In 2018, Prof. Univ. Dr. Petre Bratila si Spitalul Euroclinic au obtinut acreditarea din partea Surgical Review Corporation in chirurgie ginecologica minim-invaziva, singura acreditare de acest tip din Romania, o recunoastere a activitatii pe care o desfasoara in acest domeniu si a unei experiente de peste 40 de ani.
Operatiile facute au fost evaluate foarte amanuntit prin prisma a numeroase criterii, iar numarul redus al complicatiilor a dat masura calitatii acestora. Institutia americana a evaluat 100 din cele 500 de operatii facute anual de Prof. Univ. Dr. Bratila, iar acreditarea – care a durat un an si jumatate – se va reinnoi anual.
Prof. Univ. Dr. Petre Bratila este fondatorul uroginecologiei in Romania, o specialitate de granita, si membru in Grupul de la Aachen, care reuneste un numar restrans de specialisti de marca la nivel european in domeniul tulburarilor de statica pelvina – incontinenta urinara si prolapsul genital.
Unul dintre putinii specialisti la nivel mondial in tratamentul conservator al cancerului de col uterin la femeia care isi doreste in viitor o sarcina, Prof. Univ. Dr. Bratila a facut 64 de astfel de operatii dintr-un total de 1200 in lume. Astfel, 13 bebelusi – ultimul in luna decembrie 2018 – au venit pe lume dupa o asemenea operatie.
In august 2018, Spitalul Euroclinic a obtinut acreditarea ca Centru de Excelenta in Ginecologie Minim-Invaziva din partea Surgical Review Corporation (SRC), SUA. Ce inseamna aceasta acreditare? Cum se traduce in nivelul calitatii operatiilor facute?
Acreditarea se exprima in cel mai inalt titlu de calitate care poate fi acordat activitatii medicale dintr-o anumita specialitate sau activitatii unui chirurg. Corporatia care acorda aceste acreditare, Surgical Review Corporation (SRC) din SUA, este unica in lume si crediteaza institutii si chirurgi, pe care ii verifica foarte amanuntit.
Procesul de validare este extrem de dificil. In Euroclinic a durat aproape un an si jumatate, timp in care s-a facut o auditare la cerinte internationale pe chirurgie minim-invaziva in ginecologie, si personal asupra chirurgului care desfasoara aceasta activitate, respectiv a mea. Evaluarea s-a facut pe baza unor criterii foarte serioase, care se bazeaza exclusiv pe practica curenta, care este analizata conform ghidurilor de diagnostic si tratament internationale.
Aceasta acreditare nu este acordata o data pentru totdeauna. Institutia este auditata anual, iar toate cazurile care sunt operate de chirurgul sau de echipa chirurgicala respectiva sunt introduse intr-o baza de date internationala, unde pot fi verificate din punct de vedere al corectitudinii si atitudinii terapeutice, dar si al ritmului in care se desfasoara activitatea respectiva.
Este obligatoriu un anumit numar de operatii?
Sigur ca da. Exista niste criterii minimale care pot fi indeplinite in mod clar daca este vorba de un chirurg cu experienta. Cazurile care sunt examinate anterior acreditarii sunt alese aleator, sunt in numar de 100 si sunt verificate din absolut toate punctele de vedere – al ghidului de ingrijiri, al modului in care s-a administrat medicatia, al nivelului de durere pe care l-a suportat pacienta si al modului in care a fost tratata pacienta.
100 de cazuri din cate?
Eu operez intr-o luna 40 de paciente, deci din 500 de cazuri pe an.
Cum se evalueaza calitatea actului medical?
Calitatea se evalueaza prin numarul scazut de complicatii chirurgicale, prin durata de spitalizare si prin prisma economica – sunt criterii de eficienta care intra in cadrul evaluarii calitatii. Pentru ca daca stii sa operezi foarte bine, prevezi complicatiile care pot aparea, si atunci asta se reflecta si in costurile medicale. Una este sa externezi pacienta in 48 de ore, dupa o operatie mare, dar care a fost efectuata minim-invaziv, si alta e sa fii nevoit s-o tii internata o saptamana - 10 zile, cu complicatii si cheltuieli medicale foarte mari.
Mai este cineva din Romania acreditat la acest nivel?
Nu. In Romania este singura acreditare pe chirurgie minim-invaziva ginecologica. In cadrul REGINA MARIA mai exista specialisti acreditati de aceeasi institutie, dar pe alta specialitate – Prof. Dr. Catalin Copaescu din Ponderas Academic Hospital, este un astfel de exemplu.
Ce se face in mod deosebit in Centrul de Excelenta in Chirurgia minim-invaziva?
Este vorba despre o subspecialitate, uroginecologia, pe care am fondat-o in urma cu 22 de ani, si care in momentul de fata a devenit o specialitate acreditata de Ministerul Sanatatii. Activitatea ei se refera la un capitol care apartine pe de o parte ginecologiei, iar pe de alta parte urologiei.
Cati specialisti uroginecologi exista in Romania?
2018 este primul an in care s-a obtinut acreditarea ca specialitate. De-acum inainte, medicii pot sa devina specialisti in uroginecologie. Au fost pionieri, da, dar au fost foarte putini. Am elevi si acum, pentru ca sunt lector in cadrul cursului de acreditare, un curs pe module, cu scoatere din productie, un program de pregatire foarte serios care se face sub egida UMF “Carol Davila” si care este creditat de Ministerul Sanatatii.
Fondarea uroginecologiei ca specialitate a insemnat un pas inainte pentru Romania? Suntem in rand cu lumea?
Putem spune ca suntem in rand cu toata lumea, si cand spun asta ma refer la tot planiglobul. Mai mult decat atat, in 2018 una dintre societatile internationale de uroginecologie si-a desfasurat Congresul mondial in Romania. Organizarea unui eveniment la acest nivel inseamna de fapt recunoasterea internationala.
Care afectiuni ginecologice pot fi operate prin abord minimal invaziv?
In ginecologie, majoritatea interventiilor chirurgicale se pot desfasura prin abord minim-invaziv, care cuprinde chirurgia transvaginala, chirurgia laparoscopica tridimensionala si chirurgia robotica. Majoritatea tumorilor, a cancerelor genitale, a tumorilor benigne cum sunt fibroamele, chisturile ovariene, se pot rezolva minim-invaziv, ceea ce este bine in primul rand pentru pacienta. Pentru medic este mai dificil. Nu poate sa faca toata lumea asta.
Se poate invata sa operezi performant minim-invaziv, sau considerati ca trebuie sa ai si o inzestrare naturala?
Trebuie sa ai ceva de la natura, pentru ca lucrezi cu un instrument de 35 cm, cu un varf activ de 1 cm, pe care il introduci prin 2 incizii (gauri) de 5 mm in burta. Imaginea o vad pe un ecran din sala de operatie, desi lucrez in burta. Ganditi-va ca se face o conexiune intre vedere si coordonarea motorie. Trebuie sa fii foarte precis, pentru ca cel putin in operatiile noastre de ginecologie, de cancer ginecologic, lucram pe vase mari – pe aorta, pe cava, pe vasele care merg la picior. Acolo, orice greseala cat de mica este un dezastru. De aceea iti trebuie anumite abilitati; nu toata lumea poate sa faca asa ceva. Prin exercitiu poti sa ajungi la un nivel acceptabil, dar ca sa faci performanta si sa poti sa fii acreditat, iti trebuie abilitati native. Chirurgie face toata lumea, insa doar unii sunt chirurgi mari, iar altii nu pot trece de o anumita bariera de dificultate.
Faceti parte din grupul de la Aachen, care se ocupa de tulburarile de statica pelvina – prolaps si incontinenta – si care reuneste varfurile uroginecologiei mondiale. Cum lucrati aici?
Reuniunile se desfasoara in mod curent, se fac demonstrati. De exemplu, la Zilele Spitalului Giulesti s-a folosit aceasta ocazie ca sa se faca niste demonstratii operatorii chiar de catre cei care fac parte din acest grup. Lucram la a pune bazele unui sistem de creditare si evaluare in uroginecologia mondiala. Standardele urmeaza sa fie confirmate de organizatia profesionala internationala si apoi le vom anunta si implementa. Vorbim de perioada 2019 - 2020.
Incontinenta urinara este un fenomen atat de extins, incat se considera ca este normal la o anumita varsta
Procentul real al femeilor care sufera de incontinenta nu se va cunoaste niciodata, datorita pudorii. In al doilea rand, incontinenta urinara de efort poate fi tratata chirurgical cu sanse de reusita de peste 90%, spre deosebire de prolaps, unde sansele de vindecare scad la 60%, Chirurgia de prolaps este chirurgia cu cele mai multe reoperatii ulterioare, pentru ca nu exista un concept unitar. Exista peste 300 de tehnici puse la punct, dar nici una nu este infailibila. In Spitalul Euroclinic, am elaborat un concept inovativ, unitar, prin care sa rezolvam orice forma de prolaps. Prolapsul de vezica urinara se rezolva prin 3 tehnici, cele mai bune si adaptate cazului.
La o anumita varsta, femeile considera incontinenta un dat. Trebuie sa schimbam aici ceva in mentalitatea femeilor?
Problema tine de medic. Daca am o pacienta cu varsta peste 40 de ani, cu trei nasteri, si nu o examinez complet si nu o intreb daca pierde urina, ea nu imi va spune din proprie initiativa. In acest sens ajuta aceasta specialitate, uroginecologia. Sa genereze un grup de oameni care la randul lor sa genereze specialisti, astfel incat prevalenta acestei afectiuni sa ajunga cat mai aproape de realitate.
Sunteti un chirurg viteaz, precaut sau echilibrat?
Nu-mi lipseste nici precautia, nici curajul, stiu sa fac aceeasi operatie in mai mule feluri, stiu sa o adaptez la fiecare caz in parte. De exemplu, o operatie de fibrom, pe care 90% din chirurgii ginecologi o fac prin taietura pe burta, eu o fac in trei feluri, ba chiar in patru. O fac transvaginal, o fac transabdominal, laparoscopic sau robotic. Ma adaptez la fiecare caz in parte.
Azi am avut o pacienta cu foarte multe tare asociate, inclusiv o tumora hepatica, dar care pierdea foarte mult sange din cauza unui fibrom. Avea contradictie pentru orice tip de anestezie. Riscul operator era imens, nu numai intraoperator, dar si post operator, avea un risc crescut de posibile complicatii. In acest caz am facut operatia transvaginal, pentru ca este cel mai putin socogena. Am facut operatia si pacienta este foarte bine.
Poate multi ar fi refuzat acest caz
Avem multe cazuri de genul acesta – am operat o femeie de 130 kg cu un cancer de endometru, cu un sort de grasime care venea pana la genunchi. Am operat-o robotic. Femeia a doua zi s-a ridicat din pat si n-a avut nicio durere.
Exista si riscuri in abordul minim-invaziv?
Exista. Asta ma intreaba cele mai multe paciente: ce riscuri sunt, ce se poate intampla, ce imi garantati ca nu se poate intampla?!
Exista o lista intreaga cu toate complicatiile posibile – este o cerinta obligatorie a Surgical Review Corporation. Plaja de complicatii incepe cu faptul ca pe pacienta o va ustura gatul de la sonda nazogastrica si se termina cu decesul intraoperator.
Pot sa spun ca daca va fi operata de un rezident de anul I va avea toate acele complicatii din lista. Daca adaugati 40 de ani de experienta, dotarile care exista in Euroclinic, posibilitatile de a face fata la orice tip de complicatie, lista aceasta se micsoreza foarte mult.
Deci asta ar fi o masura a calitatii...
Sigur ca da.
Spuneti ca majoritatea operatiilor se pot face minim-invziv. Ce inseamna ca procent? 60%, 80%?
In ginecologie aproximativ 80%. Iar in Spitalul Euroclinic, acest procent este realitatea. Daca analizati protocoalele operatorii, veti constanta ca 80% din operatiile efectuate de mine sunt laparoscopice, 15% sunt transvaginale si numai 5% sunt clasice.
Sunt foarte multe paciente care cer tipul acesta de chirurgie – chirurgie prin abord minimal invaziv. Il cer pentru ca lucrurile functioneaza si sunt in avantajul pacientei – acestea inteleg si aleg sa se opereze in acel spital unde in urma operatiei minim-invazive nu au durere, au minim de complicatii, au parte de cele mai bune conditii si au sunt ingrijite de asistente medicale si personal cu grija si demnitate.
Daca acum 5 – 6 ani, din 10 femei care imi intrau in cabinet, 2 sau 3 veneau informate de pe net, acum proportia s-a schimbat la 8 din 10. Ba mai mult, vin si cu idei preconcepute de pe forumuri – a fost o doamna avocat, cu cancer de san, care mi-a spus ca marginile de siguranta trebuie sa fie de 4 mm si ca ganglionii sa nu fie scosi toti odata, ci pe rand. Era informata de pe forumuri.
Procentul de histerectomii vaginale este in linie cu ceea ce se face la nivel mondial?
Am depasit cu mult procentul vest-european. Comparativ, sunt unul dintre liderii mondiali pe un anumit tip de histerectomie – cea vaginala. Am peste 5000 de operatii facute. Toate ghidurile internationale spun ca primul tip de histerectomie care trebuie facut la o femeie este histerectomia vaginala. Procentul in Europa de histerectomii vaginale este de 30%, al meu de 60%. Este aproape dublu. Este un pas inainte pentru ca histerectomia vaginala nu are nevoie de anestezie generala, nu are nevoie de antibiotice, nu are nevoie de pain killer (n. red. medicamente pentru durere), pacienta poate pleca acasa a doua zi, nu are niciun fel de cicatrice pe burta. Din punct de vedere economic medical este cea mai cost-eficienta. Acest tip de histerectomie am dus-o in Romania la un nivel foarte inalt.
Ati operat femei care isi doreau copii, dar care au fost diagnosticate cu cancer de col uterin. Le-ati operat conservator si acestea au avut sansa de a avea o sarcina. La un moment dat, erau 7 copilasi nascuti dupa aceasta operatie.
Acum sunt 13, ultimul nascut in decembrie 2018. Este al doilea copil nascut in REGINA MARIA dupa o operatie de cancer de col uterin prin metoda de tratament conservator. Sunt 64 de operatii facute de mine, din 1200 la nivel mondial.
Ce aveti acum pe agenda?
Chirurgia robotica – vreau sa o dezvolt.
Vi se pare un potential nefolosit?
Mi se pre un potential putin folosit sau prost folosit. De ce?! In primul rand este o tehnologie foarte scumpa – instrumentele care se folosesc costa foarte mult si sunt consumabile – se folosesc 4 brate care costa fiecare 5000 de euro. Putine sisteme de sanatate pot suporta un robot, doar centre nationale ca Spitalul Fundeni, Spitalul Militar, ori spitalele private. Costurile depasesc 10.000 de euro pe operatie. Sa gasesti un segment de populatie bolnava care sa-si permita, este foarte greu. Conteaza si ce fel de operatii faci – mai putin cele de chirurgie generala, insa chirurgia cardiovasculara, chirurgia urologica si chirurgia ginecologica se preteaza.
Ce cazuri va ofera cele mai multe satisfactii?
In special operatiile oncologice realizate laparoscopic sau robotic, pentru ca sunt o serie de avantaje pe care ti le ofera tehnologia, pe care nu le poti vedea prin chirurgie clasica.
Interviu realizat de Delia Budurca, Senior Medical Editor