Tulburarea bipolara

Tulburarea bipolara poate sa apara la orice varsta, insa frecvent debuteaza in adolescenta sau in perioada de adult tanar (varsta medie de debut este in jur de 25 ani). Uneori, tulburarea bipolara poate sa apara la copii sau la femei in timpul sarcinii sau imediat dupa nastere. Barbatii si femeile sunt afectati in mod egal.

In Statele Unite, se considera ca 4.4% din populatie este diagnosticata cu tulburare bipolara.

Nu se cunoaste cu exactitate cauza tulburarii bipolare. Ereditatea pare sa joace un rol. Tulburarea bipolara este mai frecventa la persoanele care au o ruda de gradul I, cum ar fi un frate/sora sau un parinte, cu aceasta afectiune. De asemenea, exista studii care arata ca anumiti neurotransmitatori (substante care transmit impulsurile nervoase intre neuroni), cum ar fi serotonina si norepinefrina, ar avea un rol. Anumiti factori psihosociali, cum ar fi evenimentele stresante de viata, ca de exemplu, decesul cuiva drag sau un eveniment traumatic, sunt adesea asociate cu aparitia initiala a simptomatologiei si cu exacerbarile ulterioare, insa este nevoie de studii suplimentare in acest sens.

De asemenea, tulburarea bipolara sau simptome ale acesteia pot sa apara in diferite afectiuni fizice (ca de exemplu, lupus, boala Cushing, scleroza multipla, boala Parkinson, hipo sau hipertiroidism, etc) sau alte tulburari mintale (alcoolism, tulburari schizofrenice, etc), ca efecte adverse ale unor medicamente (corticosteroizi, antidepresive, etc) sau ca urmare a consumului de droguri (amfetamina, cocaina).

Tulburarea bipolara incepe prin instalarea unei faze acute care este urmata de o evolutie cu perioade de remisiune (in care pacientul nu mai are simptome deloc sau are simptome minore) si recaderi. Episoadele pot fi maniacale, hipomaniacale, depresive sau mixte (un amestec de caracteristici maniacale si depresive). Ciclurile - perioada de la debutul unui episod pana la unul nou - variaza in lungime. Forma cu cicluri rapide a tulburarii bipolare se defineste prin existenta a 4 sau mai multe episoade pe an. Simptomele pot varia de la o persoana la alta si pot varia in timp.

Episod maniacal (mania)

Un episod maniacal este o perioda clar definita de cel putin 7 zile de dispozitie persistenta vesela, euforica sau iritabila acompaniata de 3 sau mai multe simptome aditionale:

• Grandomanie sau stima de sine exagerata; credinte irationale despre propriile abilitati si puteri supranaturale
• Nevoie scazuta de somn, fara a simti oboseala
• O comunicativitate mai mare decat de obicei, cu un flux verbal de neoprit
• Fuga de idei sau senzatie subiectiva ca gandurile alearga
• Distragere usoara la stimuli externi
• Agitatie psihomotorie (nevoia de a face cat mai multe lucruri sau activitati, cu sau fara scop)
• Implicare exagerata in activitati placute cu un risc crescut de consecinte nedorite (ca de exemplu, distractii costisitoare, jocuri de noroc, cumparaturi excesive, escapade sexuale impulsive, abuz de droguri stimulante, consum de alcool)

Aceste manifestari afecteaza sever capacitatea de a functiona in viata de zi cu zi (viata familiala, profesionala, sociala si responsabilitatile pe care le are acea persoana). In unele cazuri de manie acuta,  in special daca pacientul are si manifestari psihotice, internarea in spital este singura modalitate de a scoate persoana din episodul maniacal si de a o readuce la normalitate.

Episod hipomaniacal (hipomania)

Un episod hipomaniacal este o forma moderata a maniei. Se caracterizeaza printr-o perioada distincta de maxim 4 zile care este in mod clar diferita de dispozitia non-depresiva a pacientului. Episodul este marcat de 4 sau mai multe caracteristici ale episodului maniacal, insa de mai mica intensitate, astfel ca functionarea pacientului nu este foarte afectata. De altfel, pacientul se poate simti foarte bine, este energic si productiv si poate functiona normal si nu percepe ca ceva este in neregula cu el. Cei mai multi pacienti cu hipomanie pot fi tratati in ambulator.

Episod depresiv major

Se caracterizeaza printr-o dispozitie depresiva care dureaza cel putin 2 saptamani in care pacientul are 5 sau mai multe manifestari de tipul:

• Lipsa interesului/placerii si implicarii in activitatile zilnice, obisnuite sau in proiecte noi
• Sentimente de tristete extrema, neputinta si lipsa sperantei
• Sentimente de inutilitate sau vinovatie exagerata, scaderea stimei de sine
• Lipsa energiei
• Astenie marcata, letargie
• Scaderea abilitatii de a gandi sau de a se concentra, nehotarare
• Tulburari de somn - insomnie cu treziri frecvente datorate ingrijorarilor sau hipersomnie
• Modificari ale greutatii corporale si ale apetitului alimentar (scadere sau crestere)
• Alte acuze vegetative: tulburari ale menstruatiei, scaderea interesului si performantei sexuale
• Ganduri, planificare si tentativa de suicid

Episod mixt

Pacientul trece printr-un episod de schimbare a dispozitiei care include atat caracteristici depresive, cat si maniacale sau hipomaniacale. Pacientul se poate simti foarte trist si fara speranta si in acelasi timp, poate fi plin de energie.

Simptome psihotice

Uneori, episoadele severe de manie sau depresie includ simptome psihotice, ca de exemplu:

• Halucinatii (auditive, vizuale, senzoriale)
• Delir (credinte puternice, dar care nu au la baza o explicatie logica)

Simptomele psihotice tind sa se potriveasca cu starea de dipozitie a persoanei. De exemplu, persoanele care prezinta simptome psihotice in timpul unui episod maniacal pot avea convingerea nerealista ca sunt celebre, sunt foarte bogate sau au puteri speciale. Pe de alta parte, persoanele care prezinta simptome psihotice in timpul unui episod depresiv pot crede in mod fals ca sunt ruinate financiar si ca au ramas fara niciun ban, ca au comis o infractiune sau ca au o boala grava nediagnosticata. Aceste simptome pot fi responsabile de diagnosticul eronat cu schizofrenia. Cand pacientii cu simptome de tulburare bipolara au, de asemenea, perioade de psihoza separate de episoadele de dispozitie, diagnosticul adecvat poate fi de tulburare schizoafectiva.

Simptome la copii si adolescenti

Simptomele tulburarii bipolare pot fi dificil de identificat la copii si adolescenti. Adesea este greu de spus daca acestea sunt manifestarile normale ale schimbarii dispozitiei caracteristice acestei varste, rezultatele stresului sau ale unei traume sau manifestari ale altor tulburari mintale.

Copiii si adolescentii pot avea episoade distincte depresive majore, maniacale sau hipomaniacale, dar pattern-ul poate varia fata de la cel al adultilor. La copii, starile de dispozitie se pot schimba rapid de la un episod la altul. Unii copii pot avea perioade fara simptome intre episoade.

Semnul caracteristic al tulburarii bipolare la copii si adolescenti include schimbari severe de dispozitie care sunt diferite de schimbarile de dispozitie obisnuite. Diagnosticul trebuie facut de catre un medic psihiatru cu experienta in tulburarea bipolara la copii.

Tulburarea bipolara se clasifica dupa pattern-ul pe termen lung al episoadelor, in functie de simptomatologia cea mai intensa, in 5 tipuri:

Tulburarea bipolara de tip I

Pacientul are cel putin un episod de manie care poate preceda sau urma unor episoade de hipomanie si depresie majora. In anumite cazuri, mania se poate insoti de psihoza.  

Tulburarea bipolara de tip II

• Se caracterizeaza printr-un istoric de cel putin un episod depresiv major si cel putin un episod hipomaniacal, fara niciun episod maniacal.
• Tulburarea bipolara de tip II nu este o forma mai usoara de tulburare bipolara de tip I, ci este un diagnostic separat.
• Adesea, schimbarea de dispozitie urmeaza un ritm circadian - de exemplu, pacientul se culca cu dispozitie depresiva si se trezeste dimineata devreme cu o stare hipomaniacala, in care dispozitia se imbunatateste, nevoia de somn scade si se produce o intensificare a activitatii fizice si psihice. Pentru unii pacienti, episoadele hipomaniacale pot fi adaptative, deoarece apare o crestere a energiei, a increderii in sine si o functionare sociala peste normal.

Tulburarea ciclotimica (ciclotimie)

Este o forma mai putin severa de tulburare bipolara, cu perioade alternante de episoade de hipomanie, depresie moderata si episoade mixte care dureaza cel putin 2 ani (sau 1 an in cazul copiilor si adolescentilor).

Rapid cycling

Este situatia cand ciclurile se repeta rapid, pacientul avand >/= 4 episoade de hipomanie, manie sau depresie intr-o perioada de 12 luni.

Tulburarea bipolara fara alta specificatie

Sunt acele forme care se datoreaza unei alte afectiuni fizice sau tulburari mintale, unor efecte adverse ale unor medicamente sau consumului de droguri.

Netratata, tulburarea bipolara se poate complica cu probleme grave care afecteaza orice domeniu al vietii, cum ar fi:

• Abuzul de droguri sau alcool
• Ganduri suicidare si tentative de sinucidere
• Probleme cauzate de incalcarea legii
• Probleme financiare
• Performanta scazuta la scoala sau locul de munca
• Deteriorarea relatiilor cu ceilalti

Pacientul cu tulburare bipolara poate sa aiba alte tulburari mintale care trebuie, de asemenea, tratate. Acestea pot agrava simptomele tulburarii bipolare sau pot face mai dificil tratamentul. Afectiunile asociate pot fi:

• Tulburari de anxietate
• Tulburari de alimentatie (ca de exemplu, bulimie)
• Tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD)
• Tulburare de stres posttraumatic (TSPT)
• Abuzul de droguri sau alcool
• Alte afectiuni fizice: boala arteriala coronariana, afectiuni tiroidiene, migrena si obezitate

Medicul psihiatru va pune acest diagnostic pe baza evaluarii intregului istoric medical al pacientului, experientelor de viata si antecedentelor familiale. Unii pacienti cu manie sau hipomanie nu vorbesc despre aceasta simptomatologie decat daca sunt intrebati in mod expres. Informatii cum ar fi cumparaturile excesive, escapadele sexuale impulsive sau abuzul de droguri sunt furnizate mai degraba de familie. De asemenea, medicul va efectua anumite analize de sange pentru a exclude alte cauze fizice. 

Tulburarea bipolara este o afectiune cronica, care va persista toata viata. Tratamentul este de real folos in cazul multor pacienti, inclusiv la cei cu forme severe de tulburare bipolara. Tratamentul are ca scop managementul simptomelor si este nevoie de continuarea lui chiar si pe perioadele cand pacientul se simte mai bine. Pacientii care intrerup tratamentul au un risc crescut de recadere sau transformare a unor simptome minore intr-un episod complet de manie sau depresie. Medicul poate recomanda spitalizarea daca pacientul are un comportament la risc sau manifestari psihotice.

Tratamentul cel mai eficient pentru tulburarea bipolara consta in combinatia dintre medicatie si consiliere psihologica (psihoterapie) pentru controlul simptomelor, precum si educatie privind boala, terapie familiala si participarea la grupuri de suport.

Medicamente

O serie de medicamentele pot ajuta la gestionarea simptomelor tulburarii bipolare. Tratamentul este individualizat si in cazul anumitor pacienti, medicul psihiatru va trebui sa incerce mai multe medicamente diferite inainte de a gasi tratamentul care functioneaza cel mai bine.

Medicamentele cunoscute sub denumirea de „stabilizatori ai dispozitiei” (ca de exemplu, litiu) si antipsihotice de generatia a 2-a (ca de exemplu, risperidon, olanzapin, etc.) sunt tipul  de medicamente cel mai frecvent prescrise pentru tulburarea bipolara. Se crede ca aceste medicamente corecteaza dezechilibrul de neurotransmitatori de la nivelul creierului. Medicamentele antidepresive sunt recomandate pentru tratarea episoadelor depresive din tulburarea bipolara.

Combinatia dintre un medicament antidepresiv si un stabilizator de dispozitie se foloseste pentru a preveni declansarea unui episod maniacal. In plus, schema de tratament poate include medicamente care vizeaza somnul sau anxietatea.
 
Este important ca pacientii care iau medicamente pentru tulburarea bipolara:

• Sa discute cu medicul lor psihiatru pentru a intelege riscurile si beneficiile medicamentelor.
• Sa informeze medicul despre orice medicamente eliberate pe baza de reteta, medicamente fara prescriptie medicala sau suplimente alimentare pe care le iau deja.
• Sa discute cu medicul psihiatru despre orice ingrijorare cu privire la efectele secundare. Medicul poate sa schimbe doza sau sa incerce un alt medicament.
• Sa nu intrerupa brusc tratamentul fara sa discute cu medicul psihiatru. Oprirea brusca a medicatiei poate determina agravarea simptomelor.
• Sa inteleaga ca medicamentele pentru tulburarea bipolara trebuie luate in mod consecvent, asa cum sunt prescrise de catre medicul psihiatru, chiar si atunci cand pacientul se simte bine.

Psihoterapia

Exista o varietate de tehnici terapeutice care au scopul de a ajuta pacientii cu tulburare bipolara sa identifice si sa schimbe emotiile, gandurile si comportamentele perturbatoare. Psihoterapia ofera suport, educatie despre boala si indrumare atat pacientilor, cat si familiei acestora. Psihoterapia poate include terapia cognitiv-comportamentala si psihoeducatia, precum si terapii mai noi, concepute special pentru tratamentul tulburarii bipolare, inclusiv terapia interpersonala si de ritm social (Interpersonal Social Rhythm Therapy) si terapia axata pe familie. Studii recente incearca sa stabileasca rolul interventiei psihoterapeutive intensive devreme in evolutia tulburarii bipolare pentru preventia sau limitarea debutului cu manifestare completa.

Tulburarea bipolara nu poate fi prevenita, insa tratamentul initiat cat mai precoce poate preveni agravarea simptomelor.

Un prognostic bun deriva dintr-un tratament adecvat, care la randul lui implica un diagnostic corect. Din pacate, tulburarea bipolara continua sa fie o afectiune sub-diagnosticata sau diagnosticata gresit.

Tulburarea bipolara poate fi o afectiune medicala cu invalidate severa. Cu toate acestea, cu un tratament adecvat, multe persoane cu tulburare bipolara pot trai o viata plina si satisfacatoare. Este posibil ca persoanele cu tulburare bipolara sa aiba perioade de functionare normala sau aproape normala intre episoade.

Factorii care sugereaza un prognostic mai bun sunt:

• Durata scurta a episoadelor maniacale
• Debut la varsta inaintata  
• Absenta gandurilor suicidare
• Simptome psihotice reduse
• Alte probbleme medicale asociate reduse

Urmatorii factori sugereaza un prognostic prost:

• Istoric de probleme la locul de munca
• Abuz de substante
• Caracteristici psihotice
• Caracteristici depresive intre perioadele de manie si depresie
• Depresia
• Sexul masculin
• Pattern de tip depresie - manie - eutimie (dispozitie normala)

Surse de informatie:
www.mayoclinic.org
www.msdmanuals.com
www.psychiatry.org

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor