Bună seara! Sunt Monica Rădulescu și suntem din nou live la Wikimedica, un concept Regina Maria Rețeaua Privată de Sănătate. Este luna conștientizării prevenției cancerului de col uterin și vorbim despre această temă. Sper ca discuția asta să sensibilizeze, să vă sensibilizeze și să înțelegeți cât de important este să mergeți din timp la medic, să nu amânați controlul, cu atât mai tare cu cât suntem pe ultimele locuri în Europa la prevenție, pe primele locuri la mortalitate prin cancerul de col uterin și vorbim despre tema asta cu un medic de familie. O să înțelegem imediat cât de important este rolul medicilor de familie în tot acest context. Alături de mine este doamna doctor Cătălina Pușcașu, medic de familie. Bună seara!
Bună seara.
Mulțumim tare mult că sunteți prezentă.
Mulțumesc și eu.
Haideți să începem chiar prin a ne spune cât de important este și de ce este bine ca medicii de familie să se implice în prevenția cancerului de col uterin.
Medicul de familie este primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate. El, teoretic, își cunoaște pacientele, că vorbim aici despre paciente, le știe istoricul, în general le știm familiile, le știm anumite probleme - și de sănătate și nu numai - și-atunci putem să apreciem pacientele care au un risc mai mare sau mai mic. Este foarte importantă educația de... pentru sănătate pe care ar trebui să o facă medicul de familie, și care câteodată este lăsată pe planul doi, trei, datorită birocrației, și de aceea consultațiile de prevenție și discuțiile despre prevenție cu pacientele noastre sunt foarte importante.
Poate cu ocazia asta și cu live-ul pe care îl facem și cu discuția pe care o vom avea noi aici, o să fie și un semnal de alarmă, poate se uită medici de familie la noi și vor înțelege mai bine și vor ști să vorbească în cabinet cu pacientele lor.
Eu sunt convinsă de un lucru: colegii mei medici de familie fac deja chestia asta, colegii ginecologi, bineînțeles, că este unul dintre principalele lor job-uri.
Da.
Este foarte importantă prevenția, este foarte importantă detecția din timp a unei probleme. Vaccinarea HPV – din nou, informarea privind o eventuală vaccinare HPV este iar la fel de importantă. Și atunci pacientele trebuie să înțeleagă pe limba lor despre ce este vorba.
Și exact pe limba lor o să vorbim și noi imediat. Înainte de a merge mai departe aș vrea să le spunem celor care ne urmăresc că ne pot trimite întrebările lor, le pot lăsa în comentarii și eu vi le voi adresa dumneavoastră. Spuneam la începutul discuției de incidență, de faptul că suntem pe ultimele locuri la prevenție, pe primele locuri la mortalitate prin cancerul de col uterin. Cum am ajuns aici?
Am ajuns dintr-un sistem de sănătate cu probleme, care a fost axat pe boală și nu pe prevenție, am ajuns aici datorită nivelului socio-economic al populației, ultimii doi ani nu ne-au ajutat deloc, din contră, a fost contraproductiv ca să spunem așa. Cel puțin în primul an al pandemiei, foarte multe paciente care veneau regulat la control și veneau să își facă investigațiile de rutină, au amânat acest lucru. A fost greu și cu accesul în spital, a fost greu cu accesul la investigațiile decontate de casă. Toate astea, în timp, se adună.
Și spuneam de prevenție.
Prevenția este piatra de bază a unui sistem de sănătate sănătos. Ori pentru asta trebuie să avem o populație educată și la asta va trebui să lucrăm foarte mult din punctul meu de vedere.
Așa este. Cum se face prevenția? Cum se face prevenția în ceea ce privește cancerul de col uterin în cabinetul medicului de familie? În cabinetul dumneavoastră.
Prevenția privind cancerul de col uterin se face prin screening. Acest screening se face prin examen Babeș Papanicolau, care este un examen citologic. Teoretic el se face o dată la trei ani dacă femeia are două examinări negative succesive și nu se încadrează în categoriile de risc. Asociat acestui test mai există testul de HPV, genotiparea HPV, care este un test destul de costisitor, dar din punctul meu de vedere o dată la cinci ani ar trebui investit în așa ceva, având în vedere riscurile pe care le are populația României.
Și haideți să le luăm pe rând. Nu ați venit cu mâna goală.
N-am venit cu mâna goală.
Imediat. Să ne explicați și ce ne-ați adus.
Examenul Babeș Papanicolau este - așa cum am spus - un examen de citologie, adică un examen care analizează celulele. Colul uterin - Col înseamnă canal, da? Închipuiți-vi-l ca un canal care stă închis. Pentru a recolta (ține-mi tu un pic asta, te rog)...
Da.
Noi folosim o periuță care arată așa. Ea are un brăduț... este ca un brăduleț cu niște perișori mai înalți și un perișor un pic mai lat. De ce? Ca să vă arăt, colul uterin arată așa. Periuța se inseră în endocol și se periază practic mucoasa celulară. Apoi, la examenul Babeș Papanicolau clasic, ce s-a luat pe perie se transferă pe niște lamele. Și practic se trece cu peria pe lame și se fixează. La laborator ajung lamele. În examenul Babeș Papanicolau în mediu lichid ce s-a luat pe periuță se pune într-o sticluță care conține un lichid, se desface sticluța, se pune periuța cu toate celulele recoltate și în laborator practic se analizează absolut toate celulele recoltate. Aceasta este o diferență destul de mare. Depinde foarte mult de îndemânarea celui care a recoltat examenul Babeș Papanicolau, deoarece la trecerea pe lamă este foarte important să se treacă un număr semnificativ de celule ca ele să poată fi analizate și să nu fie proba neconformă. De aceea medicii preferă recoltarea în mediu lichid, deoarece se analizează absolut toate celulele. În plus un alt avantaj este că se face o singură recoltare și se poate face și testul de HPV din aceeași probă.
În același moment.
Doare? Știu că este o întrebare frecventă, mai ales că se sperie femeile și de forma acestei periuțe.
E ca un brăduț. Da, manevra poate să fie dureroasă, nu neapărat manevra de recoltare, cât poziția este neplăcută și faptul că trebuie colul un pic fixat cu niște valve sau cu un apărățel care arată așa, ca un cioc, și-atunci este un pic dureroasă.
Deranjantă mai degrabă – nu?!
Depinde și sensibilitatea fiecărei femei.
... sensibilitate, da.
O femeie poate să sângereze după examenul Papanicolau sau să aibă o secreție gri-maronie. Nu e nimic de speriat, este ceva normal, se pot folosi tampoane, absorbante, fără niciun fel de problemă. Ideal este dacă sângerați sau aveți secreții să evitați contactul sexual sau spălăturile vaginale la momentul respectiv. Eventual o zi-două după, în funcție de cum vă simțiți.
Dar înainte, înainte de a veni la recoltare, ce ar trebui să știm? Există o pregătire specială?
Da. Recoltarea se face ideal în perioada mijlocie a ciclului menstrual. Noi spunem între ziua 10 și 14, important e să rețineți perioada de mijloc. Ziua 1 este prima zi de sângerare a ciclului menstrual. Este important ca înainte cu 48 de ore de a merge la recoltare să nu aveți contact sexual, să nu aveți spălături intravaginale, să nu folosiți tampoane, să nu aveți manevre de consult. Nu mergem la consult ginecologic azi și mâine ne recoltăm Papanicolau. Nu. Am consultat, recoltăm atunci. Dacă nu, mai stăm și recoltăm după trei zile dacă nu s-a putut efectua control. Nu se folosesc ovule, nu se folosesc lubrifianți sau orice alt dispozitiv intravaginal cu 48 de ore înainte.
Bun. Am înțeles în ce constă pregătirea, am înțeles ce se întâmplă în timpul recoltării și după. Spuneați că în timpul recoltării acestui test se pot lua probe, inclusiv pentru HPV?
Da. Este aceeași recoltare și laboratorul primește o notiță că trebuie făcută și genotiparea HPV și analiza celulelor pentru examenul Babeș Papanicolau.
De la ce vârstă putem să facem Papanicolau?
Examenul Babeș Papanicolau este recomandat să fie făcut femeilor cu vârsta peste 21 de ani. Recomandările Societății de Obstetrică Ginecologie sunt 21-65 de ani. După cum am mai spus, recoltarea se face o dată la trei ani dacă există două teste consecutive negative. Categoriile speciale care ar trebui să facă test anual, deci cu o periodicitate mult mai mare, sunt femeile care au avut un istoric de cancer de col în antecedente, sunt femeile care au o imunosupresie, care au HIV, care au avut tuberculoză, care au avut diferite boli autoimune sau iau tratament de imunosupresie și atunci ele trebuie să facă mai des acest examen.
În cât timp ar trebui să ne așteptăm să vină rezultatul?
Rezultatul depinde foarte mult de laborator. De la câteva zile - depinde câte probe sunt, ce laborator, cât de mare este, deci de la câteva zile până la 10-14 zile.
Da, din experiența mea cred că cel mai devreme a venit la cinci zile.
Da, da, da.
Și cel mai târziu cam două săptămâni.
Da, pentru că îți trebuie analizat lichidul, se face un filtrat, se separă celulele, se urmăresc, se citesc de către colegii de la Anatomie patologică. Durează un pic. Sunt niște proceduri de laborator foarte stricte, care nu pot fi grăbite foarte mult.
Corect. Rezultatul ce ar trebui să arate? Sau ce arată el?
Un rezultat bun de Papanicolau se exprimă negativ pentru o leziune intraepitelială. Da? Asta înseamnă ca nu există nicio celulă care este modificată. Un rezultat cu probleme, nu înseamnă neapărat cancer. Asta este foarte important de precizat. Nu orice Papanicolau modificat înseamnă cancer. Rezultatul modificat de Papanicolau poate să însemne celule modificate. Poate să fie o inflamație. Că este dată de infecție cu HPV sau cu alte tipuri de bacterii. Bănuiesc că ați văzut pe rezultatele proprii „frotiu inflamator”. Mai există atipii celulare și sunt celebrele HSIL, LSIL și așa mai departe. Acestea înseamnă niște modificări celulare de mai mică sau mai mare intensitate. De aceea este foarte important să nu vă citiți rezultatele singure.
Și să nu căutați interpretarea pe Google. Așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor.
Din nefericire, am avut o pacientă - a ieșit bine până la urmă povestea, dar nevăzând nimic în chenar a zis că e bine. Nu era cel mai fericit rezultat, dar totuși s-a terminat cu bine. Duceți-vă la medic să se uite, să vadă, să vă citească. Dacă există modificări, dacă există doar inflamație, se face tratament și se repetă examinarea după trei luni, după șase luni, în funcție de indicația medicului și în funcție de cauza inflamației. Dacă există modificări celulare se trece la următoarea etapă de diagnostic, respectiv colposcopia. Și continuă medicul ginecolog, medicul de specialitate, continuă investigațiile pentru a depista cauza modificărilor celulare.
Vorbim de rezultatul testului Babeș Papanicolau?
Vorbim de rezultatul testului Babeș Papanicolau.
Și cel care include și testarea HPV?
În orice test Babeș Papanicolau, dacă este să apară modificare dată de HPV, apare fraza „atipii specifice infecției HPV”. Și asta este o indicație dacă nu s-a făcut concomitent testare de HPV, că femeia ar trebui să meargă să facă separat un test de genotipare HPV. Dacă se fac concomitent, se testează principalele... se caută principalele tulpini de ADN viral, de HPV, și poate să apară pozitiv pentru tulpina X, Y, Z sau negativ pentru tulpinile căutate, și ele apar înșirate pe buletinul de analize.
Bun. Asta e foarte important de reținut. Sunt categorii de femei care nu ar trebui să își mai facă testarea Babeș Papanicolau?
Sunt foarte puține categorii de femei care nu ar trebui să-și facă testare de Babeș Papanicolau, respectiv femeile care au avut histerectomie totală de cauză benignă. Adică femei care au avut o intervenție chirurgicală, a fost scos uterul cu tot cu colul uterin pentru orice altă cauză în afară de o cauză tumorală.
Bun. Am reținut. Toate celelalte femei ar trebui să își facă.
Toate celelalte ar trebui să își facă examenul Babeș Papanicolau.
Aș vrea să mai vorbim și despre modul de transmitere al acestei infecții pentru că sunt convinsă că sunt întrebări și în direcția asta.
Infecția de tip HPV este o infecție cu transmitere sexuală, de aceea în incidența cancerului de col uterin ca și categorii la risc - că despre asta n-am vorbit -, sunt femeile cu parteneri sexuali multipli, femeile care au început viața sexuală devreme, cu statut socio-economic crescut, fumătoarele, femeile cu tratament imunosupresor. Mai sunt femeile cu nașteri multiple. Toate acestea determină niște traume la nivelul mucoasei colului uterin care pot duce la modificarea celulară. La un moment dat o celulă o ia razna. Și noi pe aia trebuie să o depistăm din timp.
Este un alt lucru important de precizat și reținut, că dacă este depistată la timp, boala se poate trata.
Depistată la timp, cancerul de col uterin este tratabil 100%.
Am vorbit despre prevenție prin screening, da?Și mai există prevenție prin vaccinare.
Prevenția prin vaccinare este pentru HPV. Ce trebuie să precizăm este că : există infecție HPV fără cancer de col uterin, cum există cancer de col uterin fără infecție de HPV. Vaccinarea împotriva HPV protejează împotriva principalelor nouă tulpini ale virusului, tulpinile cu risc oncogen cel mai mare, adică riscul de a produce cancer, cel mai mare, iar femeile care au vaccinul făcut trebuie obligatoriu în continuare să-și facă examenul Babeș Papanicolau. Există și situații în care femei vaccinate fac cancer de col uterin, pot face din păcate și pe tulpini mai puțin oncogene care nu sunt acoperite de vaccin.
De asta, apropo de ce spuneați dumneavoastră și înainte să începem acest live, că vă întreabă pacientele: ”Dacă m-am vaccinat mai trebuie să fac testul?”
Da. Mai trebuie făcut testul Babeș Papanicolau. Screeningul la pacientele vaccinate antiHPV este cu aceeași periodicitate ca în populația generală. Nu există deosebire.
Bun. Revenind la vaccinare. Când ar trebui făcută?
Ideal este să fie făcută cât mai devreme, înainte de începerea vieții sexuale, recomandarea internațională este până în 14 ani se fac două doze, peste vârsta de 15 ani se fac trei doze. În România în momentul de față sunt decontate de stat, prin direcțiile de sănătate publică, cu cerere la medicul de familie, pentru fetele între 11 și 18 ani.
Doar pentru fete. Ar trebui să fie vaccinați și băieții?
Ar trebui să fie vaccinați și băieții. Ei nu sunt scutiți de infecția cu HPV, pot transmite foarte ușor boala fără ca ei să aibă simptomatologie majoră, iar testarea de HPV la bărbat este mult mai dificilă și să zicem că iese foarte greu în analiză și pot și ei avea probleme.
Mi-a plăcut foarte mult cum ați spus înainte să intrăm în live, că nu este complet dacă nu sunt vaccinați și băieții.
Nu, nu este complet pentru că practic jumătate din populație este nevaccinată, și atunci nu vom ajunge niciodată la dezideratul de a nu mai fi infecție HPV atâta timp cât bărbații pot răspândi boala.
Și la noi în România există o campanie, a existat în urmă cu câțiva ani, nu a fost neapărat un succes, dar a existat.
A fost o campanie acum 12-15 ani.
Da.
Da, a fost o foarte proastă informare la momentul respectiv. În momentul de față eu cred că oamenii se informează mult mai bine și cel puțin semnalele de la pacieții mei sunt foarte bune. Am pacienți - și adulți, și copii - care se vaccinează, care își vaccinează băieții, ceea ce mie mi se pare extrem de important. Vaccinul nu e chiar foarte ieftin, dar oamenii fac un efort tocmai pentru a-i proteja și pe ei, și pe ceilalți.
Da, citisem că e 600 de lei, cred.
Între 600 și 700 de lei doza, în funcție de locul de unde este cumpărată.
Ok. Deci părinții care au băieți pot cumpăra acest vaccin din farmacii?
Da.
Iar cei care au fetițe pot veni la medicul de familie. Care sunt pașii? Vin în cabinetul medicului de familie și apoi?
Fac o cerere pe care o trimit medicului de familie online sau o aduc cu prima vizită la cabinet, medicul de familie o depune la Direcția de Sănătate Publică, dacă sunt vaccinări disponibile se primesc pe loc, dacă nu, suntem chemați în momentul iî care vine o nouă tranșă de vaccin. Ele se dau strict pe baza cererii, așa că în momentul în care primim, primim un număr limitat de vaccinuri.
Dar câte doze sunt necesare?
Pentru fetele cu vârstele între 11 și 14 ani împliniți sunt necesare două doze, peste vârsta de 15 ani - trei doze.
La ce interval de timp?
În prima categorie, până în 15 ani, se fac la șase luni, după care se fac în interval de un an. A doua doză la cei peste 15 ani se face la minim două luni de la prima, iar a treia doză la minim șase luni de la prima doză. Nu mai târziu de un an toate cele trei doze.
Bun. Și până la ce vârstă? Care este vârsta maximă?
Nu există vârstă maximă.
Adică și la 40, 50 de ani?
40, 50.
60?
Da. La 60 de ani depinde foarte mult de activitatea sexuală pe care o mai are femeia sau bărbatul pentru că depinde de riscul de a te infecta.
Da. Dar este important de reținut că nu avem limită de vârstă.
Nu, nu avem limită de vârstă.
Este important, și o să mă repet; statistic stăm foarte prost. Și ține de noi, ține de ce facem noi femeile și bărbații, ce facem fiecare în cuplu și fiecare pentru el, și ce fac medicii, și ce facem noi aici cu live-urile pentru sănătate pe care le ținem. Este un efort din partea tuturor.
Ca să avem, așa, o idee de ansamblu, la nivel mondial este undeva la 6%. În România suntem la 15%.
Iată!
Și eu cred că a mai crescut, pentru că datele sunt dinainte de pandemie.
De pandemie. O să începem să luăm întrebări din comentarii, și le mulțumim celor care ne urmăresc și ne trimit întrebările lor. Întrebarea sună așa: „Vaccinul se poate face dacă sunt probleme cu tiroida? Fiind operată și scoasă partea stângă a tiroidei, după un nodul tiroidian betasa 3.”
Fără niciun fel de problemă.
Bun. Mai departe: „Mai este eficient vaccinul antiHPV dacă deja există virusul în corp?”
Da.
Iar la testare iese negativ?
Dacă există o tulpină de HPV, vaccinul protejează femeia sau bărbatul împotriva celorlalte tulpini pe care le conține. V-am spus: în momentul de față există disponibil vaccin cu nouă tulpini. Deci dacă există o tulpină, nu te mai poate proteja împotriva ei deoarece este deja infecția la nivel celular, dar te protejează împotriva unei infecții cu celelalte tulpini.
Mulțumim pentru răspuns. Mergem mai departe, cu o altă întrebare. „Am nevoie de un sfat: dacă este necesară operația de extirpare a uterului deoarece am trei fibroame, unul de 3,5 iar cele două mai mici, sau numai extirparea acestora. Am 50 de ani și încă am o menstruație foarte abundentă, fapt care mi-a afectat starea de sănătate, alegându-mă cu anemie.”
Aicea nu pot să vă spun eu foarte multe, depinde foarte mult de ginecologul pacientei, depinde foarte mult unde sunt localizate fibroamele, nu neapărat dimensiunea lor. De cele mai multe ori dacă o pacientă are o vârstă care se asociază cu începutul menopauzei și dezvoltă o altă patologie, cum este anemia, care poate fi foarte severă, se preferă o histerectomie decât scoaterea fibroamelor.
Dar asta poate stabili împreună cu medicul ginecolog.
Asta numai medicul ginecolog, în urma ecografiei transvaginale și a... Trebuie să vadă exact tipurile de fibroame și unde sunt ele localizate. Uterul are mai multe straturi și în funcție de unde este localizat fibromul.
Bine. Mulțumim pentru răspuns. Așteptăm în continuare întrebările voastre. Aș vrea să mai povestim puțin și despre alte infecții, pentru că este important să pomenim despre ele și să le încurajăm pe femei să meargă să-și facă testarea.
Da, este important, inclusiv în prevenția cancerului de col uterin, deoarece am spus că infecțiile frecvente, infecțiile de tip BTS (boli cu transmitere sexuală) reprezintă un factor de risc pentru cancerul de col uterin, iar infecțiile pe care le putem depista, cele mai frecvente sunt depistabile prin secreție vaginală sau secreție de col uterin. Se mai poate face detectare de mycoplasma, ureaplasma, chlamydia, gonoree, toate aceste investigații intră într-o investigație normală, periodică, în funcție de riscul pe care îl prezintă pacienta noastră.
Acestea ar trebui făcute la ce interval de timp? Tot așa, când mergem să facem testul Babeș Papanicolau? Sau trebuie să fim atente la anumite semne.
Aici este foarte important rolul medicului ginecolog. De ce? În momentul în care medicul ginecolog face consultul, se observă niște modificări. Se poate observa o secreție anormală pe care pacienta nu o depistează totdeauna. Pacientele sunt foarte sensibile și depistează mai ales candidozele. Restul infecțiilor nu întotdeauna au o exprimare atât de puternică, în așa fel încât să poată să trimită pacienta la doctor, dar ginecologul observă inflamație, observă secreție care are altă consistență, altă culoare, și-atunci efectuează recoltarea tuturor probelor genitale care pot duce la probleme. Sunt obligatorii înainte de efectuarea unor proceduri. Sunt tot felul de - nu știu - inserții de dispozitive intrauterine, sterilet, înainte de proceduri de histeroscopie, de histerosalpingografie, histerosonosalpingografie. De ce? Pentru că în momentul în care încercăm să explorăm uterul transvaginal, și noi avem o infecție în vagin sau în col, practic o introducem în uter. Și femeia poate să rămână sterilă sau poate să facă o grămadă de alte complicații. Și-atunci, înainte de genul acesta de proceduri sunt protocoale care spun investigarea tuturor tipurilor de secreții.
Tocmai din acest motiv este important și controlul ginecologic, da? O dată pe an.
Este foarte important controlul ginecologic. Sunt situații în care femeile preferă să meargă să-și facă examenul Babeș Papanicolau și secreție direct la laborator, și nu se mai duc după aia cu rezultatele și la un consult. Nu este suficient să veniți ca și paciente la medicul de familie să vă citească, important să mergeți și la ginecolog la consult. Medicul ginecolog, în urma consultului, nu știu, poate să facă ecografie transvaginală și să observe un fibrom, cum avea pacienta de mai devreme. Sau orice altă problemă. Un chist ovarian, sunt o grămadă de probleme care pot apărea și care nu ies la examenul Babeș Papanicolau.
Bun. Dacă nu mai sunt alte întrebări aș vrea să tragem, așa, o concluzie a acestei discuții. Care sunt cele mai importante lucruri, pe scurt, cu care ar trebui să rămână femeile care ne urmăresc.
Mergeți și testați-vă pentru Babeș Papanicolau. Există testarea gratuită Babeș Papanicolau în mediu clasic, dacă nu există altă variantă mergeți la control la medicul ginecolog, încercați să investiți în dumneavoastră și faceți o dată la cinci ani – măcar! - o testare de HPV, vaccinați-vă copiii și urmăriți-vă starea de sănătate.
Ați spus mai devreme de testarea gratuită. Este nevoie doar de trimitere de la medicul de familie.
Este nevoie de trimitere de la medicul de familie, trimitere care e valabilă în principiu 90 de zile. S-or găsi fonduri în 90 de zile.
Bun. Deci testarea HPV o dată la 5 ani, măcar o dată la 5 ani, Papanicolau la 3 ani...
Cu mențiunea dacă există două teste negative. Dacă avem indicație medicală, se face mai repede.
Bun. Și păstrați o legătură foarte bună cu medicul de familie. Eu mă bucur foarte tare că am avut discuția asta cu un medic de familie, pentru că de obicei se întâmplă să vorbim temele astea cu un medic ginecolog, dar uite că se poate - și se face - prevenție în cabinetul medicului de familie, ceea ce este îmbucurător.
Încercăm să facem măcar informare. Adică eu cred că asta e foarte important.
Este. Este foarte important și vă felicit. Și vă felicit că ați vorbit pe înțelesul oamenilor, nu?
Ăsta e rolul nostru.
Mulțumim tare mult.
Mulțumesc și eu.
Mulțumim și vouă că ați fost alături de noi. Eu sper să vă fie de folos, să dați mai departe această discuție, cu siguranță va ajuta și alte femei. O seară bună. La revedere.