La majoritatea pacientilor boala se manifesta prin febra, tuse uscata persistenta, dificultati de respiratie si hipoxie (scaderea concentratiei de oxigen din sange) si semne de pneumonie interstitiala la radiografia pulmonara sau computer tomograf. Cu toate acestea, COVID-19 nu este numai o afectiune respiratorie, aceasta boala putand afecta si alte organe, inclusiv creierul, iar in cazurile mai severe se pot produce chiar si accident vascular cerebral (AVC) si hemoragie cerebrala.
Incidenta cazurilor de AVC la pacientii infectati cu COVID-19
Cercetari stiintifice recente au aratat ca pana la momentul actual accidentul vascular cerebral s-a produs la aproximativ 14 din 1000 de pacienti cu COVID-19, a aparut cel mai frecvent dupa 10 zile de la diagnosticul de COVID-19 si a avut o durata mai mare la pacientii cu boala severa, aflati in stare critica. Pacientii cu COVID-19, care au suferit concomitent un AVC, au fost cel mai frecvent varstnici, care aveau comorbiditati cardiovasculare preexistente si infectii severe. Accidentul vascular ischemic a fost cel mai frecvent subtip de AVC, producandu-se la 12 din 1000 de pacienti cu COVID-19, cel mai adesea caracterizat prin infarctizari cerebrale de cauza necunoscuta.
Din cercetarile realizate s-a constatat ca severitatea bolii infectioase este un factor de risc constant pentru producerea accidentului vascular cerebral. Pacientii cu COVID-19 care au suferit un AVC au avut o varsta mai inaintata, in medie cu 4,8 ani, fata de pacientii infectati, dar fara AVC.
In comparatie cu pacientii care au suferit un AVC, dar care nu erau infectati cu virusul SARS-CoV-2, pacientii cu COVID-19 si AVC au fost semnificativ mai tineri (diferenta de aproximativ 6 ani).
Nu s-au inregistrat diferente intre sexe si nici diferente semnificative intre fumatori si nefumatori in ceea ce priveste producerea accidentului vascular cerebral la pacientii cu COVID-19.
Categoriile de pacienti infectati cu COVID-19, predispusi la AVC
Conditiile preexistente au contribuit la cresterea riscului de accident vascular cerebral. Astfel, pacientii cu COVID-19 si cu hipertensiune arteriala au avut un risc mai mare de a face AVC comparativ cu pacientii cu tensiune arteriala normala; diabetul si boala coronariana arteriala (cardiopatia ischemica) au crescut, de asemenea, riscul de producere a unui AVC. Pacientii cu infectie severa cu SARS-CoV-2 au fost mai predispusi la AVC.
Cercetatorii au aratat ca accidentele vasculare cerebrale asociate COVID-19 au urmat un model particular, caracterizat prin obstructia unei artere cerebrale importante, iar la investigatiile imagistice s-a constantat producerea mai multor accidente vasculare in mai multe teritorii arteriale cerebrale. Aceste caracteristici sugereaza ca trombozele si/sau trombembolismele cerebrale sunt factori importanti in producerea AVC la pacientii COVID-19. Accidentele vasculare cerebrale produse la pacientii cu COVID-19 sunt mai severe si se asociaza cu o mortalitate mare.
Relatie de cauzalitate intre COVID-19 si AVC?
O intrebare importanta este aceea daca intre COVID-19 si producerea accidentelor vasculare cerebrale este o relatie de cauzalitate sau daca asocierea intre cele doua se datoareaza mai degraba raspandirii COVID-19 in comunitate. In acest sens, aparitia accidentului vascular cerebral la pacientii cu COVID-19 nu furnizeaza dovezi directe ale cauzalitatii intre cele doua afectiuni. Unul dintre factorii de confuzie poate fi faptul ca o proportie importanta de pacienti spitalizati cu COVID-19 si accident vascular cerebral a prezentat mai multi factori de risc vascular; de asemenea, unii factori asociati COVID-19, ca de exemplu factorii de risc cardiovasculari insuficient controlati si stresul mental, pot contribui la producerea AVC.
Cu toate acestea, evidente sugereaza ca infectia COVID-19 poate fi considerata factor declansator sau factor de risc pentru AVC cel putin intr-un numar de cazuri. In primul rand, infectia cu virusul SARS-CoV-2 pare ca produce evenimente vasculare trombotice, inclusiv AVC, comparativ cu alte coronavirusuri sau afectiuni infectioase sezoniere, cu un risc de 7,6 ori mai mare de aparitie a unui AVC la pacientii COVID-19 comparativ cu virusul Influenza (virusul gripal). In al doilea rand, modelul caracteristic al accidentului vascular cerebral la pacientii cu COVID-19, cu o proportie crescuta de ocluzii la nivelul arterelor mari, infarctizari in teritorii cerebrale multiple si cresterea numarului de cazuri fara o cauza cunoscuta, sugereaza o relatie de cauzalitate intre COVID-19 si AVC cel putin la o proportie dintre pacienti.
Oamenii de stiinta considera ca pot exista mai multe mecanisme posibile care sustin legatura intre COVID-19 si AVC. Un mecanism ar putea fi faptul ca virusul declanseaza un raspuns inflamator care determina ingrosarea sangelui, crescand riscul de tromboza si accident vascular cerebral. Alt mecanism se refera la ACE2 - un „receptor” proteic de pe suprafata celulelor pe care SARS-CoV-2 il foloseste pentru a patrunde in celula. Acest receptor se gaseste in mod obisnuit pe celulele din plamani, inima, rinichi si in peretii vaselor de sange - daca virusul invadeaza peretii vaselor de sange, ar putea provoca inflamatii, constrictia vaselor de sange si restrictionarea fluxului sanguin. Un al treilea mecanism posibil implicat in producerea accidentului vascular cerebral la pacientii cu COVID-19 este acela reprezentat de sistemul imunitar care reacționeaza excesiv la infectie, cu eliberarea ulterioara in exces a proteinelor cunoscute sub numele de citokine. Aceasta asa-numita „furtuna de citokine” ar putea provoca leziuni cerebrale.
Concluzii
In concluzie, accidentele vasculare cerebrale nu sunt neobisnuite la pacientii cu COVID-19, in special la cei sever afectati si care au factori de risc vasculari preexistenti. Modelul ocluziei vaselor mari de sange si infarctizarile multiteritoriale sugereaza ca trombozele si/sau tromboembolismele cerebrale ar putea fi posibile cai cauzale pentru boala.
Cu toate acestea, sunt necesare cercetari suplimentare sau estimari mai robuste ale cresterii incidentei accidentului vascular cerebral datorat COVID-19 si elucidarea mecanismelor fiziopatologice de legatura intre COVID-19 si riscul de AVC.
*Informatia din acest articol era corecta in momentul postarii. Datorita naturii fluide a pandemiei COVID-19, intelegerea stiintifica despre boala, precum si recomandarile si ghidurile de tratament s-ar putea sa se fi schimbat de la data publicarii originale.
Surse de informatie:
www.sciencedaily.com
Nannoni S., et al., Stroke in COVID-19: A systematic review and meta-analysis; International Journal of Stroke, 0(0)
Bhatia R., et al., Stroke in Coronavirus Disease 2019: A Systematic Review; Journal of Stroke 2020;22(3):324-335