Cu o patologie complexă vasculară, care îi punea în pericol iminent funcționarea inimii și a creierului, D.T. a ajuns la dr. Bogdan Mut, la Spitalul Premiere Timișoara. Intervențiile complexe prin care acesta a trecut, i-au redat perspectiva unei vieți normale și au îndepărtat riscul major de infarct de miocard și accident vascular cerebral.
„Am avut noroc!”
În primăvara lui 2024, D.T. a ajuns de două ori la urgență la spital în Arad. Simptomele indicau o insuficiență respiratorie severă. De fiecare dată, în urma investigațiilor și al consultului, era însă trimis la pneumologie, deși problema sa era una cardiacă. Mai mult, a primit recomandarea de a merge acasă unde să continue un tratament pentru plămâni și, eventual, să consulte un cardiolog.
„Nu vreau să spun prea multe despre această experiență. A fost tristă pentru mine. Mi-au făcut investigații care arătau probleme la inimă, dar m-au trimis acasă cu singura indicație de a mă duce la un cardiolog. A fost dezamăgitor și frustrant. Dacă nu aș fi avut determinarea de a găsi singur o soluție, aș fi murit. M-am dus la medicul de familie și am cerut să mă ajute să fac o coronarografie. Medicul din Oradea, care m-a consultat mi-a spus că situația mea este critică și că am nevoie de ajutor, cât mai repede posibil. Așa am ajuns la doctorul Bogdan Mut, la Timișoara. Am avut noroc și pentru că am ajuns la Spitalul Premiere, la doctorul Mut, dar și pentru că am ales conștient ce am de făcut, dincolo de așa zisele sfaturi pe care le-am primit la urgență, în Arad”, spune D.T.
O patologie gravă
D.T. are 64 de ani. Nu a avut probleme majore de sănătate pe parcursul vieții, dar starea sa generală a fost afectată de diabet, deși s-a străduit mereu să mențină valorile glicemiei sub control. Pe fondul diabetului și al tensiunii arteriale crescute, a avut valori anormale ale lipidelor și a dezvoltat arteroscleroză, cele mai afectate fiind arterele coronare și carotide, adică cele mai importante artere, cele care vascularizează inima și creierul.
Patologia vasculară s-a manifestat acut prin insuficiență respiratorie severă, pentru care a cerut ajutor medical de urgență, dar din păcate au fost doar ameliorate simptomele, fără a se identifica și trata cauza acestora. Coronarografia efectuată tradiv a pus în evidență un infarct miocardic în antecedente și o boală coronariană multivasculară avansată.
„În iunie și iulie anul acesta doctorul Bogdan Mut mi-a montat patru stenturi la inimă. Au fost două intervenții în decurs de o lună. Practic mi-a repus în funcțiune inima. Atunci am aflat că trecusem printr-un infarct de miocard, pentru care deși am ajuns la spital, nu am fost tratat”, explică pacientul.
În urma investigațiilor realizate la Spitalul Premiere a fost diagnosticata o suferință cardiacă majoră, cauzată de un flux sanguin redus semnificativ la nivelul miocardului, pe fondul afectării ischemice și o scădere a capacității inimii de a pompa sânge în mod eficient în timpul contracției ventriculului stâng, înjumătățită față de valorile medii normale, ceea ce provoca oboseală și dificultățile majore de respirație, care-l chinuiau pe D.T.
O inimă reparată
Dr. Bogdan Mut: „Angioplastia coronariană percutană transluminală cu implant de stent farmacologic activ la nivelul arterei ascendente anterioare implică introducerea unui balon și a unui stent în arterele coronare care sunt blocate sau îngustate, folosind o tehnică minim invazivă. Stentul farmacologic activ este un tub minuscul acoperit cu medicamente care ajută la prevenirea reîngustării arterei după procedură, și a fost plasat la nivelul arterei coronare stângi ce alimentează o parte mare a mușchiului cardiac. La a doua intervenție s-a realizat o triplă stentare la nivelul arterei coronare drepte și arterei descendente posterioare, pentru a trata multiple segmente cu blocaje sau îngustări, ceea ce a restabilit fluxul de sânge către mușchiul inimii”.
Starea generală a pacientului s-a ameliorat rapid, după cum au dovedit-o și investigațiile care au arătat că funcția sistolică a fost recuperată până aproape de valorile normale fiziologice. Oboseală și respirația dificilă s-au ameliorat considerabil, dar ceea ce era cel mai important a fost că riscul iminent al unui alt infarct miocardic a fost eliminat.
„A fost surprinzătoare modificarea stării mele generale. Dacă înainte de intervenție orice efort, cât de mic, mă lăsa fără aer, după ce am primit cele 4 stenturi eram deja un alt om. Este incredibil de bine să poți să respiri fără să ai în continuu sentimentul că aerul nu-ți ajunge și riști în orice moment să te sufoci, pentru că eu așa eram!”, a spus D.T. care a continuat: „Este minunat să primești îngrijire din partea unui medic atent, devotat și atât de riguros în ceea ce face. Am avut un sentiment de liniște și deplină încredere, și am acceptat toate soluțiile terapeutice pe care doctorul Mut le-a propus, mai ales că după ce mi-a reparat inima, s-a ocupat și de creierul meu”.
O intervenție complicată
Principala cauză a accidentelor vasculare cerebrale este stenoza carotidei interne. Suferința este deseori asimptomatică, semnele fiind confundate cu alte tipuri de afecțiuni. Accidentele vasculare tranzitorii, în urma cărora pacientul își revine repede și care nu lasă în urmă sechelele unui AVC, pot trece neobservate. Acesta este unul dintre motivele principalele pentru care persoanele care întrunesc factorii de risc asociați cu stenoza carotidiană să fie evaluați și diagnosticați corect. În urma intervențiilor de stentare a arterelor coronare, a fost identificată și stenoza carotidiană, iar amplitudinea patologiei era una severă.
„Pacientul avea un risc uriaș de accident vascular cerebral, dat fiind faptul că trei dintre cele patru artere care vascularizează creierul erau înfundate. Toată vascularizația cerebrală se realiza printr-o singură arteră, din cele patru anatomice. Două dintre ele erau sever înfundate, iar a treia era la limită. Singura opțiune era stentarea a două dintre artere, artera carotidă internă stângă și artera subclavie stângă, astfel încât vascularizarea cerebrală să fie readusă la un nivel optim. I-am explicat pacientului care sunt opțiunile, dar și care sunt riscurile și ulterior am procedat la realizarea intervenției, care a fost cu adevărat una complicată”, explică dr. Bogdan Mut.
Procedura de stentare a arterelor care vascularizează creierul este o intervenție minim invazivă realizată cu anestezie locală. Cateterul este introdus printr-o mică incizie în artera femurală, situată în zona inghinală și este ghidat prin imagistică radiologică (fluoroscopie), până ajunge la artera unde este localizată îngustarea sau blocajul. Stentul este plasat în zona îngustată a arterei carotide. Acesta este extins și fixat pe peretele arterial, asigurând menținerea arterei deschise și restabilirea fluxului de sânge către creier.
Pacientul este monitorizat într-o unitate de terapie intensivă după procedură, pentru a preveni eventualele complicații. Principalul risc al intervenției este un accident vascular cerebral provocat de desprinderea de fragmente de țesut din placa aterosclerotică, dar finețea și precizia intervenției au eliminat acest risc.
„Nu am avut nicio secundă de ezitare, atunci când domnul doctor mi-a spus care este procedura pentru stenturile pe care trebuie să le pună pentru creier. Și mi-a explicat cu toate amănuntele, inclusiv riscurile. Nu mi-a fost teamă. Am lucrat ca electrician de înaltă tensiune, în condiții de câmp de inducție magnetică intens, conștient că o singură greșeală m-ar putea costa viața. La priză, în casă, avem 220 de volți, eu lucram cu tensiuni de 40.000 de volți. De aici am învățat că trebuie să-ți asumi deciziile pe care le iei și să fii curajos. Așa că mi-am spus că dacă intervenția trebuie făcută, o facem! Am avut șansa extraordinară de a avea un medic minunat, dăruit cu totul pacientului și profesiei. Un om cu har!”, spune D.T.
Recuperarea
Pacinetul nu a avut niciun fel de dificultăți în urma intervenției. S-a recuperat bine și repede, iar riscul iminent al unui accident vascular cerebral masiv a fost îndepărtat.
D.T a venit la control în 15 octombrie. Investigațiile și consultul au arătat că starea sa este una bună, că inima s-a recuperat în cea mai mare măsură după infarctul de miocard netratat, iar vascularizarea cerebrală este în limite normale.
„Mă simt bine. Comparativ cu starea deplorabilă pe care o aveam în aprilie, acum sunt incredibil de bine. Glumesc cu copiii mei și le spun că sunt Robocop, cu cele șase stenturi pe care le am. Dar la fel ca Robocop sunt viu, ceea ce este exclusiv meritul doctorului Mut”.
Stenoza carotidiană
Stenoza carotidiană este o îngustare sau blocare a arterei carotide, vasul de sânge principal ce furnizează sânge creierului. Aceasta este adesea cauzată de ateroscleroză, o afecțiune în care plăcile de grăsime, colesterol și alte substanțe se acumulează pe peretele arterial, reducând fluxul de sânge. Stenoza carotidiană este o cauză majoră a accidentelor vasculare cerebrale (AVC), având un impact semnificativ asupra sănătății neurologice.
Cauze
- Ateroscleroza este principala cauză a stenozelor carotidiene, în care plăcile de aterom se depun pe peretele arterei, îngustând lumenul arterial.
- Formarea unui cheag de sânge (tromb) în interiorul arterei carotide poate duce la blocaje.
- Fumatul, hipertensiunea, diabetul și dislipidemia sunt factori de risc care contribuie la dezvoltarea stenozelor carotidiene.
Factori de risc
- Riscul de a dezvolta stenoza carotidiană crește odată cu înaintarea în vârstă.
- Fumatul este un factor major de risc în dezvoltarea aterosclerozei și a stenozei carotidiene.
- Tensiunea arterială mare contribuie la deteriorarea peretelui arterial și la depunerea plăcilor de aterom.
- Diabetul zaharat crește riscul de ateroscleroză și stenoza carotidiană.
- Colesterolul crescut (dislipidemia) contribuie la formarea plăcilor de aterom.
- Istoricul familial de boli cardiovasculare.
Simptome
Stenoza carotidiană poate fi asimptomatică, mai ales în stadii incipiente, dar atunci când fluxul sanguin devine sever compromis, pot apărea următoarele simptome:
- Atac ischemic tranzitoriu (AIT) se poate manifesta prin slăbiciune bruscă, amorțeală, tulburări de coordonare, vorbire și vedere. Aceste simptome dispar de obicei în câteva minute sau ore, dar sunt semne de avertizare ale iminenței unui accident vascular cerebral (AVC).
- Dacă fluxul sanguin este blocat complet, poate apărea un AVC, care poate duce la leziuni cerebrale permanente.
Diagnostic
Diagnosticul stenozelor carotidiene se face prin mai multe tehnici imagistice și teste de evaluare:
- Ecografia Doppler este cea mai frecvent utilizată metodă de diagnostic, oferind imagini ale fluxului sanguin și gradul de îngustare al arterei.
- Angiografia carotidiană, o procedură invazivă care implică injectarea unui contrast în arteră pentru a vizualiza stenoza pe raze X.
- Tomografia computerizată (CT) cu contrast poate fi utilizată pentru a vizualiza arterele și a determina gradul de stenoza.
- Rezonanța magnetică (RMN) oferă imagini detaliate ale arterelor și poate ajuta la identificarea blocajelor.
Clasificarea stenozelor carotide
Stenoza carotidiană este clasificată în funcție de gradul de îngustare a arterei:
- Stenoza ușoară (0-50% din diametrul arterial) de obicei, nu provoacă simptome semnificative.
- Stenoza moderată (50-69%) poate duce la simptome minore, cum ar fi amețeli ușoare sau tulburări temporare de vedere.
- Stenoza severă (70-99%) produce reducerea semnificativă a fluxului de sânge și crește riscul de accident vascular cerebral.
- Ocluzia completă (100%) fluxul de sânge este complet blocat, iar riscul de AVC este foarte mare.
Tratament
Tratamentul stenozelor carotide depinde de severitatea îngustării și riscul de a dezvolta un AVC. De la caz la caz poate fi instituit un tratament cu antiplachetare, pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge. Sunt utilizate și medicamente care reduc nivelul de colesterol și progresia aterosclerozei. Terapia poate fi completată cu medicamente pentru controlul tensiunii arteriale.
În cazul în care stentarea nu este realizbilă, intervenția chirurgicală deschisă poate îndepărta placa de aterom pentru a restabili fluxul sanguin normal, iar procedurile endovasculare deschid arterele îngustate.
Dacă stenoza carotidiană este diagnosticată și tratată devreme, majoritatea pacienților pot beneficia de o îmbunătățire semnificativă a fluxului sanguin și de prevenirea unui AVC. Dacă nu este tratată, stenoza carotidiană poate duce la un AVC sever, care poate lăsa sechele neurologice permanente.
Prevenție
Prevenirea stenozelor carotide și a complicațiilor lor se bazează pe un stil de viață sănătos, care include: renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți corporale sănătoase, controlul atent al tensiunii arteriale și al colesterolului, o alimentație echilibrată și evitarea sedentarismului.
La fel de importantă este cunoașterea simptomelor care descriu un accident vascular tranzitoriu și o evaluare imagistică a carotidei atunci când există factori de risc sau un istoic familial de accidente vasculare. Stenoza carotidiană este o afecțiune gravă care poate duce la accidente vasculare cerebrale, dar poate fi prevenită, diagnosticată și tratată eficient dacă este depistată corect și la timp.
Consultant: dr. Bogdan Mut, medic primar cardiolog, la Spitalul Premiere