Metroragia (sangerarea uterina anormala)

Ciclurile menstruale lunare obisnuite elimina mucoasa endometriala, care este stratul de tesut cu sange ce creste in interiorul uterului in fiecare luna, in asteptarea unei posibile sarcini. Daca menstruatia nu are loc, ea poate fi intarziata, ceea ce va duce la un strat crescut de tesut cu sange. In aceste cazuri, menstruatia va fi una mai abundenta decat de obicei.

Menstruatiile mai usoare sau sangerarea in afara ciclului normal pot reprezenta un strat de mucoasa endometriala care este instabila si care se scurge fie pentru ca nivelurile hormonale nu o sustin in mod adecvat, fie pentru ca mucoasa este prea groasa.

Sangerarile vaginale anormale sunt de mai multe feluri: atunci cand are loc o menstruatie foarte abundenta (menoragie sau hipermenoree), atunci cand sangerarea este in afara perioadei menstruale (metroragie) sau asocierea intre sangerarea abundenta din timpul menstruatiei la care se adauga sangerarea in afara perioadei regulate a ciclului menstrual (menometroragie).

Metroragia este intalnita la aproximativ 13% dintre femei, potrivit studiilor, aparand mai des la femeile cu varsta de peste 40 de ani.

Cauzele metroragiei nu sunt intelese pe deplin inca, insa ea poate fi declansata de urmatorii factori:

Un dezechilibru hormonal – un exces al hormonului feminin, estrogenul, poate cauza ingrosarea mucoasei uterine. Acest lucru va duce la cresterea pierderilor de sange si a cheagurilor. Un dezechilibru de estrogen poate aparea din mai multe motive, inclusiv stresul si obezitatea.

Formatiuni tumorale uterine – tumori precum polipii si fibroamele pot cauza o sangerare in exces din cauza presiunii pe care o pun pe uter, la fel ca pe vasele de sange pe care aceste tesuturi anormale le contin. Aceste tumori sunt de obicei benigne, necanceroase.

Endometrioza – apare atunci cand mucoasa uterina creste in afara uterului, de obicei in trompele uterine, ovare si pelvis. Cand acest strat ce captuseste uterul este eliminat, sangerarea poate fi substantiala.

Lipsa ovulatiei – ovulatia apare atunci cand un ovul este eliberat din ovar. Daca nu ovulezi sau suferi de ciclu anovulator, mucoasa uterina poate continua sa creasca pana cand va fi eliminata.

Tulburari ale coagularii sangelui (boala von Willebrand) – atunci cand sangele nu se poate coagula normal, sangerarea este mai lunga.

Medicamente – o femeie poate avea sangerari intermenstruale daca incepe sau opreste un tratament cu pastile contraceptive hormonale. Utilizarea neregulata a contraceptiei hormonale poate provoca, de asemenea, sangerari anormale. Acestea se vor rezolva odata ce medicamentele vor fi utilizate regulat. Alte pastile care pot duce la sangerare uterina intermenstruala sunt cele care subtiaza sangele, precum aspirina sau suplimente alimentare precum ginsengul.

Malnutritia – sangerarea uterina anormala sau chiar incetarea ciclului menstrual poate aparea atunci cand o persoana este subnutrita sau subponderala. Aici se pot include, de asemenea, persoanele care urmeaza diete restrictive, precum dieta Keto sau Atkins. O femeie care este subnutrita este posibil sa nu ovuleze, ceea ce poate duce la sangerari neregulate.

Traumatismele locale, abuzul sexual sau avortul spontan ori provocat sunt alte posibile cauze ale aparitiei metroragiei.

Anumite afectiuni – metroragia poate aparea atunci cand o persoana sufera de diverse boli. Majoritatea dintre ele sunt benigne, insa unele pot avea consecinte serioase daca nu sunt tratate.

Metroragia poate aparea la persoane cu:

• Cervicita (inflamatia de col uterin);
• Vaginita (inflamarea vaginului);
• Boala inflamatorie pelvina;
• Boli cu transmitere sexuala;
• Sindromul ovarelor polichistice;
• Adenomioza (stratul interior care captuseste uterul patrunde prin peretele muscular al uterului);
• Torsiunea tubului falopian;
• Boala a tiroidei;
• Afectiuni ale glandei hipofize sau ale glandelor suprarenale;
• Tulburari ale sangerarii asociate cu leucemia;
• Probleme legate de structura, marimea sau pozitia uterului (precum uter marit sau uter retrovers).

In timp ce multe dintre cancerele sistemului reproducator nu prea au simptome timpurii, sangerarea uterina anormala poate fi unul dintre acestea. Este cu atat mai alarmant daca o persoana nu mai are menstruatie si a intrat la menopauza.

Metroragia poate anunta urmatoarele tipuri de cancer:

• Cancer de col uterin
• Cancer vaginal
• Cancer al trompelor uterine
• Cancer ovarian
• Cancer vulvar
• Cancer endometrial

Factori de risc pentru aparitia metroragiei sunt:

• Dezechilibre hormonale
• Medicamentele
• Obezitate
• Stres sau alte afectiuni
• Inceperea menstruatiei in adolescenta
• Inceputul menopauzei

Nu exista o definitie medicala concreta pentru sangerarea uterina „anormala”. În general, menstruatia femeii are loc la fiecare 28 de zile, insa in ciclul normal sunt incadrate menstruatiile intre 21 si 35 de zile. Durata medie a menstruatiei este de 4-5 zile, iar majoritatea femeilor pierd in jur de 80 de mililitri de sange in timpul unui ciclu.

Majoritatea specialistilor au fost de acord ca orice sangerare care este atat de severa incat sa afecteze starea fizica, sociala sau emotionala este anormala.

Unele indicii ca sangerarea este iesita din comun sunt:

• Sangerare abundenta, care necesita schimbarea absorbantului sau a tamponului in fiecare ora, timp de cateva ore;
• Sangerarile mai lungi de 8 zile;
• Sangerarile in afara ciclului menstrual.

Sangerarea in exces poate avea un impact destul de mare asupra sanatatii si calitatii vietii femeii afectate. Pierderea semnificativa de sange poate duce la anemie, o afectiune in care organismul nu are indeajuns de multe celule rosii, vitale pentru supravietuire. O persoana care are deficit de celule rosii s-ar putea simti obosita si slabita.

Sangerarile uterine anormale pot fi si un semn al anumitor tipuri de cancere sau al altor boli  care iti pot afecta fertilitatea. Este foarte important sa mergi la medic daca suferi de sangerari uterine in afara ciclului menstrual sau daca menstruatia este una foarte abundenta.

Daca te confrunti cu metroragie, este vital sa mergi la medicul ginecolog. Acesta va face testele necesare pentru a descoperi cauza metroragiei. In functie de rezultate, el va prescrie un tratament individual, iar astfel se pot evita complicatiile.

Una dintre investigatii ar putea fi testul de sange pentru o posibila sarcina despre care femeia nu stie. Medicul se va asigura, astfel, ca nu este vorba despre o sarcina pierduta ce poate cauza sangerare abundenta. Daca a fost vorba, intr-adevar, de o sarcina, aceasta se poate vedea pe analize pana la 35 de zile de la momentul avortului spontan.

Medicul va efectua, de asemenea, un test Papanicolau, pentru a exclude varianta de cancer de col uterin. In functie de rezultatele acestui test, medicul poate indica realizarea unor teste precum colposcopia sau biopsia.

De asemenea, un test foarte important in cabinetul medicului ginecolog este ecografia transvaginala. O alta investigatie pe care este posibil sa o faci este histeroscopia, atunci cand medicul iti va introduce un tub telescopic foarte subtire in uter. Aceasta procedura il poate ajuta pe doctor sa puna un diagnostic precum endometrioza, daca este cazul.

Un test vital in cazul metroragiei este cel de sange, pentru a verifica diverse deficiente din organism, infectii, markeri tumorali, nivelul hormonilor si functia tiroidei.

Tratamentul va fi specific cauzei si nevoilor individuale ale pacientei. Unele tratamente sunt mai sigure si mai eficiente decat altele, in functie de fiecare organism. De exemplu, in timp ce contraceptia hormonala poate fi utilizata pentru a trata sangerarile uterine anormale, anticonceptionalele nu ar fi indicate in cazul unei paciente cu istoric de cheaguri de sange. Odata ce medicul a descoperit cauza, te va ajuta sa scapi de simptomele neplacute.

Posibilele tratamente recomandate de medicul specialist sunt:

Terapia hormonala – este frecvent folosita in cazul persoanelor cu metroragie. Cel mai des este prescris progesteronul, estrogenul sau anticonceptionalele. Femeile care doresc sa ramana insarcinate pot fi tratate cu medicamente care sa le ajute ovarele sa ovuleze regulat. In cazuri mai grave, daca este vorba de o sangerare abundenta, poate fi nevoie chiar de o internare in spital.

Procedura de dilatare si chiuretaj – daca tramentul hormonal nu functioneaza, este posibil sa ti se recomande o procedura prin care tesutul care captuseste uterul sa fie indepartat, permitandu-i unui nou strat sa ii ia locul. Desi nu este o interventie chirurgicala, dilatarea si chiuretajul se efectueaza atunci cand pacienta este sub anestezie.

Tratarea altor afectiuni care ar putea declansa metroragia – daca sangerarea anormala este cauzata de o boala, este important ca acea boala sa fie tratata corespunzator. Este posibil sa fie nevoie sa vizitezi si alti medici specialisti, in functie de afectiune. Daca este vorba de o boala cu transmitere sexuala, se va trata cu medicamentele recomandate in cabinetul medicului, cum ar fi antibioticele. Daca metroragia este cauzata de tiroida sau afectiuni care impiedica coagularea sangelui, atunci medicul va indica pastilele corespunzatoare.

Schimbarea stilului de viata - uneori, metroragia poate fi temporara si poate aparea din cauza unor schimbari pe care le-ai facut recent in viata. Reducerea stresului si o alimentatie sanatoasa si echilibrata pot fi de ajutor. Daca in ultima perioada ai tinut o cura de slabire extrema, este necesar sa vorbesti cu un medic nutritionist pentru a-ti recomanda o dieta potrivita pentru tine.

Asadar, daca suferi de metroragie, cel mai important este sa mergi la medic, pentru a afla din ce motiv a aparut sangerarea anormala. Astfel, vei sti ce tratament te poate ajuta.