Indicatii pentru testarea functiei renale
- Ca parte din evaluarea starii generale de sanatate.
- Evaluarea pacientilor cu risc de a face boala cronica de rinichi.
- Evaluarea pacientilor cu anumite semne si simptome sugestive de boala cronica de rinichi.
- Monitorizarea pacientilor cu boala cronica de rinichi.
- Inainte si dupa inceperea unui tratament cu anumite medicamente care pot leza rinichii ca efect secundar.
Boala cronica de rinichi
Boala cronica de rinichi, numita anterior insuficienta renala cronica, implica o pierdere treptata a functiei rinichilor. Rinichii filtreaza deseurile si excesul de apa din sange, care sunt apoi indepartate prin urina. Boala renala cronica avansata poate provoca acumularea in corp de niveluri periculoase de apa, electroliti si produsi reziduali.
In stadiile incipiente ale bolii cronice de rinichi, este posibil sa ai putine semne sau simptome sau sa nu ai deloc. Daca nu faci anumite analize pentru testarea functiei renale, probabil ca nu vei sti ca ai boala cronica de rinichi pana cand afectiunea nu devine avansata.
Tratamentul bolii cronice de rinichi are ca scop incetinirea progresiei leziunilor renale, de obicei prin controlul cauzei (bolii care a cauzat boala cronica de rinichi). Uneori insa, chiar daca afectiunea subiancenta este controlata, asta ar putea sa nu impiedice progresia leziunilor renale. Boala cronica de rinichi poate evolua spre stadiu terminal cu insuficienta renala, care este fatala daca nu este initiata terapia de substitutie a functiei renale prin dializa sau transplant renal.
Medicul care diagnosticheaza si trateaza boala cronica de rinichi este un medic specializat in boli de rinichi numit medic specialist nefrolog.
Factori de risc pentru boala cronica de rinichi
Medicul iti va recomanda analize pentru explorarea functiei renale daca ai un risc crescut de a dezvolta boala cronica de rinichi. De obicei, dezvoltarea bolii cronice de rinichi nu se datoreaza unui singur motiv, ci apare din cauza unei combinatii de factori.
Factorii de risc pentru boala cronica renala sunt:
- Diabetul zaharat de tip 1 si 2 (nefropatie diabetica)
- Hipertensiunea arteriala (tensiune arteriala crescuta) necontrolata
- Obezitatea
- Varsta >/= 60 de ani
- Istoricul familial de boala cronica de rinichi sau de insuficienta renala
- Afectiuni glomerulare si tubulare renale primare
- Boala polichistica renala
- Prostata marita (hipertrofia benigna de prostata)
- Litiaza renala (pietre la rinichi)
- Infectii cronice de rinichi (pielonefrita cronica)
- Reflux vezico-ureteral (in care urina curge anormal inapoi in rinichi)
- Lupus eritematos sistemic (LES)
- Administrare regulata de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) si analgetice, de exemplu, pentru afectiuni reumatologice
Semne si simptome sugestive de boala cronica de rinichi
Pierderea functiei renale determina acumularea de lichide sau deseuri in sange sau probleme ca urmare a dezechilibrului electrolitilor si stadiile avansate de boala cronica de rinichi provoaca semne si simptome. Prin urmare, medicul iti va recomanda analize pentru testarea functiei renale daca ai oricare dintre urmatoarele manifestari:
- Greata si varsaturi
- Pierderea poftei de mancare (anorexie)
- Senzatie de oboseala
- Tulburari de somn
- Urinezi mai des sau mai rar decat de obicei
- Mancarime la nivelul pielii (prurit) persistenta si generalizata; piele uscata
- Umflarea pleoapelor (ochi umflati)
- Umflarea mainilor sau a picioarelor (edem)
- Crampe musculare
- Scadere in greutate neintentionata
- Tulburari de gandire si confuzie
- Hipertensiune arteriala greu de controlat
- Dificultate in respiratie, daca se acumuleaza lichid in plamani
- Durere de piept, daca lichidele se acumuleaza in foita care inconjoara inima
Analize de laborator pentru testarea functiei rinichilor
Persoanele cu factori de risc pentru boala cronica de rinichi sau cu boala cronica renala diagnosticata trebuie sa efectueze cu regularitate, cel putin anual, anumite analize de sange si urina.
Daca ai diabet, fa un control in fiecare an. Daca ai hipertensiune arteriala, boala arteriala coronariana sau antecedente familiale de insuficienta renala sau daca deja ai fost diagnosticat cu boala cronica de rinichi discuta cu medicul tau despre despre tipul de analize si cat de des trebuie efectuate. Discuta cu medicul ce semnifica rezultatele acestor analize si daca nu sunt in intervalul normal, intreba cum poti sa le imbunatatesti.
Analizele de laborator care evalueaza cat de bine functioneaza rinichii sunt:
- Creatinina serica si rata filtrarii glomerulare estimate (eGFR) - o analiza de sange care evalueaza cat de bine rinichii filtreaza sangele.
- Albuminuria denumita si raportul albumina/creatinina urinara - o analiza de urina care identifica daca exista albumina in urina, ceea ce inseamna ca rinichii sunt lezati.
- Examenul sumar de urina - sugereaza medicului ca exista proteine in urina si ca este necesar sa se faca testul albuminurie.
Creatinina serica
Creatinina este un produs rezidual care provine din digestia proteinelor din alimentatie si din degradarea normala a tesutului muscular. Creatinina este excretata (eliminata) zilnic din organism de catre rinichi si are un avantaj considerabil, si anume, este foarte usor de dozat in sange si in urina in laborator. Daca filtrarea in rinichi este deficitara, concentratia de creatinina din sange creste.
In plus fata de boala cronica de rinichi, nivelul creatininei poate fi afectat si de alti factori, cum ar fi: masa musculara (barbatii tind sa aiba concentratii mai mari de creatinina decat femeile deoarece, in general, au o masa mai mare de muschi scheletici), dieta (consum crescut de proteine, ca de exemplu, de carne gatita sau de suplimente pentru a imbunatati performanta atletica), malnutritie si alte boli cronice.
Analiza de sange creatinina serica face parte din setul de analize uzuale, fiind efectuata de rutina in cadrul oricarui control medical general, precum si la inceputul oricarei internari in spital sau cu ocazia efectuarii unor teste imagistice care presupun folosirea unor substante de contrast care se elimina prin urina. De asemenea, medicul iti va recomanda efectuarea creatininei serice daca ai factori de risc pentru boala cronica de rinichi.
Valori normale
Nivelurile normale de creatinina serica depind de sexul si cantitatea de masa musculara a unei persoane:
- Femei: 0.6-1.1 mg/dL
- Barbati: 0.7-1.3 mg/dL
Femeile au adesea un nivel de creatinina mai scazut decat barbatii deoarece femeile mai putina masa musculara comparativ cu barbatii. Daca ai un singur rinichi, sunt acceptate in intervalul normal valori ale creatininei de pana la 1.8 mg/dL.
Valori anormale
Valori crescute ale creatininei serice pot fi un semn de boala cronica de rinichi:
- Femei: > 1.2 mg/dL
- Barbati: >1.4 mg/dL
O crestere a concentratiei de creatinina din sange este totusi un marker tardiv, observat atunci cand exista leziuni marcate ale rinichilor si aceasta analiza nu este utila pentru detectarea bolii renale in stadiu incipient. De aceea, creatinina serica este o analiza utila cand este folosita pentru calcularea ratei estimate a filtrarii glomerulare (eGFR), care reprezinta o evaluare mai buna a functiei renale.
Rata filtrarii glomerulare estimate (eGFR)
Rata filtrarii glomerulare estimate (din engleza, estimated Glomerular Filtration Rate - eGFR) este o analiza de sange care arata cat de bine rinichii filtreaza sangele. Testul estimeaza functia de filtrare a rinichilor plecand de la creatinina serica si folosind o formula de laborator.
eGFR este cel mai bun indicator global al functiei renale, deoarece este redus dupa o alterare structurala a rinichilor si aproape toate functiile rinichiul scad in paralel cu scaderea GFR. Acesta este motivul pentru care estimarea ratei filtrarii glomerulare (eGFR) este atat de importanta pentru identificarea cat mai devreme posibil a afectarii renale. Daca eGFR este scazuta, este posibil ca rinichii sa nu functioneze asa cum ar trebui. Pe masura ce boala de rinichi progreseaza, eGFR scade.
Evaluarea ratei filtrarii glomerulare trebuie facuta cel putin anual la persoanele cu risc crescut de a dezvolta boala cronica de rinichi sau cu boala confirmata.
Cum se calculeaza eGFR
Rata filtrarii glomerulare este estimata folosindu-se o formula care ia in calcul creatinina serica si o serie de 4 factori despre pacient, cum sunt varsta, rasa si sexul, cu ajustarea valorii la suprafata corporala. eGFR se exprima in mL/min/1.73 m2.
Valoarea normala a eGFR
La adulti, valoarea normala a eGFR este de obicei mai mare de 90 mL/min/1.73 m2. eGFR scade odata cu varsta, chiar si la persoanele fara boala cronica de rinichi. Mai jos sunt redate valorile normale medii pentru eGFR in functie de varsta:
- 20–29 ani: 116
- 30–39 ani: 107
- 40–49 ani: 99
- 50–59 ani: 93
- 60–69 ani: 85
- 70+: 75
Interpretarea rezultatului eGRF
In functie de rata filtrarii glomerulare estimate (eGFR) exista 5 stadii ale bolii cronice de rinichi, care sunt notate de la 1 la 5:
- Stadiul 3 al bolii cronice de rinchi este subimpartit in substadiile 3a si 3b.
- Pentru simplificare, stadiile de la 1 la 3a sunt denumite stadiu incipient de boala cronica de rinichi, iar stadiile de la 3b la 5, stadiu terminal de boala cronica de rinichi
Cele 5 stadii ale bolii cronice de rinichi sunt:
- Stadiu 1: eGFR >/= 90 mL/min/1.73 m2 - eGFR normala sau crescuta; posibila afectare renala, insa cu functie normala a rinichilor
- Stadiu 2: eGFR 60-89 mL/min/1.73 m2 - pierdere usoara a functiei rinichilor
- Stadiu 3a: eGFR 45-59 mL/min/1.73 m2 - pierdere usoara pana la moderata a functiei rinichilor
- Stadiu 3b: eGFR 30-44 mL/min/1.73 m2 - pierdere moderata pana la severa a functiei rinichilor
Daca eGFR este >/= 60 , iar albumina in urina este absenta, te afli in intervalul normal sau borderline normal. Este important, totusi, sa discuti cu medicul curant despre momentul in care ar trebui sa repeti analizele.
Daca eGFR scade sub 60 inseamna ca ai boala cronica de rinichi si trebuie sa consulti un medic specialist in boli de rinichi (medic nefrolog). Cu ajutorul eGFR, medicul nefrolog poate determina stadiul bolii cronice de rinichi si poate planifica tratamentul. Cu cat eGFR este mai scazuta, cu atat mai mare este riscul de progresie a bolii cronice renale.
Daca apare o scadere importanta a filtrarii glomerulare si eGFR scade sub 15, inseamna ca rinichii si-au pierdut aproape complet capacitatea de a functiona eficient si a aparut insuficienta renala. Practic, boala cronica de rinichi a redus functiile rinichilor la un nivel la care devine necesara terapia de substitutie a functiei renale prin dializa sau transplant renal.
Albuminuria - raport albumina/creatinina urinara
Unul din semnele precoce ale bolii cronice de rinichi este prezenta in urina a albuminei. Albumina este o proteina foarte importanta pentru organism care este produsa de ficat si care se gaseste in cantitate semnificativa in sange, insa nu ar trebui sa se gaseasca si in urina. Practic, nu exista albumina in urina atunci cand rinichii functioneaza corect. Cu toate acestea, albumina poate fi detectata in urina inca din stadiile incipiente ale bolii cronice de rinichi.
Prezenta de albumina in urina se numeste albuminurie. Analiza albuminurie, denumita si raportul albumina/creatinina urinara, este o analiza de urina efectuata din prima urina de dimineata care evalueaza prezenta de albumina in urina. Testul masoara cantitatea de albumina in urina si o compara cu cantitatea de creatinina din urina. O valoare a raportului albumina/creatinina urinara >/= 30 poate inseamna boala cronica de rinichi. Daca testul este pozitiv, pentru confirmarea rezultatului se recomanda repetarea acestuia. Trei rezultate pozitive pe parcursul a trei luni sau mai mult este un semn de boala cronica de rinichi.
- Stadiu 4: eGFR 15-29 mL/min/1.73 m2 - pierdere severa a functiei rinichilor
- Stadiu 5: eGFR <15 mL/min/1.73 m2 - insuficienta renala
Interpretarea rezultatelor
In functie de valoarea prognostica, exista 3 categorii de albuminurie notate de la A1 la A3:
- A1 <30 mg/g: albuminurie normala sau usor crescuta
- A2 30-300 mg/g: albuminurile moderata
- A3 >300 mg/g: albuminurie severa
Albuminuria poate depista precoce afectarea rinichiului cauzata de diabetul zaharat (nefropatia diabetica). Se recomanda ca pacientii cu diabet zaharat sa efectueze anual testul. Un raport albumina/creatinina urinara de 30-300 mg/g este considerat definitoriu pentru afectarea renala. Determinarea cantitatii de albumina in urina il ajuta pe medic sa stie ce tratament este potrivit in cazul tau. Un nivel de albumina in urina care ramane acelasi sau scade inseamna ca tratamentul functioneaza.
Examen sumar de urina (biochimie si sediment urinar)
Sumarul de urina este unul dintre testele de rutina frecvent folosite de medici pentru a evalua starea de sanatate renala, metabolica si generala a organismului, deoarece ofera foarte multe informatii despre modul in care functioneaza organismul la momentul recoltarii probei.
Presupune 3 tipuri de analize: determinarea caracteristicilor fizice ale urinii, teste de biochimie si examinarea la microscop a sedimentului urinar:
- Examenul macroscopic al urinii - da informatii despre culoare, claritate si miros
- Examenul biochimic al urinii - consta in analiza biochimica a urinei folosind benzi de testare (bandelete) intr-un analizor automat. Se testeaza pH-ul urinii, densitatea urinara, prezenta de proteine, glucoza, corpi cetonici, bilirubina, urobilinogen, nitriti, activitatea esterazei leucocitare si hemoglobina.
- Examenul microscopic al sedimentului urinar - permite identificarea in urina a urmatoarelor particule: celule sanguine rosii sau hematii (hematurie), celule sanguine albe sau leucocite (leucociturie), bacterii, celule epiteliale, cristale si cilindrii urinari.
Daca examenul de urina cu bandeleta este „pozitiv” pentru proteine (proteinurie >/= 1+), testul trebuie repetat de cel putin doua ori in interval de doua saptamani. Testul cu bandeleta din cadrul sumarului de urina nu masoara cantitatea de albumina in urina, insa ii sugereaza medicului ca nivelul este anormal si trebuie suplimentat prin determinarea raportului albumina/creatinina urinara (albuminurie) pentru a confirma rezultatul.
Examenul sumar de urina trebuie efectuat cel putin anual la persoanele cu risc crescut de a dezvolta boala cronica de rinichi sau cu boala confirmata.
Surse de informatie:
- www.niddk.nih.gov
- www.cdc.gov
- www.kidney.org
- www.medlineplus.gov
- www.healthline.com
- www.patient.info
- www.msdmanuals.com
- www.emedicine.medscape.com