Cu cât temperaturile de-afară cresc, cu atât pielea, interfața noastră în relația cu mediul, devine un organ mai expus și mai vulnerabil sub razele fierbinți ale soarelui. Căci odată ce renunțăm la straturile de haine cu care ne acoperim în celelalte anotimpuri, renunțăm și la protecția pe care acestea o asigurau pentru cea mai mare parte din corp. De aceea, dacă vara petrecem mult timp în aer liber, devine o prioritate să ne asigurăm un alt fel de paravan, unul cu factor de protecție solară (FPS). Iar pentru a beneficia de efectul protector împotriva cancerului de piele și îmbătrânirii premature, nu este suficient să aplicăm produsele cu FPS, ci trebuie să le aplicăm și corect.
Medicii dermatologi ne recomandă să avem în vedere următoarele aspecte privitor la folosirea produselor pentru protecție solară:
- Specialiștii ne recomandă să folosim produse cu un FPS de cel puțin 30, care să fie rezistente la apă și să ofere o acoperire cu spectru larg, adică atât pentru razele ultraviolete de tip A (UVA), cât și pentru razele ultraviolete de tip B (UVB).
- Majoritatea cremelor hidratante de îngrijire a tenului nu conțin FPS sau conțin un FPS prea mic. De aceea, când folosim mai multe produse pentru îngrijirea tenului, acestea trebuie aplicate în ordinea crescătoare a vâscozității lor: serum, cremă hidratantă, produs FPS, fond de ten etc.
- Aplică loțiunea sau crema cu protecție solară înainte de a ieși afară – este nevoie de aproximativ 15 minute pentru ca pielea să absoarbă produsul de protecție solară și să ofere protecție. Dacă aștepți până când te expui la soare pentru a aplica produsul de protecție solară, pielea se poate arde.
- Folosește o cantitate adecvată de produs pentru protecție solară – un adult cu înălțime și cu o greutate medii are nevoie de aproximativ 30 g de cremă pentru a-și unge complet corpul. De asemenea, este important să masezi bine, până la intrarea produsului de protecție solară în piele.
- Aplică protecție solară pe toate porțiunile de piele expuse direct la soare: față, gât, urechi, brațe, umeri, picioare (inclusiv partea de deasupra labei piciorului). La plajă, pentru zonele greu accesibile, cum ar fi spatele, cere ajutorul sau folosește un produs sub formă de spray. Persoanele cu părul rar, trebuie să aibă în vedere și protecția solară a scalpului, fie cu produse FPS, fie prin acoperirea capului cu o pălărie. Pentru protejarea buzelor, este indicată aplicarea unui produs (balsam, cremă) cu un FPS de cel puțin 15.
- Atunci când te afli în aer liber, reaplică produsul de protecție solară la fiecare două ore sau imediat după ce ai intrat în apă sau dacă ai transpirat.
- Atenție, nu folosi produse de protecție solară care au depășit termenul de expirare, întrucât acestea și-au pierdut eficiența și te vei alege cu arsuri solare.
- Alege produse care au ca ingrediente active oxidul de zinc sau dioxidul de titan, care asigură o protecție solară eficientă și sunt bine tolerate inclusiv de persoanele cu pielea sensibilă. În schimb, în legătură cu produsele FPS care conțin octocrilen – recomandate inițial pentru capacitatea lor foarte bună de a pătrunde în piele –, există un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Sorbona, Paris, care arată că, în timp, acesta s-ar degrada în interiorul produselor transformându-se în benzofenonă, un compus carcinogenic și care produce tulburări endocrine.
- Persoanele cu un fototip sensibil (cu pielea și cu ochii de culoare deschisă – mai ales blonde sau roșcate cu ochii albaștri sau verzi) ar trebui să fie și mai atente în a respecta aceste măsuri, altfel își pot arde pielea cu ușurință. De altfel, persoanele cu acest fototip sunt cele mai afectate de melanom (cea mai agresivă formă de cancer de piele), provenind din regiuni și state precum:
Țările Nordice, dintre care Suedia are cea mai ridicată incidență în această zonă (în creștere constantă din 1982, de la 13,0% la 28,3%);
Australia, cu o incidență de la 26,4% la 51,6%, în perioada 1982-2011 – însă, începând cu 2005, cu o continuă scădere a prevalenței, ca urmare a politicilor de sănătate publică;
SUA, cu o incidență de 31%, înregistrată între 2007-2011, preconizându-se o creștere până la 43,7% până în 2027. De altfel, unu din cinci americani dezvoltă o formă de cancer de piele la un moment dat, iar 20 de americani mor zilnic de melanom.
Marea Britanie, de la 5.8% la 19.8%, între anii 1982-2011.
Cum afectează căldura excesivă sănătatea
Canicula poate afecta fiecare parte din organism, odată ce căldura excesivă trece de învelișul de piele al corpului. Hipotalamusul, acea parte a creierului cu rol de termostat al corpului, sesizează schimbările de temperatură, din interiorul și din exteriorul corpului, și face ajustări pentru a o menține la unul sau două subunități peste 37 de grade Celsius. Așa se face că, atunci când creierul simte că s-a încălzit prea mult corpul, hipotalamusul trimite mesaje vaselor de sânge din apropierea pielii să se dilate. Ca urmare, crește cantitatea de sânge de la suprafața pielii, ceea ce favorizează eliberarea de căldură – asta se întâmplă doar în condițiile în care aerul este mai rece decât corpul. În schimb, dacă aerul din exteriorul corpului este mai fierbinte decât temperatura din interior, glandele sudoripare ale corpului (între1,6 și 5 milioane de glande) intră în acțiune.
Transpirația este secretată pe suprafața pielii, iar evaporarea ei are un efect de răcire – deoarece preia energie termică din corp pentru a transforma lichidul în vapori. Însă transpirația nu funcționează mereu ca un sistem perfect.
Există și situații când creșterea rapidă a temperaturii corpului din cauza expunerii la temperaturi peste medie îi compromite capacitatea de a se autoregla, ceea ce poate duce la o cascadă de manifestări alarmante: epuizare termică, hipertermie, insolație, deshidratare, crampe musculare, din cauza pierderii majore de elecroliți.
- Hipertermia este starea pe care corpul o înregistrează atunci când atinge o temperatură anormal de ridicată. Acest lucru se întâmplă când diferitele mecanisme de reglare a temperaturii la care expus corpul nu reușesc să mai facă față.
- Epuizarea termică apare când temperatura corpului crește la aproximativ 38 de grade Celsius, iar creierul le spune mușchilor să încetinească, ceea ce favorizează oboseala. Aceasta se numește epuizare termică. Simptomele epuizării termice includ, de asemenea, amețeli, tulburări de vedere, sete intensă, greață, palpitații și amorțeală. Dacă nu este tratată prin ducerea persoanei într-un loc umbros, unde să se odihnească și să se rehidrateze prin înlocuirea electroliților, epuizarea poate aluneca rapid către o stare și mai periculoasă – insolația.
- Insolația, care începe să se manifeste dacă temperatura crește până ce ajunge la 40 de grade Celsius, ar trebui tratată ca o urgență medicală. Simptomele insolației includ o piele uscată și fierbinte, o stare generală alterată și o stare mentală de confuzie, de apatie. Lăsată netratată, insolația poate provoca convulsii, comă și chiar deces.
Ce schimbări se produc…
… la nivelul creierului
Mulți oameni au declarat că se simt iritabili în zilele caniculare, iar observațiile științifice sugerează chiar un efect negativ al căldurii extreme asupra sănătății mintale. Există în statistica unor spitale dovezi că, în zilele caniculare, s-au înregistrat mai multe vizite de urgență din cauza abuzului de substanțe, tulburărilor de dispoziție și anxietate, schizofreniei ori a demenței.
De asemenea, canicula poate afecta performanța mentală, după cum s-a arătat în cadrul unor studii. Temperaturile mari ale mediului de viață au fost asociate cu o funcție cognitivă redusă, cu erori de judecată și cu un risc mai mare de accidente profesionale.
Nu în ultimul rând, s-a constatat că, la temperaturi caniculare, creierul se inflamează, ceea ce poate avea consecințe dintre cele mai grave.
… la nivelul inimii
Când corpul resimte creșterea temperaturii, medulla oblongata (bulbul rahidian) – acea parte a creierului care controlează procesele vitale, inclusiv bătăile inimii, respirația și tensiunea arterială – îi transmite inimii să mărească cantitatea de sânge pompată cu fiecare bătaie. Pentru fiecare creștere cu 0,5°C a temperaturii centrale, bătăile inimii unei persoane cresc cu zece bătăi pe minut, ceea ce determină un puls accelerat și o senzație de amețeală. Persoana se simte amețită și fără energie pe măsură ce temperatura corpului crește și din cauză că vasele de sânge se dilată, iar acest lucru duce la scăderea tensiunii arteriale. La temperaturi extreme, cantitatea de sânge din circulație scade dramatic. În cel mai rău caz, atunci când fluxul sangvin nu se mai desfășoară normal, vasele de sânge pot fi deteriorate, determinând coagularea sângelui. Dacă tensiunea arterială scade prea mult, inima trebuie să depună un efort crescut pentru a împinge sângele pe întinderea corpului, ceea ce face ca inima să obosească. Când inima devine epuizată, fluxul sanguin scade brusc, existând riscul unui atac de cord.
Experții spun că, pe măsură ce temperaturile globale cresc, vor crește și ratele mortalității – iar aceste decese vor fi cauzate, în mare parte, de stresul pe care căldura extremă îl provoacă sistemului cardiovascular.
… la nivelul plămânilor
Canicula îngreunează semnificativ respirația nu doar din cauza căldurii excesive în sine, ci și pentru că afectează calitatea aerului. Temperaturile ridicate sunt, de obicei, asociate cu stagnarea aerului, ceea ce permite și poluanților să stagneze. Ozonul de la nivelul solului este un gaz nociv care se formează atunci când poluanții emiși de mașini, centrale electrice și sursele industriale reacționează chimic la lumina soarelui. O componentă majoră a stratului de smog, ozonul de la nivelul solului poate reduce funcția pulmonară și este un factor de risc pentru morbiditatea și mortalitatea prin astm. Concluzia unui studiu din 2008, citat de publicația „The Guardian”, este că la fiecare grad Celsius cu care temperatura mediului ambient crește, poluarea cu ozon va ucide încă 22.000 de oameni în întreaga lume.
În cazul celor cu afecțiuni cronice – boli cardiovasculare, boli respiratorii și cerebrovasculare, afecțiuni asociate diabetului zaharat, dar și boli psihice –, fiecare dintre aceste schimbări își poate pune amprenta mai puternic, producând dezechilibre mai grave. De multe ori, temperaturile extreme determină agravarea condiției medicale a acestor persoane, ducând la necesitatea spitalizării sau, în unele cazuri, la deces.
Ce putem face pentru a contracara efectele căldurii excesive
- Pentru a păstra spațiul de locuit sau de lucru răcoros, temperatura camerei trebuie verificată între orele 08:00 și 10:00 dimineața, la ora 13:00 și noaptea, după ora 22:00. În mod ideal, temperatura camerei ar trebui să fie menținută sub 30°C în timpul zilei și la 24°C în timpul nopții. Acest lucru este important în special dacă familia care locuiește în casă are bebeluși sau dacă, în casă, locuiesc persoane care au peste 60 de ani și/sau afecțiuni cronice de sănătate.
- Dacă locuința este prevăzută cu aer condiționat, trebuie închise ușile și ferestrele pe durata zilei, pentru a eficientiza procesul de răcire și a evita astfel risipa de energie electrică. Totuși, este important să aerisești din când în când, dar nu în miezul zilei.
- Este bine ca ferestrele și obloanele casei să fie deschise doar pe timpul nopții și dimineața devreme, când temperatura exterioară este mai scăzută (dacă nu există alte impedimente pentru a face acest lucru). Peste zi și cu atât mai mult la orele amiezei, trebuie închise toate ferestrele și trase draperiile sau obloanele în camerele orientate spre soare.
- Pe timpul zilei, trebuie evitat gătitul folosind aragazul sau cuptorul. De asemenea, este indicat să fie folosit cât mai puțin iluminatul artificial și să nu fie puse în funcțiune dispozitivele electrice.
- Ventilatoarele electrice pot oferi ușurare, dar ar putea să fie depășite de situație atunci când temperatura de afară este de peste 35°C.
- Mută-te în cea mai răcoroasă cameră din casă, mai ales noaptea.
- Stai la umbră, evitând să ieși afară în cea mai toridă perioadă a zilei.
- Evită activitatea fizică intensă la orele de foc și desfășoară acest gen de activitate doar în cea mai răcoroasă parte din zi, care este, de obicei, dimineața între 5:00 și 8:00.
- Folosește lenjerie de pat și cearșafuri ușoare, din materiale naturale, renunțând la pilote sau la pături, pentru a evita acumularea de căldură.
- Mănâncă mese mici și dese și evită alimentele bogate în proteine.
- Hidratează-te cu regularitate și în funcție de nevoile tale, evitând consumul de alcool sau excesul de cafeină și de zahăr.
- Poartă haine ușoare, largi, din materiale naturale, iar când ieși afară, poartă o șapcă sau o pălărie cu boruri largi și ochelari de soare.
- Fă dușuri sau băi reci. Cei care nu pot face dușuri sau băi reci pot face împachetări reci sau băi reci la picioare.
- Solicită sfatul medicului dacă suferi de vreo afecțiune cronică sau dacă iei mai multe medicamente. Întreabă medicul curant cum pot influența medicamentele termoreglarea și echilibrul fluidelor din corp.
- Păstrează medicamentele la temperaturi sub 25 °C sau la frigider (citește instrucțiunile de păstrare de pe ambalaj).
- Nu lăsa copiii sau animalele de companie în vehicule parcate.
- Vizitează-ți rudele sau prietenii în vârstă sau bolnavi care trăiesc singuri cel puțin zilnic.
- Urmează un curs de prim ajutor pentru a afla cum să reacționezi în caz de urgențe asociate expunerii la căldură excesivă.
Care sunt semnele deshidratării și cum poate fi gestionată
O persoană activă fizic poate transpira până la zece litri de lichid pe zi. Dacă această cantitate nu este readusă în corp, se poate ajunge la deshidratare. Iar un corp care este deshidratat nu se mai poate răci prin transpirație. De asemenea, dacă un corp devine prea fierbinte, fluxul de sânge către piele și transpirația se pot opri, ceea ce face ca temperatura corpului să crească și celulele creierului să sufere leziuni ireversibile.
Unele dintre semnele timpurii de avertizare ale deshidratării includ:
- senzație intensă de sete și uscarea gurii;
- stare de letargie și de amețeală – inclusiv amețeală persistentă la ridicarea din șezut;
- urinare de culoare închisă, cu miros puternic, sau chiar absența urinării;
- oboseală accentuată, fără altă justificare;
- bătăi rapide ale inimii (tahicardie).
Soluții eficiente de rehidratare
- Prin deshidratare, corpul nu pierde doar apă, ci și săruri (altfel spus, minerale și vitamine). De aceea, rehidratarea trebuie făcută cu soluții care conțin un amestec de săruri de potasiu și de sodiu, precum și glucoză sau amidon.
- Dacă deshidratarea survine după exerciții fizice făcute în aer liber, băuturile pentru sport care conțin electroliți și o soluție de carbohidrați pot fi foarte utile.
- Dacă, din varii motive, nu există posibilitatea de a face rost de soluțiile de rehidratare din farmacii, o soluție la îndemână poate fi dizolvarea unei lingurițe de sare într-un pahar cu apă și consumul cu înghițituri mici.
- Apele puternic mineralizate sau sucurile diluate de fructe și de legume pot fi alte variante pentru rehidratare.
- Copiii și vârstnicii care sunt sever deshidratați trebuie tratați de personalul de urgență, prin chemarea ambulanței sau într-o cameră de urgență a spitalului. Aici le vor fi administrate intravenos soluții de remineralizare, care sunt absorbite rapid și grăbesc recuperarea.
- În cazul sugarilor, greutatea lor scăzută îi face foarte vulnerabili chiar și la cantitățile mici de lichid pierdute. De aceea, dacă nu sunt alăptați la cerere, trebuie preîntâmpinată o asemenea situație printr-un orar bine stabilit de oferire a lichidelor.
Bibliografie:
- https://www.aad.org/public/everyday-care/sun-protection/shade-clothing-sunscreen/how-to-apply-sunscreen
- https://www.houstonmethodist.org/blog/articles/2023/jun/can-face-moisturizer-with-spf-double-as-your-sunscreen/
- https://www.sorbonne-universite.fr/en/news/study-shows-many-sunscreens-contain-carcinogenic-compound
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8544364/
- https://www.theguardian.com/uk-news/2022/jul/17/body-shock-six-ways-the-heat-affects-the-human-body
- https://time.com/6186988/extreme-heat-human-body-impact/