Nesiguranța e un factor major care afectează starea de bine și performanța
81% dintre americani spun că nesiguranța este o sursă majoră de stres, notează un studiu efectuat în 2022 de Asociația Americană de Psihologie. Cercetarea mai arată că această stare de nesiguranță îi face pe mulți să se simtă copleșiți – 87% dintre respondenți spun că în ultimii ani s-au simțit constant în stări de criză care s-au succedat, iar 73% se simt depășiți de crizele pe care văd că lumea le traversează în prezent. Un alt studiu, efectuat de Personal Capital, pe 2.000 de americani arată că 66% se simt îngrijorați, iar 54% au remarcat că starea de nesiguranță îi determină să aibă performanțe mai slabe la birou și le afectează starea de bine.
Legătura dintre stres, nesiguranță și afectarea stării de bine este analizată și de un studiu din jurnalul European Journal Of Work And Organizational Psychology. Cercetătorii spun că de obicei stresul este asociat cu afectarea sănătății. Nesiguranța și stresul generează anxietate, iar comorbiditatea de tip anxietate-depresie este adesea prezentă atunci când angajații lucrează în medii pline de ambiguitate sau conflict. Cu alte cuvinte, cei care ajung să dezvolte anxitate generalizată vor dezvolta, de obicei, și depresie ulterior (au un risc cu 70% mai mare).
Cercetarea Emerging Trends in the Social and Behavioral Sciences publicată de Stanford menționează despre nesiguranță că este diferită de risc – din punct de vedere științific specialiștii spun că riscul este o nesiguranță cuantificabilă bazată pe estimări și probabilitate, pe când nesiguranța este o nesiguranță care nu poate fi măsurată. În mediul organizațional, nesiguranța este o stare în care lipsesc sau sunt ambigue informațiile legate de modul în care o anumită sarcină poate fi dusă la bun sfârșit.
În acest context, nesiguranța devine un factor important care poate influența negativ viața angajaților. Chiar dacă în mediul profesional nesiguranța nu poate fi evitată, iar evenimente neprevăzute întrerup constant starea de echilibru la birou, gestionarea eficientă a acestor momente este cheia care împiedică transformarea nesiguranței într-un obstacol major. De altfel, nesiguranța declanșează de obicei în indivizi reflexul de fight or flight, adică acea reacție care în trecut a asigurat ființelor umane supraviețuirea. Cu alte cuvinte, creierul uman traduce adesea nesiguranța ca teamă, iar asta ne face să fim îngrijorați cu privire la ceea ce urmează să se întâmple, în timp ce corpul transmite semnale de anxietate sau tensiune care să ne facă să acționăm asupra pericolului perceput.
Chiar dacă în prezent pericolele nu mai sunt cele cu care oamenii s-au confruntat acum mii de ani și rareori nesiguranța la birou înseamnă punerea vieții în pericol, reflexul a rămas adânc înrădăcinat în modul în care gândim și acționăm inclusiv în mediul profesional. Astfel, nesiguranța legată de atingerea unui obiectiv, de obținerea unei măriri salariale, de păstrarea locului de muncă sau cea care ne încearcă atunci când avem de susținut, de exemplu, o prezentare, duce la un răspuns care ne face anxioși și ne perturbă echilibrul. Acest lucru se întâmplă pentru că, deși din afară ne-am putea considera capabili, atunci când dăm față în față cu nesiguranța tindem să supraestimăm pericolul și să subestimăm capacitatea noastră de a-l gestiona. De asemenea, creierul uman preferă predictibilitatea pentru că atunci când știm la ce să ne așteptăm ne e mai ușor să reacționăm pe măsură, doar că, pentru că de multe ori există tendința de catastrofizare, de supraestimare a pericolului, asta înseamnă că nesiguranța ne poate afecta substanțial.
Cum îți menții echilibrul
Nesiguranța e o constantă la birou, indiferent de forma pe care o ia. Iată ce poți face ca să-ți menții echilibrul atunci când te simți copleșit:
- Acceptă situația. În mediul profesional, nesiguranța este inevitabilă. Încearcă să accepți acest lucru și faptul că unele lucruri nu pot fi controlate pe parcursul zilei sau săptămânii de lucru. După ce îți dai seama că nesiguranța în mediul profesional va fi mereu acolo, poți găsi și metode să o gestionezi.
- Calmează-ți organismul. Pentru că nesiguranța declanșează reacții de tip fight or flight, te poți confrunta și cu simptome fizice ca încordare sau altele. Încearcă să raționezi și să-ți dai seama că e o reacție automată a organismului, apoi să încerci tehnici de relaxare sau activități care să reducă din tensiunea resimțită.
- Alege moderația. Încearcă să iei pauze pe parcursul zilei de lucru, nu să te epuizezi constant prin muncă continuă. Ieși la masă, fă o mică plimbare, citește câteva pagini dintr-o carte sau ascultă muzica preferată. În plus, ai grijă să dormi suficient și să eviți stimulenții care te-ar putea face și mai agitat sau îngrijorat, cum sunt cofeina și tutunul. Pe scurt, alege moderația și un stil de viață sănătos care să te ajute să faci față mai ușor momentelor de nesiguranță de la birou pentru că vei fi mai odihnit și mai pregătit să le înfrunți cu succes.
- Analizează ce gândești. S-ar putea să te judeci dur pentru că lași nesiguranța să te domine uneori, însă analizează ce gândești și încearcă să abordezi rațional situația. De asemenea, lasă judecata deoparte și reflectează la ce anume te-ar ajuta să te concentrezi mai bine pe sarcinile de la birou și să le duci la capăt cu succes.
- Comunică. Spune celorlaltor colegi sau managerilor că ți-e greu să faci față nesiguranței cu care te confrunți în anumite momente. Pe lângă faptul că te va ajuta să te simți mai bine pentru că vei vorbi despre ce simți, poți afla și perspectiva lor și poate veți găsi soluții împreună.
- Nu analiza în exces. Îngrijorarea și nesiguranța sunt adesea însoțite de ceea ce se numesc „gânduri ruminative”, adică analizarea în exces și gândirea în exces a unor situații. Acest mecanism mental nu face decât să alimenteze nesiguranța și te poate duce și către imaginarea unor scenarii excesiv de negative, mai ales dacă situația în care te afli pare descurajatoare. Încearcă să găsești elemente care să întrerupă acest șir de analizare în exces, iar astfel nesiguranța te va „presa” mai puțin din punct de vedere mental.
- Caută oportunitatea. Gândește-te dacă nu cumva starea de nesiguranță prin care treci nu poate fi folosită ca prilej de învățare. Fie că e vorba de a-ți dezvolta rezistența la stres sau a exersa lucruri noi, chiar dacă situația e neplăcută încearcă să găsești o latură de oportunitate.
- Încredere în abilități. În mod surprinzător, antonimul nesiguranței nu e întotdeauna siguranța, ci uneori este încrederea. Ai încredere în abilitățile tale și analizează-ți punctele forte sau situațiile dificile prin care ai trecut până acum. Asta te va face mai sigur pe faptul că poți depăși cu succes nesiguranța, pentru că ai mai făcut asta și în trecut și ești echipat cu cunoștințele necesare.
- Caută informația care lipsește. Dacă situația care cauzează nesiguranță este din cauza unui element lipsă sau necunoscut, încearcă să vezi dacă nu poți afla despre ce e vorba. Odată ce vei avea mai multe informații sau măcar detalii conexe, te vei simți mai stăpân pe situație.
- Fă o schimbare. Oricât de contraintuitiv ar părea, dacă faci o schimbare cât timp de confrunți cu nesiguranța, s-ar putea să te ajute. Fie că alegi să lucrezi din alt birou, să schimbi o rutină sau să adaugi elemente noi zilei de lucru, creierul va avea altceva la care să se concentreze pentru că atunci când apar elemente neprevăzute avem tendința să absorbim mai multe informații, deci focusul mental se mută pe noutate pentru a o analiza, dincolo de starea de nesiguranță.
Surse de informații:
- https://www.researchgate.net/
- https://emergingtrends.stanford.edu/
- https://www.apa.org/
- https://www.forbes.com/
- https://fortune.com/
- https://workwithimpact.co.uk/
- https://www.entrepreneur.com/