Poate fi dificil sa stii daca durerea in piept se datoreaza unui atac de cord sau unei alte afectiuni, mai ales daca nu ai mai avut niciodata durere in piept. Nu incerca sa diagnostichezi singur cauza. Solicita ajutor medical de urgenta daca ai durere in piept inexplicabila care dureaza mai mult de cateva minute!
Infarct de miocard acut (IMA)
Daca durerea in piept persista mai mult de 15 minute, ia in considerare un infarct de miocard acut si suna imediat la 112! Fiecare minut conteaza!
Semnele de alarma pentru infarctul miocardic acut sunt:
- Durere aparuta brusc localizata in mijlocul pieptului resimtita ca apasare violenta, strangere, presiune sau strangulare.
- Durerea in piept se extinde in umeri, bratul stang sau ambele brate, la baza gatului si/sau in mandibula sau, ocazional, in abdomenul superior.
Durerea poate fi insotita de urmatoarele semne si simptome:
- Dificultate in respiratie
- Transpiratii reci
- Paloare
- Teama
- Palpitatii (batai neregulate ale inimii)
- Senzatie de “cap usor”, ameteala, lesin
- Greata, arsuri la stomac sau durere in abdomenul superior
Simptomele pot fi diferite la femei fata de barbati
La femeile care au un infarct miocardic acut, durerea in piept nu este intotdeauna severa sau simptomul cel mai evident. Femeile tind sa aiba simptome mai vagi, cum ar fi greata sau dureri de spate sau de maxilar, care pot fi mai intense decat durerea in piept.
De aceea exista riscul ca femeile sa confunde simptomele infarctului de miocard acut cu afectiuni neamenintatoare de viata, precum o raceala, indigestie sau boala de reflux gastroesofagian (BRGE) sau chiar considera aceste manifestari ca urmare a procesului normal de imbatranire. Daca nu esti sigura ca este un infarct de miocard acut, suna la 112! Lasa medicul sa puna diagnosticul corect!
Primul ajutor in infarctul de miocard acut (IMA)
Daca tu sau altcineva suspectati ca ati suferit un infarct de miocard acut (IMA), urmati acesti pasi de prim ajutor:
- Suna la 112! Nu ignora simptomele unui atac de cord. Daca nu poti obtine o ambulanta care sa vina la tine, cere-i un vecin sau unui prieten sa te duca cu masina cat mai repede la cel mai apropiat spital de urgenta. Nu se recomanda sa conduci singur masina, decat daca nu ai o alta optiune. Deoarece starea ta se poate agrava, a conduce masina te pune in pericol atat pe tine, cat si pe ceilalti, daca se va intampla un accident de masina.
- Mesteca 1 comprimat de aspirina. Aspirina este un anticoagulant (un diluant al sangelui). Previne coagularea sangelui si mentine sangele sa curga prin artera coronara ingustata care a provocat infarctul de miocard. Nu lua aspirina daca esti alergic la aspirina, ai o tulburare de sangerare sau iei un alt medicament pentru subtierea sangelui sau daca medicul tau curant ti-a spus anterior sa nu faci acest lucru.
- Ia nitroglicerina, daca a fost prescrisa de catre medic. Daca medicul cardiolog ti-a prescris anterior nitroglicerina, ia-o conform instructiunilor. Nu lua nitroglicerina prescrisa altcuiva.
- Incepe resuscitarea cardiopulmonara (RCP) la persoana care a suferit un atac de cord si la care inima nu mai bate (este in stop cardiac). Asociatia Americana a Inimii recomanda inceperea RCP „doar cu mainile”. Asta inseamna sa faci compresiile toracice - sa impingi puternic si rapid pe pieptul persoanei cu o frecventa de 100 -120 de compresii pe minut pana cand echipajul de urgenta soseste sau pana cand ai obosit.
- Daca este disponibil imediat un defibrilator extern automat (AED) si persoana este in stop cardiac (este inconstienta, fara puls, fara respiratie), urmeaza instructiunile dispozitivului pentru utilizarea acestuia.
Angina pectorala
Angina pectorala este o durere sau un disconfort in piept cauzat de reducerea fluxului de sange catre muschiul inimii (miocard). Angina este forma de manifestare a bolii arteriale coronariene (cunoscuta si sub denumirea de cardiopatie ischemica cronica). Boala arteriala coronariana se dezvolta atunci cand arterele coronare care alimenteaza inima cu sange devin ingustate. Ingustarea apare ca urmare a depunerii pe peretii arterelor a unor depozite de colesterol cu formarea placii de aterom. Placa de aterom ingusteaza arterele coronare, reducand fluxul de sange catre muschiul inimii. Fluxul de sange scazut poate sa provoace durere in piept (angina). Un blocaj complet al arterei coronare poate provoca un infarct de miocard acut (IMA).
Angina pectorala poate fi stabila sau instabila:
- Angina pectorala stabila (cel mai frecvent tip): este durerea toracica care apare de obicei ca urmare a unui factor declansator, de exemplu cand faci o activitate sau un efort fizic sustinut si este relativ previzibila. Durerea in piept tinde sa urmeze un model: nu se modifica in ceea ce priveste frecventa si durata. Angina stabila se amelioreaza cu repaus si cu folosirea medicatiei prescrise de medicul cardiolog.
- Angina instabila (tipul mai sever): este durerea toracica imprevizibila, care este modifica fata de tiparul tipic. Durerea toracica poate continua chiar si dupa ce te odihnesti si iei medicatia recomandata. Angina instabila poate fi un semn al unui viitor infarct de miocard acut si este important sa suni imediat la 112 si sa soliciti de urgenta asistenta medicala.
Angina pectorala este un simptom relativ comun, care poate fi greu de diferentiat fata de alte tipuri de dureri in piept. Daca nu esti sigur, cel mai bine este sa mergi la un consult la medic.
Primul ajutor in angina pectorala
Daca ai fost diagnosticat cu angina pectorala stabila (boala arteriala coronariana):
- Opreste-te din ce faci si odihneste-te.
- Ia medicamentele asa cum ti-au fost prescrise.
- Ia o alta doza dupa 5 minute daca prima nu te-a ajutat.
- Suna la 112 daca ai inca ai angina dupa 5 minute dupa ce ai luat cea de-a doua doza.
Daca angina se agraveaza sau se modifica, suna imediat la 112 si solicita ajutor medical de urgenta:
- Mesteca 1 comprimat de aspirina in timp ce astepti ambulanta - te poate ajuta daca ai un infarct de miocard acut.
- Aspirina este un anticoagulant (un diluant al sangelui) care previne coagularea sangelui si mentine sangele sa curga prin artera coronara ingustata. Nu lua aspirina daca esti alergic la aspirina, ai o tulburare de sangerare sau iei un alt medicament pentru subtierea sangelui sau daca medicul tau curant ti-a spus anterior sa nu faci acest lucru.
Daca ai durere in piept si factori de risc pentru boala arteriala coronariana - precum hipertensiune arteriala, colesterol crescut, fumezi, esti obez, ai diabet zaharat, ai istoric familial de boala de inima - suna imediat la 112! Medicul specialist de urgenta te va investiga si va stabili daca durerea in piept se datoreaza bolii arteriale coronariene si iti va recomanda tratamentul specific si supraveghere de catre un medic cardiolog.
Trombembolism pulmonar (TEP)
Trombembolismul pulmonar (TEP) este o complicatie grava a trombozei venoase profunde (TVP). Ambele sunt afectiuni serioase, care pot pune viata in pericol si sunt adesea subdiagnosticate. Embolia pulmonara masiva poate duce la deces in timp foarte scurt.
Tromboza venoasa profunda (TVP) este o boala care apare atunci cand se formeaza un tromb (cheag de sange) intr-o vena profunda. Trombii se dezvolta de obicei in venele de la gambe, coapse sau din pelvis, dar pot sa apara si la nivelul bratului si mai rar in alte parti ale corpului.
Daca cheagul de sange se rupe in bucati, denumite emboli, acestea circula in sange si se opresc in vasele din plamani. Aceasta complicatie se numeste embolie pulmonara sau trombembolism pulmonar si este o urgenta medicala.
Exista anumiti factori de risc care cresc probabilitatea de a forma cheaguri de sange. Trombul se poate forma daca persoana are anumite afectiuni care afecteaza modul de formare a cheagurilor de sange (tulburari de coagulare). De asemenea, trombii se pot forma dupa o leziune musculara severa sau o fractura la nivelul membrului inferior sau daca nu te misti o perioada lunga de timp, ca de exemplu dupa o interventie chirurgicala sau atunci cand calatoresti pe o distanta lunga sau zbori cu avionul > 4 ore.
Semne si simptome
Simptomele celor doua boli apar de obicei succesiv. Mai intai pacientul simte durere la nivelul unui membru inferior, care este umflat si inrosit. Daca nu se prezinta la medic si nu primeste tratamentul corect pentru tromboza venoasa profunda (TVP), in cateva ore sau zile cheagul se poate desprinde din vena in care s-a format si ajunge prin fluxul sanguin la nivelul plamanilor unde va bloca una dintre arterele pulmonare.
Din nefericire, 50% dintre persoanele cu TVP nu au simptome si, ca urmare, boala nu este diagnosticata la timp, pacientul ajungand la spital cu complicatia acesteia (embolia pulmonara).
Semnele si simptomele de trombembolism pulmonar (TEP) sunt:
- Respiratie cu dificultate aparuta brusc, fara o cauza cunoscuta
- Durere (junghi toracic) sau disconfort toracic, care se agraveaza la inspir profund sau tuse
- Tuse cu expectoratie cu sange (hemoptizie)
- Puls rapid
- Tensiune arteriala scazuta (hipotensiune arteriala), ameteala sau lesin
- In cazurile severe, pierderea starii de constienta si deces
Primul ajutor in trombembolism pulmonar (TEP)
Trombembolism pulmonar poate pune viata in pericol. Daca ai simptome de trombembolism pulmonar, suna imediat la 112 si solicita ajutor medical de urgenta!
Disectia de aorta
Disectia de aorta reprezinta ruptura stratului interior al peretelui aortei (intima). Aorta este vasul mare de sange care transporta sange oxigenat de la inima catre intreg organismul. Atunci cand stratul interior al peretelui vasului se rupe, sangele patrunde prin aceasta ruptura in stratul mijlociu, determinand separarea stratului interior de cel mijlociu (disectie).
Disectia de aorta nu este o boala frecventa
Pacientii cei mai afectati sunt persoanele in varsta (60-70 de ani). Totusi, disectia de aorta este o afectiune severa care poate pune viata in pericol si care necesita tratament medical de urgenta.
Semnele si simptomele de disectie de aorta apar brusc si pot fi asemanatoare cu cele ale unui infarct de miocard acut sau ale unui accident vascular cerebral:
- Durere brusca severa in piept sau in partea superioara a spatelui, adesea descrisa ca o senzatie de ruptura sau forfecare, care iradiaza spre gat sau in jos spre spate
- Oboseala excesiva aparuta brusc
- Ameteala, lesin si in final pierderea starii de constienta
- Transpiratie abundenta
- Piele palida
- Respiratie dificila
- Puls slab
- Greata, varsaturi, durere abdominala
- Dificultate la inghitire, din cauza presiunii exercitate asupra esofagului
- Dificultate aparuta brusc in a vorbi, pierderea vederii, slabiciune sau paralizie a unei parti a corpului
Primul ajutor in disectia de aorta
Disectia de aorta prezinta risc ridicat de deces. Daca tu sau cineva apropiat aveti oricare din aceste semne sau simptome, acestea ar putea fi cauzate de o disectie de aorta sau de o alta afectiune grava. Suna imediat la 112 si solicita ajutor medical de urgenta!
Pneumonie cu pleurezie
Pneumonia reprezinta inflamatia acuta a plamanilor cauzata de o infectie. Multe microorganisme pot provoca pneumonie, incluzand bacterii, virusuri sau fungi. Semnele si simptomele de pneumonie sunt: stare generala afectata, febra, frisoane, dificultate in respiratie si tuse care poate produce sputa purulenta.
Pleurezia este inflamatia foitei care inconjoara plamanii (pleura). Atunci cand pneumonia este severa, inflamatia se poate extinde la pleura. Inflamatia pleurei poate cauza durere in piept ascutita, ca un junghi (durere pleuritica), care se agraveaza atunci cand inspiri profund sau tusesti.
Spre deosebire de un infarct de miocard acut, durerea in piept cauzata de pleurezie este de obicei ameliorata temporar prin tinerea respiratiei sau prin aplicarea de presiune pe zona dureroasa a pieptului.
Daca ai fost recent diagnosticat cu pneumonie si ulterior incepi sa ai semne si simptome de pleurezie, mergi de urgenta la un consult la medicul curant sau mergi cat mai repede la camera de garda pentru a fi consultat pentru a se stabili cauza durerii in piept. Pleurezia in sine nu este o urgenta medicala, insa nu trebuie sa incerci sa iti pui singur diagnosticul.
Pericardita
Pericardita este inflamatia membranei subtiri care acopera inima (pericard). Durerea in piept este cel mai frecvent simptom al pericarditei. De obicei, se simte ca durere ascutita sau ca un junghi, care de obicei apare brusc, asemanator cu durerea din infarctul miocardic acut. Totusi, unii pacienti pot avea dureri toracice surde sau resimtite ca o presiune.
Durerea din pericardita apare de obicei in spatele sternului (osul pieptului) sau in partea stanga a toracelui. Durerea in piept din pericardita:
- Iradiaza in umarul stang si gat
- Se agraveaza cand tusesti, stai intins sau inspiri profund
- Se amelioreaza cand stai in picioare sau te apleci in fata
Alte semne si simptome de pericardita pot fi:
- Subfebrilitate
- Oboseala sau senzatie generala de slabiciune sau de rau
- Tuse
- Dificultate in respiratie cand stati intins
- Umflarea picioarelor (edem)
- Batai rapide ale inimii (palpitatii)
Primul ajutor in pericardita
Pericardita este de obicei usoara si dispare fara tratament. Daca este severa, poti avea nevoie sa fii tratat cu medicamente sau, rareori, de o interventie chirurgicala.
Solicita imediat asistenta medicala daca apare o durere in piept brusca, inexplicabila. Multe dintre semnele si simptomele pericarditei sunt similare cu ale altor afectiuni cardiace si pulmonare. Poate fi dificil sa faci diferenta dintre pericardita si durerea cauzata de un infarct de miocard acut, de exemplu. Este important sa fii evaluat de catre un medic atunci cand ai durere in piept.
Durerea de perete toracic
Durerea de perete toracic este un tip de durere musculara. Lezarea muschilor pieptului - din cauza tusei excesive, a contracturii sau a unor traumatisme minore - poate provoca durere in piept inofensiva.
Un tip de durere de perete toracic este costocondrita. Costocondrita este cauzata de inflamatia cartilajului care leaga coastele de stern (osul pieptului) si provoaca sensibilitate sau durere la nivelul cartilajului inflamat.
Daca ai costocondrita, apasarea (palparea) de-a lungul marginii sternului declanseaza adesea sensibilitate considerabila. Daca atingerea usoara a zonei cauzeaza durere in piept, este putin probabil sa existe o afectiune grava, cum ar fi un infarct de miocard acut, drept cauza durerii in piept.
Cand sa mergi la medic
Daca durerea in piept este noua, s-a modificat sau este inexplicabila, programeaza-te cat mai repede la un consult la medic. Daca crezi ca ai putea avea un infarct de miocard acut, suna la 112 imediat! Nu incerca sa iti diagnostichezi singur durerea in piept, si nici nu o ignora!
Surse de informatie:
- www.mayoclinic.org
- www.heart.org
- www.nhs.uk
- www.healthline.com