Ghidat dupa principiul “a lua, a face, a consuma, a arunca”, modelul actual de economie s-a soldat in numai cateva decenii cu rezultate devastatoare pentru ecosistemele planetare. Cantitati socante de deseuri sunt eliminate, fiind considerate un produs secundar inevitabil, care ajunge sa sufoce planeta si sa contamineze apa, solul sau aerul, si, nu mai putin, circuitele metabolice ale fiintelor vii. Cultura shopping-ului de plictiseala, risipa alimentara, energetica sau de alte feluri, vanitatea de a fi mereu in pas cu moda si cupiditatea producatorilor care lanseaza produse cu termen redus de functionare, considerate perisate in doar cativa ani si aruncate, au incurajat consumerismul, produsele de masa si civilizatia de plastic. Decat sa iti repari o pereche de pantofi, un computer sau un telefon, mai bine iti iei altul, spune partea mai avuta a lumii, in timp ce cealalta se zbate cersind fiecarei zile, o gura de apa si o bucata de paine. Totusi, in ambele parti, planeta se degradeaza si spectrul unei crize de proportii se profileaza la orizont.
De ce este necesara schimbarea paradigmei economice?
Poluarea este principala cauza de mediu a bolilor si a mortii premature. Provoaca anual peste 9 milioane de decese premature, majoritatea din cauza poluarii aerului care este un factor de risc pentru bolile de inima, accident vascular cerebral, infectii ale cailor respiratorii inferioare, cancer pulmonar, diabet si boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC).
Inclusiv schimbarile climatice si afectarea stratului protector de ozon sunt alte consecinte ale emisiilor de carbon sau altor gaze cu efect de sera, cu efecte considerabile asupra sanatatii oamenilor.
Dar sanatatea este afectata si de poluarea tot mai crescuta a apei si solului din cauza deversarii deseurilor industriale, a apelor reziduale sau infiltrarii solului cu pesticide, ierbicide sau alte substante chimice si radioactive. Ambalajele si pet-urile de plastic, de exemplu, au produs o criza de mediu, aproximativ 40% din suprafata oceanului fiind acoperita de resturi de plastic.
Oamenii de stiinta avertizeaza ca, daca ritmul actual de producere de mase plastice va continua, din 2030 va exista mai mult plastic decat pesti in ocean. Multe animale marine pot ingera deseuri de plastic sau microplastice invizibile pentru ochiul uman, pe langa alte substante chimice desertate in ape ca urmare a activitatilor industriale, agricole sau casnice.
Potrivit cercetatorilor ingeram in 10 ani aproximativ 5 kg de plastic
Potrivit unui infografic Reuters din 2019 , oamenii ingereaza aproximativ cinci grame de plastic in fiecare saptamana, adica aproximativ o lingurita. Cumulata pe parcursul unui an, cantitatea de plastic pe care o ingeram se ridica la o farfurie plina, ceea ce inseamna ca in ultimii 10 ani, am fi inghitit cinci kilograme de plastic, sunt de parere specialistii. Si aceasta, fara sa luam in considerare alte substante chimice cu potential nociv inhalate sau ingerate accidental sau nu, odata cu aerul respirat sau alimentele contaminate consumate.
Asistam, practic, la un asalt aproape permanent asupra sistemului imun al organismului si circuitelor metabolice obligate sa faca fata acestei invazii de agenti chimici straini si poluanti din mediu. De altfel, inflamatia cronica sau bolile autoimune au escaladat in ultimii ani, stand la baza multor afectiuni cronice si degenerative, inclusiv a afectiunilor canceroase, care impovareaza sistemele de ingrijire medicala din toata lumea si provoaca dizabilitati si suferinta.
Ce este economia circulara
In acest context, economia circulara isi propune sa redefineasca dezvoltarea economica, concentrandu-se pe controlul si reducerea poluarii mediului, prelungirea ciclului de viata a produselor si regenerarea resurselor naturale.
Daca intr-o economie liniara, resursele naturale brute sunt preluate, prelucrate in produse finite si apoi eliminate, o economie circulara se axeaza pe reducerea decalajului dintre productie si ciclul ecosistemelor naturale. Tot in logica modelului liniar se inscrie si uzura morala programata, produsele fiind concepute intentionat sa aiba o durata de viata limitata, pentru a stimula consumatorii sa cumpere din nou.
Economia circulara este un model de productie si consum, care implica folosirea in comun, inchirierea, reutilizarea, repararea, renovarea si reciclarea materialelor si produselor existente cat mai mult timp posibil.
De fapt, pare o intoarcere la intelepciunea bunicilor care faureau obiectele in limitele posibilitatilor lor, cu intentia de a fi durabile, menite sa reziste in timp. Odata stricate, nu erau aruncate si inlocuite, ci erau mai degraba reparate, reconditionate sau refolosite, in acest mod puteau pastra resursele financiare si de mediu pentru generatiile viitoare.
Economia circulara se refera la reproiectarea fluxurilor de productie care sa duca la reciclare, reutilizare si reducerea deseurilor si sa ofere o alternativa durabila. Promoveaza resursele regenerabile si isi propune sa reduca deseurile prin inchiderea buclelor in productie, distributie, consum si eliminare prin inovare tehnologica. Aceasta practica nu doar economiseste resurse naturale, ci si costuri. Prin strategii de gestionare a deseurilor, investitii in energie regenerabila si o mai atenta utilizare a substantelor chimice cu potential de poluare a mediului.
Beneficiile economiei circulare
Evident, beneficiile sunt in primul rand de mediu si includ:
- Un necesar mai redus de materiale si procese de productie a bunurilor, deci o protectie a resurselor planetei
- Utilizarea energiei regenerabile
- Reducerea poluarii aerului, apei si solului cu implicatiile asupra conservarii biodiversitatii si reducerii costurilor legate de bolile determinate de degradarea factorilor de mediu
- Soluri sanatoase si rezistente; reducerea poluarii solului contribuie la scaderea costurilor aferente degradarii solului care se ridica la aproximativ 40 de miliarde de dolari anual la nivel mondial
- Economia circulara ar putea reduce la jumatate emisiile de dioxid de carbon pana in 2030, fata de nivelurile din 2018, potrivit unor studii.
Beneficiile economice includ:
- Generarea de economii de materiale de pana la 70%, potrivit unor studii.
- Conform raportului Forumului Economic Mondial, dezvoltarea unui model de economie circulara ar crea noi locuri de munca, inclusiv in reciclarea si repararea produselor. Un studiu din august 2018 a constatat ca ar putea fi generate 50 000 de noi locuri de munca in Regatul Unit si 54 000 in Tarile de Jos.
- Prin circuitele de reciclare, companiile ar depinde mai putin de volatilitatea pretului materiilor prime. Acest lucru ar proteja, de asemenea, companiile de crizele geopolitice si le-ar face mai putin dependente de lanturile de aprovizionare din alte tari, consolidand afacerile existente.
- Obiectivul general, de altfel ambitios, este decuplarea cresterii economice de consumul de resurse. Cresterea veniturilor din noile activitati circulare, impreuna cu o productie mai ieftina prin obtinerea produselor si materialelor mai functionale si usor de demontat si reutilizat, ar avea puterea de a creste PIB-ul si, prin urmare, ar duce implicit la o crestere economica, se afirma intr-un raport McKinsey.
- Desi economia se afla inca in logica unui model liniar, tot mai multe strategii si planuri se concentreaza pe tranzitia catre aceasta economie circulara. Insa, ca orice schimbare radicala, procesul este de durata si nu va putea fi implementat fara costuri sau fara o atenta urmarire a impactului exercitat asupra persoanelor mai vulnerabile.
Pasii spre o economie circulara
Uniunea Europeana este promotoarea trecerii cat mai rapide la o economie circulara, desi Statele Unite, China si India sunt cei mai mari producatori de deseuri poluante la nivel mondial si au economiile cele mai dezvoltate la ora actuala.
In martie 2020, Comisia Europeana a prezentat planul de actiune pentru economia circulara ce urmareste o proiectare mai durabila a produselor si reducerea deseurilor, in special in anumite sectoare cum ar fi electronicele, materialele plastice, textilele si constructiile.
Un an mai tarziu, in plina pandemie, CE a solicitat masuri suplimentare pentru a se ajunge pana in 2050 la o economie complet circulara, neutra din punct de vedere al emisiilor de carbon, durabila si fara substante toxice. Se solicita, de asemenea, reguli mai stricte de reciclare si obiective obligatorii pentru consumul de materii prime pana in 2030.
In martie 2022 Comisia a prezentat un prim pachet de masuri pentru a accelera tranzitia spre o economie circulara. Propunerile au inclus promovarea produselor durabile, incurajarea consumatorilor pentru tranzitia verde, revizuirea reglementarilor privind materialele de constructie si o strategie pentru materiale textile durabile.
In noiembrie 2022, Comisia a propus noi norme la nivelul UE privind ambalajele si a solicitat o tranzitie la materiale plastice de origine biologica, biodegradabile si compostabile.
In concluzie, principiile care guverneaza economia circulara se refera la:
- Sustenabilitate – economiile circulare nu ar trebui sa puna in pericol resursele planetei.
- Rezilienta - sistemul ar trebui sa poata rezista la socurile si perturbatiile externe.
- Incluziune – barierele economice precum saracia, inegalitatea sau lipsa accesului ar trebui eliminate.
Surse de informatie:
- https://www.europarl.europa.eu
- https://www.dssmith.com/uk
- https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/374917/Circular-Economy_EN_WHO_web_august-2018.pdf
- https://earth.org/
- https://www.epa.gov