Profil lipidic (colesterol, colest HDL, LDL, trigliceride)

Desi cand ne gandim la grasimi, le asociem, adesea, cu obezitatea, bolile de inima sau neplacerile estetice, organismul uman are nevoie de lipide pentru crestere si energie.

Lipidele sunt un grup divers de molecule care au in comun o caracteristica, aceea ca cel putin o parte a lor este hidrofoba (insolubila in apa). Lipidele detin multe roluri in corpul uman, de la stocarea energiei (grasimi/uleiuri) la constituenti ai membranelor celulare (glicerofosfolipide, sfingolipide, colesterol), hormonilor (steroizi, testosteron, estrogen) sau vitaminelor (vitamine liposolubile ). Lipidele provin atat din dieta, cat si prin procese de sintetiza celulara.

Desi exista mai multe tipuri de lipide, cele mai importante care pot fi identificate in sange sunt:

• Colesterolul
• Trigliceridele

Colesterolul este o componenta esentiala a membranelor celulare, a creierului si celulelor nervoase, precum si a bilei sintetizata de ficat cu rol in absorbtia intestinala a grasimilor si vitaminelor liposolubile (A,D,E,K).  

Corpul foloseste colesterolul pentru a produce vitamina D si diferiti hormoni, cum ar fi estrogenul, testosteronul si cortizolul.

Organismul are abilitatea sa de a produce tot colesterolul de care are nevoie, dar obtine si colesterol din alimente. Practic, se considera ca 80 % din colesterolul din corpul nostru este sintetizat de ficat si intestin si doar 20% provine din surse alimentare.

Trigliceridele sunt un alt tip de lipide continute in celulele adipoase care pot fi descompuse pentru a produce energia necesara functionarii si cresterii celulelor.

Trigliceridele sunt produse in intestin si ficat din molecule lipidice mai simple care se numesc acizi grasi. Unele tipuri de acizi grasi sunt produse de organism, cu toate acestea altele se obtin din alimente.

Grasimile de tipul colesterolului si trigliceridelor sunt insolubile in sange, un fluid compus predominant din apa. Pentru a putea circula, colesterolul si trigliceridele sunt asamblate impreuna cu anumite proteine si alte substante in compusi numiti lipoproteine.

Lipoproteinele ar trebui privite ca niste vehicule pentru transportul grasimilor in sange, cu rol si traseu metabolic diferit. Acestea sunt de mai multe tipuri:

• Lipoproteine cu densitate inalta (HDL)
• Lipoproteine cu densitate scazuta (LDL)
• Lipoproteine cu densitate foarte scazuta (VLDL)
• Chilomicroni

Colesterolul transportat de LDL se numeste colesterol LDL (LDL-C), popular denumit colesterol „rau”, deoarece un nivel ridicat de LDL duce la o acumulare de colesterol in artere. LDL-Colesterolul este unul dintre principalii vinovati pentru dezvoltarea bolii cardiace aterosclerotice. Aproximativ 60-70% din colesterolul din organism este transportat sub forma de lipoproteine cu densitate joasa (LDL-C) in sange.

Colesterolul transportat de HDL se numeste colesterol HDL (HDL-C) sau „colesterol „bun”, deoarece transporta colesterolul de la tesuturi inapoi la ficat. Ulterior, ficatul va elimina colesterolul din organism. Nivelurile ridicate de HDL-colesterol sunt de dorit din cauza ca scad riscul coronarian, cu cat HDL este mai ridicat in sange, cu atat se reduce riscul de ateroscleroza.

Exista si un alt tip de lipoproteine, cu densitate foarte scazuta (VLDL) care au un continut ridicat de lipide (89 - 94%), dar in care predomina trigliceridele, desi pot contine o cantitate redusa de colesterol. Rolul VLDL consta in transportarea trigliceridelor de la ficat spre tesuturile extrahepatice.

Ce este interesant referitor la VLDL, este ca un aport alimentar de zaharuri in exces este convertit de ficat in trigliceride, care sunt apoi exportate sub forma de VLDL. Sinteza si acumularea crescuta de trigliceride in ficat poate determina infiltrarea grasa a ficatului numita steatoza.

Nivelurile de colesterol si trigliceride variaza considerabil de la o zi la alta, dieta detinand un rol esential in aceste oscilatii. De la o evaluare la alta, nivelul colesterolului poate varia cu aproximativ 10%, iar nivelul trigliceridelor poate varia cu pana la 25%.

Profilul lipidic include, in general,  masurarea concentratiei colesterolului total, HDL-colesterolului (numit adesea colesterol bun), LDL-colesterolului (numit adesea colesterol rau) si trigliceridelor.

Profilul lipidic este solicitat pentru a determina riscul de a dezvolta boli cardiovasculare- BCV (boli de inima,  accident vascular cerebral  si boli asociate) si pentru a monitoriza tratamentul afectiunilor care pot duce la ingustarea si obliterarea vaselor de sange (ateroscleroza).

Adulti:

Medicii solicita, de obicei, acest test la fiecare 5 ani (4-6 ani), incepand cu varsta de 20 de ani, ca parte a evaluarii riscului tau de boala coronariana (test de screening).

Daca exista unii factori de risc de boala coronariana sau daca testele anterioare au aratat ca ai avut un nivel ridicat de colesterol, precum si in cazurile in care se urmeaza un tratament hipolipemiant, se recomanda testarea mai frecventa a profilului lipidic complet pentru a preveni evolutia aterosclerozei (de ex. o data pe an, la pacientii cu diabet zaharat si factori de risc cardiovasculari).

Copii si adolescenti

La copii si adolescenti, screening-ul cu profil lipidic este recomandat intre 2 si 8 ani daca exista factori de risc, cum ar fi, de exemplu, existenta unui membru al familiei cu dislipidemie severa (concentratii anormale de grasimi in sange) sau care a dezvoltat boala coronariana la o varsta tanara.

La copiii fara factori de risc, screening-ul profilului lipidic se face de obicei o data inainte de pubertate, de obicei intre 9 si 11 ani, si inca o data intre 17 si 21 de ani.

Daca esti o persoana cu factori de risc ai putea sa iei in considerare impreuna cu medicul, efectuarea periodica a profilului lipidic pentru a evita instituirea complicatiilor cardiovasculare sau metabolice (de tipul cardiopatie ischemica, infarct, accident vascular cerebral, arterita, hipertensiune arteriala, diabet, obezitate, steatoza hepatica, pancreatita, etc).

Este indicat sa iti faci profilul lipidic, mai ales, daca te confrunti cu anumiti factori de risc, cum ar fi:

• Fumatul
• Supraponderalitatea sau obezitatea
• Dieta nesanatoasa
• Sedentarism - nu faci suficient exercitiu
• Varsta (daca esti un barbat de 45 de ani sau mai mult sau o femeie de 50-55 de ani sau mai mult)
• Hipertensiune arteriala (tensiune arteriala mai mare de 140/90 sau iei medicamente pentru hipertensiune arteriala)
• Antecedente familiale de boala cardiaca prematura (boala de inima la o ruda de sex masculin de gradul I sub 55 de ani sau o ruda de sex feminin de gradul I sub 65 de ani)
• Ai o boala de inima sau ai avut deja un infarct miocardic acut
• Ai diabet sau prediabet
• Deja ai fost diagnosticat cu un nivel anterior crescut de LDL colesterol

Copiii, adolescentii si adultii tineri sub 24 de ani, fara factori de risc, ar trebui sa aiba un profil lipidic o data intre 9 si 11 ani, si din nou intre 17 si 21 de ani, potrivit Academiei

Americane de Pediatrie (AAP).

Copiii, adolescentii si adultii tineri cu un risc crescut de a dezvolta boli de inima ca adulti ar trebui sa inceapa un screening lipidic mai devreme si sa il efectueze ulterior, mai frecvent.

Unii dintre factorii de risc ai copiilor sunt similari cu cei ai adultilor si includ antecedente familiale de boli de inima sau probleme de sanatate, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arteriala sau supraponderalitatea. Copiii cu risc ridicat ar trebui sa fie testati pentru profilul lipidic la intervale cuprinse intre 2 si 8 ani.

Testarea in scop de monitorizare

Un profil lipidic poate fi comandat  periodic pentru a evalua succesul modificarilor stilului de viata hipolipemiant, cum ar fi dieta si exercitiile fizice sau pentru a determina eficacitatea medicamentelor care scad colesterolul din sange, cum ar fi statinele.

Profilul lipidic este utilizat pentru a ghida medicul in evaluarea riscului tau cardiovascular. Valorile crescute la LDL colesterolului si trigliceridelor si valoarea scazuta a HDL colesterolui constituie factori de risc pentru boala coronariana.

Dar medicului nu ii este suficient numai raportul profilului tau lipidic, ci va corobora rezultatele testului cu evaluarea altor factori de risc cunoscuti pentru bolile coronariene, pentru a stabili nivelul de risc si pentru a concepe un plan personalizat de monitorizare si tratament. De asemenea, medicul va dori sa afle valorile testului pentru a evalua raspunsul tau la terapia  hipolipemianta.

Valorile optime ale fractiunilor lipidice, conform ghidurilor internationale, sunt:

• Colesterol total <200 mg/dl
• LDL colesterol <100 mg/dl    
• HDL colesterol ≥60 mg/dl    
• Trigliceride <150 mg/dl

Daca valorile se situeaza in intervalele mentionate mai jos, sunt considerate a fi in zona borderline (de limita) a valorilor optime.

• Colesterol total: 200-239 mg/dl
• LDL colesterol: 100-129 mg/dl    
• HDL colesterol:   40-60 mg/dl    
• Trigliceride:        150-199 mg/dl

Depasirea acestor limite face trecerea spre zona patologica, de risc pentru dezvoltarea afectiunilor cardiovasculare.

Valori de alerta clinica pentru HDL  < 40 mg/dl se asociaza cu risc crescut de boala coronariana.  Un parametru util in evaluarea riscului coronarian il constituie raportul colesterol total/HDL.

Raport colesterol total/HDL poate indica:

• Risc scazut: 3.3-4.4
• Risc mediu: 4.4-7.1
• Risc moderat: 7.1-11
• Risc crescut: >11

LDL-C este unul dintre principalii vinovati in dezvoltarea bolii cardiace aterosclerotice.

Atingerea valorii LDL sub 100 mg/dL este deosebit de importanta la pacientii care au si alti factori de risc care vor accelera dezvoltarea BCV. Acesti factori de risc sunt fumatul de tigara, hipertensiunea arteriala, lipoproteinele cu densitate scazuta (HDL) si antecedentele familiale de BCV.

Este necesara pregatirea pentru test?

In mod obisnuit, este necesar sa nu mananci nimic timp de 9-12 ore (poti consuma doar apa) inainte de recoltarea probei de sange, dar unii practicieni permit testarea fara post.  In special, copiii, adolescentii si adultii tineri pot fi testati fara post.

Cum se recolteaza proba pentru profilul lipidic?

Pentru testarea profilului lipidic este necesara o proba de sange. Uneori, o picatura de sange este colectata din varful degetului, daca se masoara valorile profilului lipidic pe un dispozitiv portabil de testare.

In toate punctele de recoltare ale retelei.

In maxim 2-3 zile lucratoare.