Extroverții sunt preferați pentru funcțiile de conducere și câștigă mai bine
Conform Asociației Americane de Psihologie, extroversia este acea caracteristică a personalității care presupune orientarea intereselor și energiei individului spre lumea exterioară și spre alți oameni, nu spre trăirile interioare și experiențe subiective. Ca și introversia, extroversia este un spectru, dar specialiștii spun că cei mai mulți oameni cu înclinație spre a fi extroverți sunt gregari, expresivi și expansivi în interacțiunile cu alții.
Un studiu al Universității din Toronto arată că specificitățile de caracter ale extroverților îi fac pe aceștia mai predispuși să se descurce bine la birou, unde trebuie să interacționeze cu colegii. Des vorbăreți și sociabili, extroverții preferă să preia conducerea atunci când este nevoie, să-și exprime deschis sentimentele și sunt în căutare de experiențe noi. Datele cercetării arată că peste 90% dintre variabilele profesionale analizate favorizează extroverții și există patru mari arii în care aceștia excelează la birou: motivația, latura emoțională, latura relațională și parametri de performanță. Autorii precizează că extroversia este corelată cu o mai mare probabilitate de a ajunge la rezultate pozitive și a simți sentimente pozitive, iar asta duce la angajați mai fericiți și mai productivi, deci performanță mai bună. În plus, pentru că extroverților le place să socializeze, ei au de obicei capacități de comunicare bine dezvoltate, se adaptează mai ușor contextelor sociale și sunt mai persuasivi pentru că interacțiunile dese cu ceilalți le-au permis să exerseze aceste abilități.
Și American Society of Association Executives descrie extroverții ca angajați care excelează la munca în echipă și colaborare, sunt foarte buni la luarea de măsuri rapide și la schimbul de idei cu ceilalți, iar în întâlniri sunt mai mereu plini de energie. Înclinația extroverților spre socializare îi ajută să creeze rapid relații cu ceilalți. Părțile mai puțin bune sunt, spun specialiștii, că uneori extroverții domină prin atitudine (și inerent îi exclud pe ceilați, voit sau nu), pot depinde mult de validare exterioară de la colegi și se pot încărca, din cauza entuziasmului ridicat, cu un volum de sarcini mai mare decât pot gestiona.
Caracterul extroverților, arată un studiu al Sutton Trust pe baza unor date BBC, îi predispune la poziții mai bine plătite și la un parcurs al carierei mai fulminant decât al introverților. Datele arată că extroverții au cu 25% mai multe șanse decât introverții să ocupe poziții bine plătite, iar cei mai predispuși sunt bărbații, nu femeile. Simultan, un studiu Harvard Business Review relevă că extroverții sunt preferați de organizații pentru funcții de conducere – 65% dintre liderii chestionați percep introversiunea drept o barieră în leadership.
World Economic Forum mai notează că extroverții se descurcă mai bine în spațiile de birou deschise, iar Better Up menționează că extroverții au nevoie adesea de stimulare din partea mediului înconjurător (deci din exterior) pentru a-și menține nivelul de energie în mediul profesional. Comparativ cu introverții care excelează singuri și în mediile liniștite, extroverții percep biroul drept un loc plin de oportunități de socializare și conversații.
Cum să împrumuți din carisma extroverților
Dacă te numeri printre angajații care au o predispoziție mai mare spre introversie, dar ai vrea să „ieși din carapace” și să fii mai extrovert, există o serie de lucuri pe care le poți face. Chiar dacă nu vei putea schimba complet faptul că ești orientat către introversie, cu exercițiu poți să capeți o serie de abilități specifice extroverților.
Preia inițiativa. Chiar dacă nu îți stă în fire să fii tu cel care începe o discuție, o acțiune sau o inițiativă în organizație, încearcă să găsești contextele în care să faci asta. Discuțiile relaxate cu colegii, pe teme diverse, diversele activități sau propuneri pot să fie un bun început spre relații mai strânse cu aceștia.
Pune-ți obiective măsurabile. Propune-ți să vorbești cu trei colegi sau să scrii către 5 oameni pe chatul intern. Ieși la masă împreună cu echipa o dată pe săptămână sau pleacă spre casă cu un coleg. Orice alegi, odată ce obiectivul e măsurabil îți va fi mai ușor să-ți dai seama dacă l-ai atins.
Lasă-ți mereu o portiță de ieșire. Uneori, introverții nu se implică în socializarea cu ceilalți pentru că ajung să se simtă captivi în acea interacțiune care le consumă energia. O soluție pe are o poți adopta și care să te ajute să nu pierzi oportunitatea este să-ți lași o portiță „de scăpare” la nevoie. Comunică de la început că ai la dispoziție doar 5 minute pentru o anumită conversație sau setează alt parametru care să-ți permită să închei conversația când ai nevoie. Cu exercițiu, poți apoi să extinzi timpul de socializare din ce în ce mai mult.
Abilități conversaționale. Extroverții sunt volubili și se descurcă bine în interacțiunile cu ceilalți pentru că au exersat acele abilități. Ia-ți timp și recunoaște că fiecare interacțiune e, de fapt, un proces care îți dă ocazia să-ți îmbunătățești abilitățile de socializare. Ieși din zona de confort puțin câte puțin astfel încât să-ți mărești toleranța și să te simți în largul tău în discuțiile cu ceilalți.
Limbaj nonverbal. Dacă postura îți pune probleme și te trezești des că în loc să fii implicat în conversații și interacțiuni te gândești mai mult ce să faci cu mâinile, poți să exersezi acasă în fața oglinzii. După ce devii confortabil cu limbajul tău nonverbal vei putea să-l folosești pentru a îmbunătăți transmiterea mesajelor și a relațiilor cu ceilalți, la fel ca extroverții.
Creează-ți un spațiu de siguranță. Dacă să interacționezi „în plan deschis” e prea mult pentru tine, poți începe cu un grup mic de persoane cu care te simți în siguranță, apoi îl poți extinde pe măsură ce scapi de emoții și te simți mai sigur pe tine. Cu puțin exercițiu vei ajunge să interacționezi natural cu toată lumea.
Discuții lejere. Învață să porți discuții lejere, pe teme nu neapărat vitale. Nu orice interacțiune trebuie să fie o dezbatere de profunzime pe o temă extrem de importantă. Încearcă să nu te mai gândești că astfel de discuții sunt inutile și să le vezi ca un liant inofensiv care îți va permite să construiești pe parcurs relații mai bune cu colegii de muncă.
Fii implicat. Relațiile cu ceilalți nu înseamnă doar discuții, ci și o atitudine deschisă. Arată-ți interesul când interacționezi cu colegii – fă contact vizual, folosește gesturile și mimica, stai puțin aplecat spre persoana cu care vorbești și asigură-te că oferi celuilalt atenția ta.
Susține-ți punctul de vedere. Chiar dacă tăcerea sau o atitudine reținută e de cele mai multe ori confortabilă, învață să-ți susții punctul de vedere cu argumente și curaj în fața celorlalți. Așa nu doar că vei deveni mai vizibil, ci atitudinea vocală îți va da șansa să îi lași pe ceilalți să afle ce gândești.
Spune mai des „da”. Dacă de cele mai multe ori ești tentat să refuzi invitațiile colegilor de a ieși în pauză, la masă sau în oraș după program, spune mai des da. Aceste propuneri sunt oportunități de socializare care te vor ajuta să te integrezi mai bine în colectiv și să te faci plăcut.
Fii atent la ceilalți. Fiecare coleg are anumite pasiuni, subiecte despre care îi place să discute sau la care se pricepe. Încearcă să-ți dai seama care sunt acestea la colegii cu care vrei să interacționezi și îți va fi mai ușor să pornești o conversație. În plus, vei deveni mai agreabil pentru că își vor da seama că ți-ai dat interesul și ai fost atent la lucrurile despre care le pasă.
Surse de informații:
- https://psycnet.apa.org/
- https://www.utoronto.ca/
- https://www.asaecenter.org/
- https://www.suttontrust.com/
- https://www.theguardian.com/
- https://www.betterup.com/
- https://hbr.org/
- https://www.weforum.org/
- https://www.indeed.com/