Sevrajul

Organismul și creierul nostru conlucrează pentru a menține o stare de echilibru, cunoscută sub numele de homeostazie. Consumul unei substanțe modifică acest echilibru, astfel încât organismul trebuie să ia anumite măsuri pentru a se adapta, ceea ce implică inclusiv schimbarea nivelului anumitor neurotransmițători.

Aceștia acțonează asupra sistemului de recompensare al creierului nostru, declanșând eliberarea unor substanțe chimice care ne fac să ne simțim într-un anumit fel. Atunci când o substanță este consumată pentru un timp îndelungat, corpul poate dezvolta o toleranță, dar și o dependență față de aceasta.

Toleranța se referă la faptul că o persoană va avea nevoie de doze din ce în ce mai mai mari din substanța respectivă pentru a obține aceleași efecte experimentate inițial.

Dependența reprezintă incapacitatea din punct de vedere psihologic, dar și fizic, de a stopa consumul unor substanțe (droguri, alcool, nicotină, cofeină, medicamente eliberate pe bază de prescripție etc.) sau întreruperea angajării în anumite comportamente, chiar dacă acestea poate provoca efecte negative și pot perturba viața zilnică.

Problemele apar în momentul în care o persoană reduce sau elimină consumul de substanțe care i-au provocat dependența. În cazul în care consumul acelei substanțe este oprit brusc, corpul este din nou dezechilibrat și astfel apare sevrajul. Simptomele acestuia pot varia în intensitate și severitate, în funcție de substanța care a provocat dependența.

Dependența psihologică se dezvoltă prin expunerea constantă la un stimul. Comportamentele care pot produce simptome psihologice de sevraj (provocarea dependenței psihologice) includ exercițiile fizice, cumpărăturile, sexul și auto-stimularea prin pornografie, consumul alimentelor cu conținut ridicat de zahăr sau grăsimi.

Terapia comportamentală este folosită de obicei pentru a ajuta persoanele să depășească dependența psihologică de droguri sau comportamente dăunătoare care produc dependență psihologică.

O dependență este un refugiu, o scurtătura către euforie și nivel ridicat de dopamină. Aceasta reprezintă o stare permanentă de poftă puternică, urmată de căutarea compulsivă a substanței/stimulului. Este nevoia de a menține și regăsi senzația de plăcere, satisfacția, stimularea pe care o aduce consumul, dar și evitarea senzația de rău psihic care apare în lipsa consumului.

Sevrajul se poate manifesta atât fizic, cât și la nivel psihologic.

Simptome fizice:

La 6-10 ore de la ultima administrare a substanței care provoacă dependența:

• agitație;
• neliniște;
• insomnie;
• dureri musculare și articulare;
• rinoree;
• lăcrimare;
• transpirații;
• căscat;
• greață;
• vărsături;
• diaree;
• crampe abdominale;
• amețeli.

După 36 de ore de la ultima administrare:

• dilatarea pupilelor;
• piele de găină
• puls accelerat;
• hipertensiune arterială;
• dereglarea temperaturii corpului;
• îmbujorare;
• mișcări involuntare ale corpului;
• slăbiciune;
• tremurături.

Simptome psihice:

• iritabilitate;
• irascibilitate;
• labilitate afectivă;
• scăderea posibilității adaptative;
• scăderea randamentului profesional;
• modificări ale comportamentului;
• slăbirea simțului estetic;
• scăderea simțului responsabilității.

În anumite cazuri, pot apărea simptome și mai severe, cum ar fi halucinații, convulsii sau delir. Tipul de substanță consumată, durata și doza consumată influențează tipul și severitatea simptomelor resimțite.

Sindromul de sevraj alcoolic

Este observat atunci când o persoană reduce sau oprește consumul de alcool după perioade de consum excesiv. Este unul dintre cele mai frecvent întâlnite tipuri de sevraj, dar și printre cele mai periculoase.

Simptomele experimentate includ:

• Anxietate;
• Oboseală persistentă;
• Greață, vărsături;
• În unele cazuri, pot apărea simptome severe care pot pune viața persoanei respective în pericol. Simptomele se pot înrăutăți în decurs de 2-3 zile, iar unele dintre acestea pot persista timp de câteva săptămâni.

De asemenea, în cazurile foarte grave, sindromul de sevraj alcoolic se poate transforma în Delirium Tremens, manifestat prin:

• Stare de confuzie;
• Agitație extremă;
• Febră;
• Tulburări cardiace, care pot duce la accident vascular cerebral sau infarct;
• Convulsii;
• Halucinații tactile, cum ar fi senzații de mâncărime, arsuri sau amorțeală;
• Halucinații auditive;
• Halucinații vizuale;

Delirium Tremens reprezintă o urgență medicală și necesită ajutor specializat de urgență. În unele cazuri, complicațiile cauzate de această formă de sevraj pot duce la deces. Tocmai de aceea, în cazul manifestării simptomelor descrise mai sus, este nevoie de intervenția medicilor pentru a acorda primul ajutor în caz de sevraj.

Sindromul de întrerupere a medicației antidepresive

Apare după întreruperea tratamentului sau reducerea dozei de serotonină, substanța chimică din creier responsabilă cu reglarea dispoziției și a emoțiilor. Medicamentele antidepresive sunt recomandate pentru tratarea depresiei, dar și a altor tulburări psihice, precum tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de stres post-traumatic etc.

Sindromul de sevraj antipsihotic

Se manifestă atunci când o persoană reduce sau oprește brusc antipsihoticele (tranchilizanți) – medicamente prescrise de către medicul psihiatru pentru tratarea unor probleme precum: schizofrenia sau tulburarea bipolară.

Sindromul de întrerupere a benzodiazepinei

Apare atunci când o persoană nu își mai administrează benzodiazepina (substanță medicamentoasă folosită pentru anxietate, insomnie, agitație) sau reduce doza;

Renunțarea la cannabis

Deși în anumite țări consumul de cannabis este legal atât pentru scopuri medicinale, cât și recreaționale, consumul acestei substanțe poate crea dependență. Așadar, în momentul în care administrarea acesteia este întreruptă, apar simptomele specifice sevrajului. Cu cât consumul are loc pe o perioadă mai îndelungată, cu atât este mai probabil ca persoana respectivă să experimenteze anumite simptome ale sevrajului.

În comparație cu alcoolul sau cu alte droguri, simptomele sevrajului experimentat de consumatorii de cannabis nu sunt atât de puternice, astfel încât anumite persoane decid să se reapuce de consumul acestui drog, ceea ce nu va face decât să crească șansele dezvoltării unei dependențe.

Renunțarea la droguri

Consumul de droguri creează dependență, fie că vorbim despre etnobotanice, cocaină, heroină etc. Simptomele sevrajului pot varia ca intensitate, în anumite cazuri fiind foarte severe. Cele mai comune simptome includ:

• Anxietate;
• Iritabilitate;
• Tremur;
• Grețuri;
• Transpirație excesivă etc.
• Renunțarea la opium
• Întreruperea sau reducerea bruscă a aportului de medicamente de clasă opioidă (medicamente care tratează durerea: codeină, morfină, metadonă etc.) sau heroină. Sevrajul se manifestă prin:
• Iritabilitate;
• Oboseală;
• Insomnie;
• Grețuri;
• Amețeală;
• Transpirație excesivă;
• Pupile dilatate etc.

Sevrajul neonatal

Reprezintă un sindrom de abstinență la sugari, cauzat de administrarea medicamentelor sau expunerea prenatală la o substanță cu potențial de a provoca dependență.

Sevrajul nicotinic

Alături de cofeină, nicotina face parte din categoria drogurilor legale, astfel că atunci când o persoană dependentă de nicotină se oprește brusc sau reduce semnificativ aportul de nicotină apar simptomele specifice sevrajului, care includ:

• Iritabilitate;
• Insomnie;
• Creșterea apetitului;
• Scăderea capacității de concentrare etc.

Un fumător înrăit se poate lăsa cu greu de fumat, în ciuda faptului că acest viciu îi poate pune starea de sănătate în pericol.

Sevrajul cofeinic

Este una dintre cele mai populare substanțe, al cărui consum pe termen îndelungat și în doze mari, poate duce la dependență.

Cofeina se regăsește atât în cafea, cât și în băuturi răcoritoare carbogazoase sau în băuturi energizante. Organismul nostru se poate obișnui rapid cu consumul îndelungat de cofeină, astfel încât, putem observa apariția anumitor simptome de sevraj, dacă într-o zi nu consumăm, de exemplu, o cafea.

În funcție de cantitatea și frecvența cu care consumăm cofeină, simptomele pot fi:

• Iritabilitate;
• Oboseală;
• Dureri de cap;
• Epuizare fizică și psihică.

Deși sevrajul cofeinic poate produce un stres semnificativ și ne poate afecta activitățile de zi cu zi, acesta nu reprezintă o problemă gravă, care să necesite ajutor medical specializat. Tocmai de aceea, pentru a nu ajunge la sevraj, recomandarea este de a reduce treptat nivelul de cofeină din organism, fără a întrerupe brusc consumul.

Cât durează sevrajul

În funcție de substanța care a cauzat dependența, simptomele resimțite pot dura de la câteva zile, la câteva săptămâni. În etapa acută apar simptomele și se intensifică.

Ulterior, urmează o perioadă în care acestea vor începe să scadă în intensitate, iar apoi urmează o perioadă când cea mai mare parte a simptomelor fizice vor dispărea, însă cele emoționale, cum ar fi depresia sau aneixtatea, vor persista, în lipsa ajutorului medical specializat.

Dacă, de exemplu, în cazul sevrajului cofeinic sau nicotinic, o persoană poate experimenta simptomele fără ca viața să îi fie pusă în pericol, în cazul sevrajului cauzat de droguri sau medicamente, este indicat să fie cerut ajutor medical specializat.

Renunțarea bruscă la benzodiazepine sau la alcool poate avea efecte foarte periculoase asupra sănătății unei persoane, astfel că este nevoie de consultarea medicului, care poate oferi cea mai bună schemă de tratament și un plan de dezintoxicare pentru a reduce la minimum simptomele neplăcute ale sevrajului. De obicei, este recomandat ca sevrajul să fie tratat într-un mediu controlat (unitate medicală), pentru a preveni complicațiile ce pot apărea odată cu declanșarea sevrajului.

Tratamentul pentru sevraj include:

Administrarea medicației: medicul psihiatru va prescrie medicamente pentru a ameliora simptomele și pentru a preveni posibilele complicații. Acestea depind de tipul de substanță care a cauzat dependența. Însă, atenție, tratamentul sevrajului nu este același lucru cu tratarea dependenței în sine!

Psihoterapia are, de asemenea, un rol foarte important în tratamentul sevrajului. Psihoterapeutul îl va ajuta pe pacient să își construiască motivația și să își consolideze angajarea în schimbare, fără însa a uita că responsabilitatea pentru schimbare îi aparține pacientului.

Rolul psihologului nu se oprește atunci când pacientul devine abstinent și nu se rezumă la ajutarea pacientului să mențină abstinența și să trateze posibilele probleme emoționale apărute la nivel psihologic, cum ar fi depresia, anxietatea, sau pentru a trata cauzele care au dus la dependență.

Terapia cognitiv-comportamentală poate fi utilă pentru a corecta anumite tipare de gândire și comportament care produc efecte negative.

Următoarele etape în care psihoterapia și-a dovedit utilitatea și eficiența sunt:

• Episoadele de cedare emoțională;
• Perioadele de craving – dorința imperioasă de a experimenta din nou efectele drogului;
• Căutarea acestuia.

Intervenția terapeutică trebuie, însă, să fie una globală: să vizeze toate componentele vieții unei persoane, de la familie, grup de prieteni, până la reinserție profesională. Problemele nu sunt numai psihice, ci și sociale, întrucât mediul social al pacientului este, în general, unul patogen.

Gestionarea simptomelor sevrajului – recomandări

Pe lângă asistență medicală, mai există câteva recomandări pe care le puteți pune în practică și care vă pot face să vă simțiți mai bine pe parcursul perioadei în care vă confruntați cu simptomele cauzate de sevraj:

• Cereți sprijinul unei persoane apropiate: fie că vorbim de un prieten sau un membru al familiei, este important să aveți sprijin pe toată durata acestui proces;
• Adoptați o alimentație echilibrată: consumul alimentelor sănătoase (fructe, legume, protein sănătoase), vă poate ajuta să vă simțiți mai bine, în timp ce consumul alimentelor prăjite, grase sau care conțin zahăr vă poate face să vă simțiți mai rău;
• Faceți mișcare: încercați să faceți mișcare în fiecare zi, fie că mergeți pe jos, înotați sau faceți exerciții ușoare; mișcarea în mod regulat vă poate ajuta să vă simțiți mai bine;
• Hidratați-vă corespunzător: pe toată perioada sevrajului este indicat să vă hidratați și să consumați multe lichide (apă, ceaiuri neîndulcite), mai ales dacă experimentați simptome precum greață sau vărsături;
• Administrarea OTC-urilor: vă puteți ameliora simptomele ușoare (durerea de cap, durerea de stomac, greață, vărsături) cu ajutorul medicamentelor fără prescripție medicală (OTC); dacă este posibil, cereți sfatul medicului;
• Acordați atenție somnului: chiar dacă din cauza sevrajului vă puteți confrunta cu insomnii, este foarte important să vă odihniți suficient. Stabiliți un program regulat de somn pe care încercați să îl respectați;
• Practicați yoga sau meditație: acestea sunt indicate pentru a gestiona stresul – tehnicile de respirație profundă contribuie la o stare de calm interior.

Totuși, pentru a nu ajunge la sevraj, este indicată evitarea consumului excesiv al substanțelor care pot provoca dependență (fie că vorbim despre nicotină, cofeină sau alcool), sau evitarea consumului întru totul, cum ar fi în cazul drogurilor. Dacă ne referim la alcool, în cazul femeilor, spre exemplu, specialiștii recomandă consumarea unui pahar pe zi, în timp ce, în cazul bărbaților, specialiștii recomandă consumarea a două pahare de alcool pe zi.

În anumite cazuri, sevrajul poate avea simptome severe, care pot pune în pericol starea de sănătate a unei persoane. Tocmai de aceea, în cazul în care există o dependență, este recomandată apelarea la ajutor medical specializat pentru tratarea acesteia în siguranță.

Surse

• https://www.healthline.com/health/alcoholism/withdrawal
• https://www.verywellmind.com/what-is-withdrawal-how-long-does-it-last-63036
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459239/