Fenomenul s-a intensificat odata cu mutatiile genetice ale coronavirusului si cu propagarea valurilor succesive de COVID dominate de noi variante, insa, dupa aparitia Omicron, raportarile privind reinfectiile COVID au devenit, practic, noua norma.
Pe cat de contagios, pe atat de abil se dovedeste Omicron cu subvariantele sale, in special BA.4 si BA.5, in a pacali sistemul imun si a eluda mijloacele de aparare ale organismului.
Potrivit unui studiu recent, reinfecțiile din Regatul Unit au fost de 10 ori mai frecvente in timpul recentei cresteri de Omicron decat in timpul ascensiunii cazurilor de Delta din 2021.
Nici vaccinurile COVID-19 nu au reusit sa impiedice semnificativ reinfectarea, in principal pentru ca anticorpii produsi impotriva proteinei spike a virusului original nu recunosteau catusi de putin varianta mutanta a proteinei spike specifica Omicronului, reconfigurata genetic. Astfel se explica de ce in Portugalia, Franta sau Italia, tari cu cea mai mare rata de vaccinare COVID-19, numarul infectiilor si reinfectiilor cu varianta Omicron se afla in topul statisticilor europene.
Ce este reinfectia COVID?
Marea Britanie, care a intreprins mai multe studii despre recurenta COVID-19, clasifica reinfectia ca primirea unui rezultat pozitiv la testul PCR pentru COVID la mai mult de 90 de zile dupa ultima infectie.
Cu toate acestea, nu exista un consens in privinta acestui termen, unii raportand reinfectia ca repozitivarea testului COVID-19 la mai mult de 120 de zile de la ultima infectie sau obtinerea unui test PCR pozitiv pentru SARS-CoV-2 dupa un numar de 4 teste negative consecutive ultimului episod infectios.
De ce cresc reinfectiile COVID-19?
In cazul COVID-19, sunt mai multe raspunsuri, desi cercetatorii continua demersurile de a descifra interactiunile virusului cu sistemul imun si posibilele cai de a-i tempera asalturile.
In primul rand, anticorpii formati de organism in urma infectiilor cu variante anterioare de coronavirus par sa aiba o viata limitata, disparand destul de rapid din circulatie, in medie, in 6-10 luni de la o infectie COVID-19.
Desi se preconiza ca imunitatea celulara ar fi putut constitui un pilon suplimentar de aparare robust impotriva reinfectiilor, s-a dovedit ca strategiile de aparare ale organismului sunt adesea depasite, in special cand vine vorba de noile subvariante de Omicron. De aceea, autoritatile apeleaza la rapelurile de vaccin sau “amplificatoarele imune” care ar stimula periodic producerea de noi anticorpi antiproteina spike, pentru a revigora raspunsul imun de aparare.
In al doilea rand, limfocitele B si anticorpii formati consecutiv vaccinarii sau postinfectie cu variante anterioare ale SARS-CoV-2 esueaza in a recunoaste noua generatie de virusuri Omicron, care din cauza mutatiilor au o aparenta total diferita fata de imaginea “inamicului” intiparita in “memoria” lor. Rezultatul este ca subvariantele Omicron aflate in prezent in circulatie, cu o conformatie modificata fata de predecesorii lor, reusesc sa ocoleasca agil imunitatea anterioara.
Explicatia este simpla si rezida in faptul ca, in timp ce alte virusuri, cum ar fi varicela sau rujeola, raman relativ identice in timp, virusul COVID-19 se aseamana izbitor de mult cu virusul gripal. Este un maestru al deghizarii si autoconservarii, reusind cu nonsalanta sa se sustraga vigilentei sistemelor de aparare ale organismului. Este ca si cand, odata prins in flagrant intr-un magazin, un hot se reintoarce candid pe usa principala, cateva luni mai tarziu, purtand o alta freza, ochelari de soare si-o mustata falsa.
„Virusii sunt foarte inteligenti. Structura virusului COVID-19 se schimba si se poate schimba suficient incat sistemul imunitar al corpului nostru sa nu poata recunoaste virusul ca fiind ceva la care a fost expus in trecut. Sansele tale de reinfectare cu COVID-19 cresc atunci cand virusul se schimba suficient incat corpul tau sa nu-si aminteasca de asta,” este de parere unul dintre imunologii Universitatii Cleveland.
O alta ipoteza lansata de oamenii de stiinta consta in faptul ca imunitatea scade consecutiv infectiei sau vaccinarii COVID-19. Ei recunosc ca aceasta este o problema specifica imunitatii COVID, de unde si ideea de boostere (rapeluri) repetitive de vaccin.
Studiile imunologice au documentat o scadere constanta a nivelurilor de anticorpi in randul persoanelor vaccinate. Urmarirea pe termen lung a participantilor la studiile de vaccin a evidentiat un risc tot mai mare de infectie epidemiologica. Si datele medicale din tari precum Israel, Regatul Unit si din alte parti arata ca vaccinurile COVID-19 isi pierd puterea, cel putin atunci cand vine vorba de a tine sub control transmisia bolii.
In plus, calea de patrundere a coronavirusului in corp este prin nas si gat, iar imunitatea la nivelul mucoasei acestor zone (numita imunitate secretorie) nu tine de anticorpii anti-spike de tip IgG, ci mai ales de anticorpii de tip IgA si tinde sa fie de durata relativ scurta in comparatie cu imunitatea sistemica in intregul corp. De aceea, vaccinurile previn mai putin transmiterea coronavirusului, controlata la portile de intrare de IgA si mai mult manifestarile severe ale bolii care depind de titrul de anticorpi sistemici de tip IgG produsi prin imunizarea vaccinala.
Cat dureaza protectia la reinfectie?
Cercetarile privind momentul in care poti fi reinfectat cu COVID-19 sunt contradictorii. Unele studii au sugerat ca, dupa infectia cu COVID-19, protectia contra reinfectarii ar avea o durata de timp de 10 luni sau mai mult. Altii spun ca imunitatea dupa recuperarea din COVID-19 dureaza doar cateva saptamani, acest lucru fiind observat la BA.5, in special. Omicron BA.5 este de patru ori mai rezistent la anticorpi decat alte variante si poate reinfecta oamenii in doar 4 saptamani.
Adevarul este ca aceasta protectie tine de mai multi factori, de la terenul genetic si robustetea sistemului de aparare imun la nivelul de anticorpi specifici si varianta de coronavirus.
Cat de frecvente sunt reinfectiile?
Reinfectiile COVID par sa nu mai aiba o limita de recurenta, putand fi asimilate, mai nou, cu racelile comune despre care nu ne intrebam niciodata de cate ori le-am facut intr-un an sau in zece. Practic, poti face COVID-19 oricat de frecvent, spun specialistii, desi ar fi mai prudent sa eviti contactul cu acest virus, in toate formele sale.
Desi exista o rezerva in privinta preciziei prea ridicate a datelor vehiculate in prezent, din cauza frecventelor infectii COVID-19 nedetectate, Anglia a raportat pana in februarie 2022 peste 14,5 milioane de infectii primare si aproximativ 620.000 de reinfectii, adica o reinfectie la 24 de infectii primare. Mai mult de jumatate din toate reinfectiile (peste 50%) au fost raportate incepand cu 1 decembrie 2021, data care coincide cu raspandirea infectiilor cu Omicron.
Oficiul pentru Statistica Nationala (ONS) din Regatul Unit a declarat ca rata de reinfectare a crescut de 15 ori de la aparitia Omicronului si ca in prezent reinfectiile reprezinta aproximativ 10% din toate infectiile raportate in Anglia, comparativ cu doar 1% in noiembrie 2021.
Cu toate acestea, specialistii sunt unanim de parere ca raportarile sunt substantial subestimate, deoarece aproximativ jumatate din infectiile primare nu sunt niciodata diagnosticate, prin urmare, multe reinfectii sunt ori incorect clasificate ca fiind primare ori, la randul lor, sunt nedetectate si neraportate, in special cand au o simptomatologie mai discreta.
Sunt reinfectiile mai usoare?
Deoarece persoana reinfectata are o anumita imunitate preexistenta conferita de infectia sa primara, tabloul clinic este firesc sa fie mai atenuat.
Cu toate acestea, manifestarile depind inclusiv de varianta care cauzeaza reinfectia. In general, variantele de Omicron nu etaleaza nici pe departe formele virulente de boala manifestate la inceputul pandemiei sau in cursul valului dominat de varianta Delta.
Intr-o raportare recenta, Oficiul pentru Statistica Nationala (ONS) din Marea Britanie estima ca reinfectiile cu varianta Alfa le-au dat oamenilor simptome doar in 20% dintre cazuri, in timp ce reinfectiile Delta au cauzat simptome in 44% dintre cazuri si Omicron in 46%.
Datele sugereaza ca persoanele reinfectate cu Alfa au fost mult mai putin susceptibile de a prezenta simptome a doua oara in comparatie cu infectia lor primara, in timp ce reinfectiile
Delta au provocat oamenilor simptome intr-o masura mai mare in comparatie cu infectia lor primara.
In privinta reinfectiilor cu Omicron, rata simptomelor a fost aproximativ aceeasi intre reinfectia si infectia primara, ceea ce este o dovada ca imunitatea la Omicron este destul de inconsistenta si volatila.
O alta remarca a fost ca infectiile primare la persoanele vaccinate (care au o anumita imunitate la COVID) sunt, in general, mai putin severe decat infectiile primare la persoanele nevaccinate (care nu au imunitate), de aceea ratele de spitalizare sunt mai scazute in randul celor vaccinati.
Pot reinfectiile sa sporeasca imunitatea? Exista riscuri pentru sanatate?
Aproape sigur ca reinfectiile intaresc imunitatea. Dar o astfel de imunitate inca nu va fi 100% protectoare. Exista dovezi ca oamenii se reinfecteaza de mai multe ori. Acest lucru, totusi, nu ar trebui sa fie surprinzator, deoarece este de notorietate faptul ca celelalte coronavirusuri umane provoaca reinfectii la fiecare cativa ani.
Specialistii trag, insa, un semnal de alarma dupa analiza a mii de cazuri de reinfectie. Ei sustin ca au vazut o gama larga de probleme in lunile care au urmat acesteia, tipice formei prelungite de COVID-19 sau Long Covid: anumite afectiuni respiratorii, tuse, dificultati de respiratie, oboseala, ceata a creierului si alte afectiuni, inclusiv boli metabolice, boli cardiace, boli de rinichi si diabet.
„In totalitate, am ajuns la concluzia ca reinfectia contribuie la un risc suplimentar”, spun medicii. „Deci, chiar daca esti vaccinat... este absolut cel mai bine sa eviti reinfectarea.”
Cum sa te protejezi de reinfectia COVID 19?
“Exista atat de multe variabile care cantaresc in sansele tale de a fi reinfectat cu COVID-19”, spune dr. Duggal de la Cleveland University.
Acestea tin de expunerea anterioara la COVID-19, statusul tau de vaccinare, masurile de preventie pentru a te proteja, modul in care virusul in sine se schimba in timp, dar si de afectiunile coexistente, starea ta de nutritie, nivelul de exercitii fizice si gradul de stres din viata ta.
Toti acesti factori si multi altii pot influenta riscul de reinfectie, de aceea intareste-ti capacitatea organismului de a lupta cu bolile si ramai prudent in a evita expunerile inutile la posibile infectii.
Surse de informatie:
https://health.clevelandclinic.org
https://www.businessinsider.com
https://www.npr.org
https://theconversation.com
https://www.advisory.com
https://www.nbcnews.com
https://www.worldometers.info/coronavirus/
Autor: Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor