea exacerbata de aportul caloric crescut si de inactivitatea fizica care caracterizeaza stilul de viata al unor pacienti cu diabet zaharat de tip 2.
• Femeile cu diabet zaharat pot prezenta un risc special de boala arteriala coronariana ca urmare a acestei forme de dislipidemie.

Alimentatia

• Unii oameni sunt mai sensibili la efectele alimentatiei decat altii, insa cei mai multi oameni sunt afectati intr-o anumita masura de ceea ce mananca.
• O persoana poate manca cantitati mari de grasimi animale, fara ca nivelul total al colesterolului sa creasca peste nivelurile dorite.
• O alta persoana poate urma o dieta stricta cu continut scazut de grasimi, fara sa poata sa obtina o scadere a colesterolul total atunci cand acesta este ridicat.
• Aceasta diferenta pare sa fie in mare parte determinata genetic. Structura genetica a unei persoane influenteaza rata la care organismul produce, utilizeaza si elimina aceste grasimi.

De asemenea, greutatea nu prezice intotdeauna nivelurile de colesterol:

• Unii oameni supraponderali au niveluri scazute de colesterol, in  timp ce unii oameni slabi au niveluri ridicate.

Consumul excesiv de calorii poate duce la niveluri ridicate de trigliceride, la fel ca si consumul de cantitati mari de alcool.

Nivelurile ridicate de lipide in sange nu provoaca, de obicei, semne sau simptome.

Ocazional, atunci cand nivelurile sunt deosebit de ridicate, grasimea este depusa in piele si tendoane si formeaza umflaturi denumite xantoame eruptive.

Xantelasma reprezinta placi galben-albe pe pleoape si pe pielea din colturile ochilor. Xantelasma poate fi prezenta la pacientii cu hipercolesterolemie familiala, dar poate sa apara si la persoanele cu niveluri normale de colesterol.

Uneori, oamenii dezvolta inele opace albe sau gri la marginea corneei (arc cornean).

Nivelurile foarte ridicate de trigliceride pot determina marirea ficatului sau a splinei, senzatia de furnicaturi sau arsura la nivelul mainilor si picioarelor, dificultate in respiratie si confuzie si pot creste riscul de aparitie a pancreatitei. Pancreatita poate provoca dureri abdominale severe si poate fi uneori fatala.

Un nivel crescut de colesterolul  nu determina seme sau simptome la majoritatea pacientilor, de aceea este important ca medicul sa verifice nivelul lipidelor din sange. Diagnosticul de dislipidemie se face cu ajutorul unei analize de sange de rutina denumita profil lipidic.

Profil lipidic reprezinta masurarea in sange pe nemancate (post de 12 ore) a:

• Colesterolului total
• Colesterolului  LDL
• Colesterolului HDL
• Trigliceridelor

Valorile de dorit (optime) ale diferitelor tipuri de lipide sunt:

• Colesterolul total: < 200 mg/dl
• Colesterol LDL: < 100 mg/dl
• Colesterol HDL: > 60 mg/dl
• Trigliceride: < 150 mg/dl

Valorile de limita (borderline) sunt:

• Colesterol total: 200-239 mg/dl
• LDL colesterol: 100-129 mg/dl    
• HDL colesterol: 40-60 mg/dl    
• Trigliceride: 150-199 mg/dl

Depasirea acestor limite face trecerea spre zona patologica, de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare aterosclerotice.

Colesterol total

Desi nu exista o limita naturala intre nivelurile normale si anormale de colesterol, pentru adulti, este de dorit un nivel de colesterol total mai mic de 200 mg/dl. Riscul unui infarct acut de miocard se dubleaza atunci cand nivelul colesterolului total se apropie de 300 mg/dl.

Colesterol LDL si HDL

Nivelul colesterolului total este doar un ghid general pentru riscul de ateroscleroza. Nivelurile componentelor colesterolului total - in special colesterolul LDL si HDL - sunt mai importante:

• Un nivel crescut de colesterol LDL (colesterolul „rau”) creste riscul de boli cardiovasculare aterosclerotice. Medicii considera ca este de dorit un nivel de colesterol LDL mai mic de 100 mg/dl.
• Un nivel crescut de colesterol HDL colesterolul („bun”) nu este considerat de obicei o afectiune, deoarece scade riscul de ateroscleroza. Cu toate acestea, un nivel scazut de colesterol HDL (definit ca mai putin de 40 mg/dl) este asociat cu un risc crescut.

Trigliceride

Nu se stie exact daca un nivel crescut de trigliceride creste riscul de infarct miocardic acut sau de accident vascular cerebral. Un nivel de trigliceride mai mare de 150 mg/dl este considerat anormal, dar trigliceridele crescute nu par sa creasca riscul pentru toata lumea. Pentru persoanele cu niveluri ridicate de trigliceride, riscul de infarct de miocard sau accident vascular cerebral este crescut daca pacientii au, de asemenea, un nivel scazut de colesterol HDL, diabet, boala cronica de rinichi sau rude apropiate care au ateroscleroza (antecedente familiale).

Lipoproteina (a)

Lipoproteina (a) este o combinatie de colesterol LDL cu o proteina suplimentara atasata la acesta. Nivelurile peste 30 mg/dl sunt asociate cu un risc crescut de ateroscleroza. Nivelurile ridicate de lipoproteina (a) sunt mostenite. Lipoproteina (a) nu este afectata de dieta sau de majoritatea medicamentelor care scad lipidele. De obicei, trebuie masurata o singura data si ajuta medicul cardiolog sa poata sa faca o evaluare mai adecvata a pacientilor cu risc crescut.

Profilul lipidic recoltat a jeun  - pe nemancate (post de 12 ore) - reprezinta analiza de sange pe care medicii o folosesc pentru a diagnostica dislipidemia. Se recomanda sa faci aceasta analiza incepand cu varsta de 20 de ani, la fiecare 5 ani, ca parte a controalelor medicale periodice.

• Daca valoarea colesterolului este normala, trebuie sa repeti testarea dupa 5 ani.
• Daca apar schimbari in stilul tau de viata (inclusiv in dieta sau cresterea in greutate), va trebui sa repeti analiza mai devreme.
• Daca ai deja diabet, boala arteriala coronariana sau boala cronica de rinichi, va trebui sa fii supravegheat mult mai des.

Aceasta analiza care testeaza nivelul in sange al colesterolului total, colesterolului  LDL, colesterolului HDL si al trigliceridelor reprezinta o componenta din evaluarea globala a riscului de a face boala arteriala coronariana sau un accident vascular cerebral.

Pe langa masurarea nivelului de lipide, medicul va evalua daca ai si alti factori de risc pentru boli cardiovasculare aterosclerotice, cum ar fi supraponderea/obezitatea, fumatul, sedentarismul, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat sau antecedentele familiale de dislipidemie.

La copii si adolescenti, screening-ul cu profilul lipidic a jeun este recomandat intre 2 si 8 ani daca copilul prezinta factori de risc, cum ar fi un istoric familial de dislipidemie severa sau boala coronariana la o varsta frageda. La copiii fara factori de risc, screening-ul cu profil lipidic se face de obicei o data inainte sa ajunga la pubertate (de obicei intre 9 si 11 ani) si inca o data intre 17 si 21 de ani.

• Scaderea in greutate, daca este cazul sau mentinerea unei greutati sanatoase
• Activitate fizica moderata regulata, 150 minute/saptamana, in majoritatea zilelor
• Reducerea grasimilor saturate din alimentatie
• Adesea, medicamente care scad nivelul de lipide din sange (hipolipemiante)

De obicei, cel mai bun tratament pentru pacientii diagnosticati cu dislipidemie este sa scada in greutate daca sunt supraponderali sau obezi, sa renunte la fumat daca fumeaza, sa scada cantitatea totala de grasimi saturate si colesterol din dieta lor, sa creasca activitatea fizica si apoi, daca este necesar, sa ia un medicament care scade lipidele din sange.

Activitatea fizica regulata poate ajuta la scaderea nivelului trigliceridelor si la cresterea nivelului de colesterol HDL. Un exemplu este mersul in ritm vioi timp de cel putin 30 de minute zilnic.

Tratarea copiilor poate fi o provocare. Academia Americana de Pediatrie si Institutul National al Inimii, Plamanilor si Sangelui din Statele Unite ale

Americii recomanda tratament pentru unii copii cu niveluri ridicate de lipide. Se recomanda modificari ale dietei. Medicamentele hipolipemiante pot fi administrate unor copii cu niveluri foarte ridicate de lipide care nu raspund la schimbarile din dieta, in special copiilor cu hipercolesterolemie familiala.

Dieta hipolipemianta

O dieta saraca in grasimi saturate si colesterol poate reduce nivelul colesterolului LDL. Totusi, persoanele cu niveluri ridicate de trigliceride trebuie, de asemenea, sa evite consumul unor cantitati mari de zahar (fie din alimente, fie din bauturi), faina rafinata (cum este utilizata in majoritatea produselor de patiserie comerciale) si alimente care contin amidon (cum ar fi cartofii si orezul).

Tipul de grasime consumata este important. Continutul de grasime al majoritatii alimentelor este mentionat pe eticheta.

Grasimile pot fi:

• Saturate
• Polinesaturate
• Mononesaturate

Grasimile saturate

• Grasimile saturate cresc nivelul colesterolului mai mult decat alte forme de grasimi.
• Grasimile saturate nu ar trebui sa furnizeze mai mult de 5-7% din totalul caloriilor consumate in fiecare zi.
• Cantitati mari de grasimi saturate se gasesc in carne, galbenusuri de ou, produse lactate cu continut ridicat de grasimi, unele nuci (cum ar fi nucile de macadamia) si nuca de cocos.
• Uleiurile vegetale contin cantitati mai mici de grasimi saturate, dar numai unele uleiuri vegetale sunt cu adevarat scazute in grasimi saturate.

Grasimile polinesaturate

• Grasimile polinesaturate (care includ grasimile omega-3 si grasimile omega-6) pot ajuta la scaderea nivelului de trigliceride si colesterol LDL din sange.
• Inlocuieste untul si untura cu uleiuri bogate in grasimi polinesaturate, cum ar fi uleiul de soia, canola (rapita), porumb, sofran si ulei de floarea-soarelui.

Margarina sau unt?

• Margarina, care este produsa din uleiuri vegetale polinesaturate, este de obicei un inlocuitor mai sanatos pentru unt, care este bogat in grasimi saturate (aproximativ 60%).
• Totusi, margarinele solide (si unele alimente procesate) contin grasimi trans, care pot creste nivelul colesterolului LDL („rau”) si pot scadea nivelul colesterolului HDL („bun”).
• Margarinele fabricate in principal din ulei lichid (margarine semilichide) contin mai putine grasimi saturate decat untul, nu contin colesterol si contin mai putine grasimi trans decat margarinele solide.
• Margarinele (si alte produse alimentare) care contin stanoli vegetali sau steroli pot ajuta la scaderea nivelului total si a colesterolului LDL.

Legume, fructe, cereale integrale si fibre

Se recomanda consumul de multe legume, fructe si cereale integrale, care sunt in mod natural scazute in grasimi si nu contin colesterol. De asemenea, sunt recomandate alimentele bogate in fibre solubile, care leaga grasimile din intestin si ajuta la scaderea nivelului de colesterol.

Astfel de alimente sunt: tarate de ovaz, fulgi de ovaz, fasole, mazare, tarate de orez, orz, citrice, capsuni si pulpa de mere. Psyllium, de obicei luat pentru a ameliora constipatia, poate, de asemenea, sa scada nivelul colesterolului.

Medicamente hipolipemiante

Tratamentul cu medicamente hipolipemiante depinde nu numai de nivelurile lipidelor, ci si daca exista deja de boala arteriala coronariana, diabet sau alti factori majori de risc pentru bolile cardiovasculare aterosclerotice.

Pentru pacientii care au deja boala coronariana sau diabet, riscul de infarct de miocard acut sau de accident vascular cerebral poate fi scazut prin utilizarea medicamentelor hipolipemiante numite statine. Persoanele care au niveluri foarte ridicate de colesterol sau care au alti factori de risc, de asemenea, pot beneficia de administrarea de medicamente care scad lipidele.

Exista diferite tipuri de medicamente care scad lipidele:

• Statine
• Fibrati
• Inhibitori selectivi ai absorbtiei colesterolului
• Acid nicotinic (niacin)
• Suplimente de acizi grasi omega-3
• Inhibitori PCSK9
• Acidul bempedoic

Fiecare tip de medicament scade nivelul lipidelor printr-un mecanism diferit si are diferite tipuri de efecte secundare. Se recomanda urmarea unei diete sarace in grasimi saturate atunci cand se utilizeaza medicamente hipolipemiante.

Medicamentele hipolipemiante, in plus fata de scaderea nivelului de lipide pot preveni, de asemenea, boala arteraiala coronariana. In plus, statinele s-au dovedit ca reduc riscul de deces timpuriu.

Pacientii cu niveluri foarte ridicate de trigliceride si care au un risc crescut de pancreatita pot avea nevoie atat de modificari ale dietei, cat si de medicamente care scad trigliceridele, de obicei fibrati sau acizi grasi omega-3.

Proceduri de reducere a nivelului de colesterol

Procedurile medicale care scad nivelul colesterolului sunt rezervate pacientilor cu niveluri foarte ridicate de colesterol LDL care nu raspund la dieta si medicamente hipolipemiante. Astfel de pacienti sunt cei cu  hipercolesterolemie familiala.

LDL afereza este cea mai frecventa procedura realizata. Afereza LDL este o procedura non-chirurgicala in care sangele este extras de la pacient si componenta LDL este separata de restul sangelui intr-o masina speciala. Sangele (minus componenta LDL) este apoi returnat persoanei.

Tratametul cauzelor dislipidemiei secundare

Orice afectiuni care cauzeaza sau sunt factori de risc pentru cresterea nivelului de colesterol trebuie, de asemenea, tratate:

• Pacientii cu diabet zaharat ar trebui sa obtina un control bun al nivelurilor de glucoza din sange.
• Pacientii cu boala cronica de rinichi, boli cronice de ficat si hipotiroidism sunt, de asemenea, tratati.
• Daca un medicament cauzeaza cresterea colesterolului, medicul poate recomanda scaderea dozei sau inlocuirea acelui medicament cu altul.  

Monitorizarea tratamentului hipolipemiant

Medicul iti va recomanda efectuarea unor analize de sange dupa 2-3 luni dupa inceperea tratamentului pentru a determina daca nivelurile lipidelor scad. Odata ce nivelul lipidelor a scazut suficient, medicul va repeta analiza de 1-2 ori/an.

In prezent, nu se mai folosesc valori „tinta” specifice pentru nivelurile de lipide care sa fie obtinute in urma tratamentului. In schimb, se incearca sa se scada nivelul lipidelor cu un anumit procent, de obicei cu aproximativ 30 pana la 50%.

Deoarece unele medicamente care scad lipidele pot provoca uneori probleme musculare si hepatice, medicul va recomanda efectuarea unor analize de sange la inceputul tratamentului pentru a monitoriza daca acestea sunt afectate de catre medicamente. Astfel, daca pacientul dezvolta efecte secundare, masuratorile initiale (de baza) sunt disponibile pentru comparatie.

Un instrument pe care medicul il poate folosi pentru a estima prognosticul unui pacient cu dislipidemie este calcularea riscului de boala cardiovasculara aterosclerotica la 10 ani. Exista diferite metode de evaluare a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare. In general, o evaluare a riscului poate lua in considerare urmatorii factori:

• Nivelului de lipide din sange si folosirea statinelor pentru tratamentul dislipidemiei
• Varsta
• Sex
• Fumat
• Istoric familial de boala arteriala coronariana, in special inainte de varsta de 60 de ani
• Diabet zaharat
• Hipertensiune arteriala si tratamentul pentru aceasta

Acest calcul va oferi un procent de risc (scor de risc) ca un eveniment cardiovascular (infarct de miocard acut sau accident vascular cerebral) sa se intample in urmatorii 10 ani de viata. De asemenea, calculeaza care este procentul de risc daca factorii de risc ar fi optimi si arata impactul pe care tratamentul il are asupra scaderii acestui risc.

Ce inseamna un scor bun de risc pentru bolile cardiovasculare aterosclerotice la 10 ani

Cu cat procentul este mai mic, cu atat sunt mai mici sansele de a dezvolta boli cardiovasculare aterosclerotice in urmatorii 10 ani. Cu cat procentul este mai mare, cu atat sunt mai mari sansele tale de a avea probleme cardiace semnificative acum si in viitor.

Pentru a determina scorul, calculatorul va compara informatiile tale cu datele pacientilor din studiile clinice anterioare. Multe calculatoare de risc clasifica riscul de boli cardiovasculare astfel:

• Scazut: un risc < 5%
• La limita (borderline): un risc intre 5 -7.4%
• Intermediar: un risc intre 7.5 - 19.9%
• Ridicat: un risc > 20%

Aceasta lista de intrebari frecvente despre colesterol te va ajuta sa discuti despre rezultatele analizelor,
factorii de risc cardiovasculari si modificarile pe care trebuie sa le faci in stitul tau de viata (inclusiv tratamentul cu medicamente) cu medicul tau.

Noteaza aceste intrebari pe o hartie sau in agenda telefonului, astfel incat sa le ai cu tine la consultul urmator. In timpul discutiei cu medicul, noteaza comentariile acestuia, astfel incat sa poti sa le revizuiesti acasa ori de cate ori vei avea nevoie.

Exemple de intrebari:

• Ce semnificatie au cifrele obtinute la analiza de sange (profil lipidic)?
• Exista o valoare „tinta” pentru nivelul meu de colesterol? Care este aceea?
• Cat timp va dura pentru a ajunge la valoarea sanatoasa a colesterolului?
• Cat de des ar trebui sa verific nivelul de colesterol?
• Nivelul meu de colesterol se datoreaza stilului meu de viata sau este ceva mostenit (ereditar) sau o combinatie a ambelor?
• Cum imi afecteaza stilul de viata nivelul de colesterol?
• Exista alti factori de risc pe care trebuie sa-i urmaresc sau controlez deoarece am deja un nivel crescut de colesterol?
• Ce tipuri de alimente ar trebui sa mananc sau sa evit?
• Ce tip de activitate fizica ar trebui sa fac si cat de mult?
• Trebuie sa slabesc si, daca da, cat de mult?
• Voi avea nevoie de medicamente pentru scaderea colesterolului?
• Cand trebuie sa revin la urmatorul consult?

Mit: Nu trebuie sa-mi verific colesterolul pana cand nu ajung la varsta mijlocie.

Realitate: Asociatia Americana a Inimii (AHA) recomanda verificarea nivelului de colesterol o data
intre 9 si 11 ani si din nou intre 17 si 21 de ani pentru copii isi adultii tineri fara alti factori de risc sau antecedente familiale de boli cardovasculare precoce (< 40 ani). Dupa varsta de 20 ani, medicul iti va verifica din nou colesterolul si alti factori de risc cardiovasculari la fiecare 5 ani, in medie (4-6 ani) atata timp cat riscul tau ramane scazut. Daca riscul se modifica (de exemplu, devii sedentar sau iei in greutate), medicul iti va recomanda screeningul pentru dislipidemie mai des.

Mit: Doar persoanele supraponderale si obeze au colesterolul ridicat.

Realitate: Oamenii care au orice tip de corp pot avea colesterolul crescut. Excesul de greutate (supraponderea) si obezitatea cresc riscul de a avea colesterolul ridicat, insa a fi slab nu te protejeaza. Indiferent de greutatea, dieta si nivelul de activitate fizica, ar trebui sa iti verifici colesterolul in mod regulat. Testul screening este analiza de sange denumita profilul lipidic, care include  masurarea colesterolului total, colesterol - LDL, colesterol - HDL si trigliceride.

Mit: Colesterolul ridicat este doar o problema a barbatului.

Realitate: Desi ateroscleroza apare de obicei mai tarziu la femei decat la barbati, bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces si la femei.

Medicii ar trebui sa ia in considerare specificul afectiunilor femeilor, cum ar fi menopauza prematura (</= 40 de ani) si bolile asociate sarcinii, atunci cand evalueaza nivelurile de colesterol si posibilele optiuni de tratament.

Mit: Daca medicul nu a mentionat nivelul de colesterol, inseamna ca sunt in regula.

Realitate: Te poti implica in evaluarea sanatatii tale. Daca ai 20 de ani sau mai mult, discuta cu medicul tau de familie sau medicul curant pentru a efectua analiza profil lipidic, pentru a-ti evalua factorii de risc cardiovasculari si pentru a-ti determina riscul de a face in viito, in urmatorii 10 ani,  un infarct de miocard (atac de cord) sau accident vascular cerebral. Daca riscul tau este mare, cere recomandari despre cum sa faci schimbari in stilul de viata si si discuta daca sunt necesare medicamente, ca de exemplu statine, care sa te ajute sa gestionezi acest risc.

Mit: Nivelul de colesterol este rezultatul dietei si al nivelului de activitate fizica.

Adevarat partial: dieta si activitatea fizica iti afecteaza colesterolul, dar nu sunt singurii factori. Imbatranirea si supraponderea sau obezitatea influenteaza, de asemenea, nivelul de colesterol. Unii oameni se nasc cu colesterol ridicat, o conditie pe care au mostenit-o de la parinti. Indiferent insa de toti acesti factori de risc, este foarte important sa mananci o dieta sanatoasa pentru inima si sa faci constant activitate fizica de intensitate moderata pentru a reduce riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.

Mit: Daca iau medicamente pentru colesterol inseamna ca nu trebuie sa mai fac schimbari in dieta si stilul de viata

Realitate: Este important sa iei medicamentele care reduc colesterolul exact asa cum au fost recomandate de medicul tau. Dar cele mai bune moduri de a reduce riscul de boala arteriala coronariana si de accident vascular cerebral sunt sa mananci o dieta sanatoasa pentru inima si sa incluzi in mod regulat o activitate fizica in rutina ta saptamanala. Asta inseamna cel putin 150 de minute pe saptamana de activitate de intensitate moderata (inca poti vorbi cu cineva in timpul activitatii) sau 75 de minute pe saptamana de activitate intensa sau o combinatie a acestora, de preferinta pe tot parcursul saptamanii (cel putin 5 zile pe saptamana).

Mit: Daca eticheta unui produs nu arata colesterol, alimentul este sanatos pentru inima.

Realitate: Multe alimente marcate „fara colesterol” sau cu continut „scazut in grasimi” sunt bogate in alte tipuri de grasimi „rele”, cum ar fi grasimile saturate si trans. Se recomanda ca <10% din aportul total de energie sa provina din grasimi saturate. Grasimile saturate se gasesc in: carnea grasa, unt, untura, ulei de palmier si ulei de nuca de cocos, smantana si branza. Se recomanda ca < 1% din aportul total de energie sa provina din grasimi trans. In special, grasimile trans produse industrial nu trebuie sa faca parte dintr-o dieta sanatoasa si trebuie evitate. Astfel de exemple sunt: alimentele coapte (produse de patiserie) si prajite (tip fast-food) si gustarile si alimentele  preambalate, cum ar fi pizza congelata, placintele, prajiturile, biscuitii, napolitanele si uleiurile de gatit. Asigura-te ca verifici eticheta alimentelor pentru grasimi saturate, grasimi trans si totalul de calorii pe portie. Retine ca dimensiunea portiei pe care se bazeaza acele numere poate fi mai mica decat intregul pachet.

Mit: Inlocuirea untului cu margarina ajuta la scaderea colesterolului.

Realitate: Nu neaparat. Untul este bogat in grasimi saturate si contine si grasimi trans, dar unele
tipurile de margarina pot avea un continut si mai mare din ambele tipuri de grasimi. Margarinele lichide si moi  par sa aiba mai putine grasimi „rele”. Compara etichetele si alege-le pe cele cu 0 grame de grasimi trans si fara uleiuri hidrogenate in lista de ingrediente.

Mit: Copiii nu trebuie sa-si faca griji cu privire la colesterol.

Realitate: Copiii pot avea un nivel ridicat de colesterol, la fel ca si adultii.

Acest lucru este valabil mai ales pentru copiii care mostenesc o boala genetica de la unul sau ambii parinti, o afectiune denumita hipercolesterolemie familiala. Acesti copii sunt expusi unui risc crescut de infarct de miocard sau accident vascular cerebral prematur. Diagnosticul si tratamentul precoce sunt esentiale la acesti copii.

Surse de informatie:
www.heart.org
www.acpjournals.org
www.merckmanuals.com

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor