Prin managementul multidisciplinar al femeii intrate la menopauza, expertii incearca sa inteleaga femeia intr-un mod holistic, individualizand nevoile sale particulare si oferind solutii personalizate pentru gestionarea si diminuarea simptomelor asociate menopauzei. Echipa multidisciplinara a Centrului specializat in managementul menopauzei din Policlinica Floreasca pune la dispozitia femeilor tehnici menite sa imbunatateasca obiceiurile alimentare, activitatea fizica si sanatatea mintala, cat si terapii eficiente (terapia de substitutie hormonala si diferite terapii complementare). Echipa multidisciplinara este compusa din medici cu diferite specialitati: ginecologie, endocrinologie, cardiologie, dermatologie, reumatologie, nutritie, psihologie, recuperare medicala. Cu totii isi pun laolata expertiza pentru a oferi o calitate mai buna a vietii femeilor aflate la menopauza.
Menopauza si sindromul genito-urinar
Multe femei intrate la menopauza experimenteaza una sau mai multe simptome asociate sindromului genito-urinar – o afectiune in care mucoasa vaginului devine mai uscata si mai subtire din cauza lipsei de estrogen. Din pacate, putine dintre aceste femei cauta si tratamentul de care au nevoie pentru a ameliora simptomele, printre care amintim: mancarime, usturime, durere in timpul actului sexual, urinare frecventa si infectii ale tractului urinar. Femeile pot fi jenate sa discute despre aceste simptome cu medicul ginecolog si se resemneaza sa sufere in tacere.
Din pacate, simptomele sindromului genito-urinar in menopauza nu trec de la sine, fara tratament, explica dr. Cristina Vladu, medic primar ginecolog. In ceea ce priveste metodele de tratament, acestea variaza foarte mult in functie de fiecare femei in parte, de nevoile si preferintele ei, precum si de severitatea simptomelor resimtite. Afla AICI mai multe despre managementul sindromului genito-urinar in menopauza.
Menopauza si riscul de boli cardiovasculare
Fie ca se instaleaza precoce sau tardiv sau chiar in intervalul normal, cu simptome mai mult sau mai putin zgomotoase, menopauza aduce cu sine multiple modificari cardivasculare. Ele se datoreaza scaderii niveului de hormoni care influenteaza negativ vasele si functia endoteliala, afectarii profilului lipidic, remodelarii cardiace si, nu in ultimul rand, modificarilor psihosomatice, de dispozitie sau ale somnului.
“In ceea ce priveste factorii de risc pentru bolile cardiovasculare in perioada menopauzei, acestia se impart in doua categorii: factorii clasici, care apar deopotriva la barbati si la femei si factorii specifici feminini pe care i-am detaliat mai jos”, explica dr. Alina Lemeni, medic primar cardiolog.
Factorii de risc clasici:
- Hipertensiunea arteriala reala, care este de obicei subdiagnosticata in perioada instalarii menopauzei si deci netratata pentru ca 30-50% din simptome sunt in mod fals atribuite menopauzei, lucru cu atat mai important cu cat se stie ca fiecare 10 mmHg crescuti se asociaza cu risc cardiovascular mai mare.
- Boala cardiaca ischemica e important de investigat, avand in vedere ca in anumite conditii durerile toracice atipice au risc dublu de a dezvolta boala ischemica in 5-7 ani. Se stie de mai mult timp ca infarctul miocardic clasic este mai frecvent la barbati decat la femei, dar exista totusi afectari coronariene cu prevalenta neta la femei (sd Takotsubo). De asemenea, studii recente au confirmat faptul ca in trialuri femeile fac mai des angina, dar au leziuni mai putin extinse sau severe decat barbatii de aceeasi varsta.
- Diabetul zaharat afecteaza deopotriva ambele sexe, dar se pare ca mortalitatea de cauza cardiovasculara este mai mare la femei, de aici importanta diagnosticarii si tratarii precoce. Sindromul metabolic (care presupune existenta hipertensiunii, dislipidemiei, obezitatii si diabetului) are in plus la femei un substrat hormonal, de aceea deseori dupa instalarea menopauzei acesta se dezvolta mai rapid.
- Obezitatea este mai frecveta la femei si vine cu un risc cardiovascular mai mare prin dispunerea predominant centrala a tesutului adipos ca urmare a unor deficite hormonale.
- Modificari ale profilului lipidic cu cresterea trigliceridelor si tuturor fractiunilor colesterolului cu exceptia HDL - singurul cu rol protector. De aceea, recoltarea periodica a profilului lipidic si efectuarea ecogradiei Doppler cervicale la pacientele cu risc este de mare folos.
- Fumatul este un factor de risc clasic si binecunoscut
- Sedentarismul, factor de risc cardiovascular clasic, afecteaza tot mai multe persoane. Ghidurile actuale recomanda efort aerob moderat de peste 150 minute/saptamana sau 75 minute de plimbare vigurosa/zi. In plus, studiile recente au demonstrat faptul ca relatia sedentarism-mortalitate nu e lineara, ea crescand exponential la peste 8 ore de sedentarism pe zi!
Factorii de risc specifici femeii:
- Varsta si instalarea primului ciclu menstrual. Cercetarile arata ca primul ciclu (menarha) aparut sub 10 ani sau peste 15 ani creste riscul de a dezvolta boli cardiace si vasculare.
- Antecedentele de nastere prematura pot avea implicatii pe termen lung privind riscul cardiovascular, de accea aceste paciente trebuie evaluare cardiologic macar o data
- Sarcinile care induc tensiune arteriala sau diabet cresc riscul cardiovascular pe termen lung, de aceea pacientele ar trebui urmarite prin analize de sange si consulturi de specialitate periodice, mai frecvente.
- Sindromul de ovare polichistice sau orice alta cauza ce determina menopauza precoce trebuie urmarite in mod special pentru ca prezinta risc crescut de a dezvolta boli cardiace
Tratamentele hormonale si non-hormonale in menopauza
Tratamentul hormonal este aproape nelipsit in managementul eficient al menopauzei si in gestionarea simptomelor deranjante. Acesta nu este, insa, indicat tuturor femeilor. Printre contraindicatiile tratamentului hormonal se numara: o afectiune neoplazica, un istori de cancer san/ovar/uter sau de alta natura, steatoza hepatica, litiaza veziculara, trombembolism, tromboza, accident vascular cerebral, hipertensiune arteriala severa, hemangioame hepatice, sindrom migrenos, psihoza acuta.
In rest, toate femeile pot beneficia de un tratament hormonal, sustine dr. Alina Burlacu, medic primar endocrinolog: „Acest tratament hormonal trebuie inceput cat de curand posibil, dureaza cinci ani si se foloseste cea mai mica doza de hormoni. Se folosesc combinatii estro-progestative, estrogeni sub forma de plasturi, gel sau spray transcutan si progesteronul natural introdus intravaginal sau per os. Sunt varii formule de aplicare, de obicei se pot lua timp de trei saptamani cu o saptamana pauza sau se pot lua in mod continuu. Exista si varianta estro-progestativa, sub forma de pilule care contin estrogeni si progesteroni bine dozati pentru varsta femeii. De asemenea, se pot folosi produse locale hormonale, derivate de estrogeni, estriol sau estetrol sub forma de crème sau ovule”.
Tratamentul non-hormonal este un tratament naturist si include de la produse homeopate bazate pe diferite plante (luminita de seara, hamei, roinita, brusture si fitoestrogenii din soia) pana la acupunctura, presopunctura, exercitii de mindfullness. De asemenea, se pot recomanda si metode de rejuvenare vaginala sau medicamente antipsihotice, antidepresive sau substante care blocheaza bufeurile - in situatii de contraindicatii de tratament hormonal, dar cu manifestari depresive severe.
Importanta programelor de recuperare medicala in timpul menopauzei
Menopauza influenteaza aparatul locomotor si afecteaza activitatea fizica a oricarei femei. Astfel, in opinia prof. univ. dr. Elena Luminita Sidenco, trebuie avut in vedere complexul de factori care incep sa actioneze, inclusiv din perioada de pre-menopauza, si care determina modificari functionale, si apoi structurale, la nivelul scheletului, muschilor, aparatului capsulo-ligamentar si a tendoanelor care sustin articulatiile.
“Datorita modificarilor endocrine si ulterior metabolice, structurile capsulo-ligamentare si tendinoase devin mai laxe, sustinerea articulatiilor fiind din ce in ce mai dificila – consecinta o constituie instabilitatea, laxitatea si nesiguranta in desfasurarea unor miscari si activitati. Din pacate, aceasta perioada pre-menopauza (pre-climax) si menopauza propriu-zisa se caracterizeaza printr-o scadere progresiva a activitatii fizice, deoarece femeia constata dificultatile pe care le intampina datorita nesigurantei si instabilitatii articulare, si incepe voluntar, sa-si limiteze activitatile fizice; acesta este momentul in care musculatura, fiind mult mai putin utilizata, va ceda progresiv: forta musculara si tonicitatea scad, si se intra intr-un cerc vicios, care face ca structura musculara sa se deterioreze si capacitatea fizica sa scada progresiv; in consecinta, efortul dezvoltat de muschi scade, si deci, si tendoanele musculare isi vor scadea mai mult elasticitatea si rezistenta, devenind tot mai fragile, mai friabile, si rezistand la tensiuni din ce in ce mai mici”, explica prof. univ. dr. Elena Luminita Sidenco, medic primar Recuperare, medicina fizica si balneologie.
Cel mai important factor care mentine depunerea calciului in oase, este contractia musculara, care, potrivit studiilor in domeniu, dezvolta la nivelul insertiei tendonului pe os o tensiune care stimuleaza depunerea calciului in structura osoasa. “Daca la scaderea progresiva a masei minerale osoase determinate de modificarile endocrine caracteristice menopauzei, se adauga si acest mecanism intretinut de scaderea activitatii fizice, putem intelege usor de ce rata de crestere a osteopeniei/osteoporozei este mai accelerata in aceasta perioada. Iar aparatul locomotor are de suferit la toate nivelele”, completeaza prof. univ. dr. Elena Luminita Sidenco.
Activitatea fizica intareste articulatiile
Multe femei au inteles importanta activitatii fizice, si se preocupa de aceste activitati chiar inainte de instalarea menopauzei. Din pacate, putine dintre ele stiu cand si ce tipuri de activitazi fizice sa aleaga.
“Activitatile desfasurate la sala, alergarea pe teren dur (ex pe asfalt), utilizarea de greutati uneori excesive, pot deteriora articulatiile in conditiile in care muschii sunt mai putin competenti. Presiunile exercitate la nivel articular de efortul fizic, ar trebui sa fie preluate in cea mai mare masura de muschi, or in situatiain care muschii sunt slabi, presiunile vor ajunge integral la nivel articulatiilor si vor degrada cartilajul articular, construind mult mai rapid artroze”, explica prof. univ. dr. Elena Luminita Sidenco, adaugand ca femeile aflata la menopauza ar trebui sa prefere sala de kinetoterapie celei de gimnastica aerobica sau alergarii libere. “Medicul recuperationist va face o evaluare mio-artro-kinetica si va elabora un program personalizat de kinetoterapie care va ajuta la recapatarea formei fizice”.
Pentru a oferi cea mai buna ingrijire posibila femeilor a caror viata este afectata de schimbarile produse in organism de menopauza, echipa multidisciplinara a Centrului specializat in managementul menopauzei nu trateaza numai simptomele, ci “priveste” dincolo de acestea pentru a ajuta femeia sa-si recapate controlul asupra vietii si sa traverseze cat mai lin posibil aceasta etapa complexa din viata sa.