Tusea cronica trebuie investigata. Poate fi seaca, neproductiva sau productiva. Daca exista secretii colorate, galben/verzui, trebuie facut un examen de sputa cu examinare bacteriologica si cu antibiograma la nevoie. Bineinteles, acest examen trebuie indicat inainte de orice tratament antibiotic.
Sfat: Incepe un tratament antibiotic doar la indicatia medicului, pe motive bine intemeiate. In caz contrar, apar rezistenta la tratament, reactiile adverse si reactiile alergice medicamentoase. In plus, exista si riscul sa iei un antibiotic degeaba, pentru ca este posibil ca germenele sa nu raspunda la clasa aceea de antibiotice.
Cauze frecvente ale tusei cronice
Alergiile respiratorii – se pot manifesta exclusiv prin accese de tuse seaca, in special la copii si tineri; ex.: alergia la acarienii din praf.
Rinita cronica poate fi insotita de accese de tuse atunci cand secretiile se scurg din nas in gat si declanseaza reflexul de tuse. Apare foarte frecvent la copii, dar si la adulti in cazul rinitei cronice vasomotorie sau a polipozei nazale.
Refluxul gastroesofagian. Manifestarile tipice de arsura si dureri retrosternale sau dureri in capul pieputului pot fi insotite de accese de tuse seaca. Acestea din urma sunt calmate prin medicamente antiacide si prin mentinerea sub control a refluxului.
Infectia faringiana bacteriana - este importanta efectuarea exudatului faringian cu antibiograma.
Candidoza sau alte micoze faringiene – apar in special dupa administrarea antibioterapiei si pe fondul unei aparari deficitare a mucoaselor.
Astmul bronsic - tusea insoteste simptome precum greutatea in respiratie, mai ales in expir, respiratia prelunga si sueratoare, adica wheesingul, oboseala la efort.
Alte boli ale plamanilor: BPOC (bronsita cronica obstructiva) data de fumat sau expunerea la noxe respiratorii, cel mai adesea profesionale.
Vegetatiile adenoide – cea mai frecventa cauza la copiii mici; de precizat ca vegetatiile adenoide sunt numite gresit “polipi” – sunt doua entitati diferite si au cauze diferite. Vegetatiile provin dintr-o serie de structuri limfatice, cu rol de aparare a sferei ORL, dar care, dupa repetate infectii de tract respirator superior, nu regreseaza o data cu disparitia factorului declansator infectios, ci persista. Sunt o sursa de secretii ce se scurg prin spatele nasului in gat, declansand reflexul de tuse. Cand aceste vegetatii sunt mari, apar si otitele si de obicei nu mai exista cale de intoarcere, de regresie a dimensiunilor lor prin tratament, trebuind scoase.
Anumite medicamente dau tuse. De exemplu, medicamentele antihipertensive, din gama inhibitorilor de enzima de conversie - captopril, enalapril. Tusea dispare odata cu intreruperea administrarii acestor medicamente.
Recomandare: Daca tusea persista timp indelungat, adreseaza-te medicului de familie!
Text: Dr. Claudia Nechifor, Medic Primar Alergologie si Imunologie Clinica