Imunitatea este principalul mecanism de aparare a organismului impotriva germenilor, demonstrat de succesul enorm al vaccinarii in prevenirea sau eradicarea bolilor infectioase. Conceptul conform caruia vaccinurile sunt cele mai eficiente metode de preventie a infectiilor virale si bacteriene este bine recunoscut, atat de catre autoritatile de sanatate publica, cat si de catre publicul larg.
Cu toate acestea, oamenii sunt fascinati de legatura dintre alimente, vitamine, minerale, antioxidanti sau probiotice si stimularea imunitatii. Multi oameni cred ca sistemul imun este ca un muschi si, daca il „antrenezi”, oferindu-i suplimente si vitamine, va deveni mai puternic. Daca insa esti o persoana sanatoasa, sistemul imun nu poate fi intarit si atat timp cat traiesti sanatos, facand acele lucruri pe care le-ai invatat inca de la gradinita (sa manaci sanatos, sa faci exercitii fizice si sa dormi), atunci ii oferi sistemului imun tot ce are nevoie ca sa functioneze normal. De altfel, un raspuns imun prea puternic este la fel de rau ca unul scazut. Tot ce are nevoie organismul este un sistem imun echilibrat si in armonie.
Ce este sistemul imunitar (o foarte scurta prezentare)
Sistemul imunitar este o retea extrem de complexa formata din sute de celule si proteine diferite, coordonate si interconectate, pe care cercetatorii inca o studiaza pentru a o intelege mai bine. Sistemul imunitar este functional inca de la nastere si continua sa se dezvolte devenind din ce in ce mai sofisticat pe masura ce organismul vine in contact cu cat mai multi germeni.
Rolurile sistemului imunitar sunt:
- „Ataca” germenii (bacterii, virusuri, paraziti sau fungi) care au patruns in corp si ii elimina din organism
- Recunoaste si neutralizeaza anumite substante nocive din mediu
- Scaneaza si distruge celulele proprii din corp care au suferit modificari, ca de exemplu, celulele canceroase
Exista doua tipuri de imunitate: imunitatea innascuta si cea dobandita
- Raspunsul imun innascut este cel care face diferenta dintre „prieten si dusman”, respectiv dintre o substanta proprie organismului si una straina (pe care nu o recunoaste ca apartinand corpului, ca de exemplu virusuri, bacterii, polen, etc.), pe care o considera „inamic” si fata de care se va „apara”. Prin activarea acestui tip de raspuns, „invadatorul” este indepartat, iar ceea ce noi simtim sunt manifestarile inflamatiei - de exemplu, in raceala comuna, febra, durere, senzatia de astenie, dureri musculare generalizate, respectiv in rinita alergica, mancarime nazala, rinoree si stranut.
- Raspunsul imun dobandit este aseamanator unei echipe SWAT - recunoaste un anumit invadator specific si identifica celulele si substantele care il pot omori si le trimite in lupta.
Raspunsul imun innascut consta din celule saguine, cum sunt neutrofilele, macrofagele si monocitele, in timp ce imunitatea dobandita implica limfocitele T si B, precum si anticorpii. Productia acestor celule si functionarea lor sunt controlate de citokine, care sunt proteine care mediaza transmiterea de informatii intre celulele sanguine.
Mai jos, foarte pe scurt, componentele sistemului imunitar:
- Anticorpi: IgG, IgM, IgA, IgE si IgD. La randul lor, imunoglobulinele IgG (care reprezinta 75% din cantitatea totala de imunoglobuline) sunt impartite in 4 subclase: IgG1, IgG2, IgG3 si IgG4, iar IgA in doua, fiecare cu o afinitate diferita pentru diverse parti ale agentilor patogeni.
- Complement: un sistem format din mai multe proteine care pot fi activate prin trei cai separate. Produce un raspuns rapid si mult amplificat la un stimul declansator, prin activarea in cascada a componentelor sale. Complementul este important in omorarea anumitor tipuri de bacterii si in atragerea celulelor albe (leucocitelor) la locul infectiei.
- Celule sanguine: leucocite polimorfonucleare (PMN), cunoscute si sub denumirea de celule albe, monocite, eozinofile si macrofagele. De asemenea, alte celule importante sunt limfocitele, existand mai multe tipuri (limfocite B si T), fiecare cu functii diferite. O infectie virala va produce un anumit tip de raspuns celular, in timp ce o infectie bacteriana va determina un raspuns diferit, iar in cadrul fiecarui tip de raspuns exista subseturi de raspuns in functie de agentul patogen, precum si daca organismul a fost sau nu expus in trecut la acel germene.
- Proteinele care regleaza raspunsul la infectie: chemokine, interferoni sau interleukine (ca de exemplu, IL6, TNF sau CCR5).
- Componente nespecifice ale imunitatii care ajuta la prevenirea infectiei: ca de exemplu, cilii respiratori (pelungiri sub forma unor fire subtiri care prin miscarea lor elimina potentialii agenti patogeni care au ajuns in plamani), metabolismul fierului care nu permite ca fierul sa ajunga in bacterii, etc.
Este posibil sa intervii in acest proces complex si sa intaresti imunitatea? Functionarea acestor celule si proteine nu este controlata sau influentata, si cu atat mai mult imbunatatita, de alimente sau suplimentele alimentare. Oamenii de stiinta studiaza efectele dietei, exercitiilor fizice, varstei, stresului si altor factori asupra raspunsului imun, atat la animale, cat si la oameni, insa in prezent nu sunt dovezi stiintifice care sa sustina o legatura intre acestea si imunitate.
Cand este scazuta cu adevarat imunitatea?
Desi frecvent oamenii spun, de exemplu, atunci cand racesc ca „au imunitate scazuta”, asta ar inseamna ca organismul lor sa nu produca suficiente celule sau proteine implicate in imunitate, ceea ce nu este o situatie adevarata in cazul unui adult sanatos.
Termenul medical al scaderii reale a imunitatii este imunodeficienta. Este o conditie medicala in care capacitatea sistemului imunitar de a apara organismul si de a lupta impotriva infectiilor si a cancerului este compromisa sau complet absenta. Pacientul este predispus la infectii, inclusiv la infectii oportuniste. Infectiile pot fi recurente, greu de tratat si severe. De exemplu, infectia herpes zoster, care nu ar afecta o persoana sanatoasa, in cazul unui pacient imunocompromis, ar putea pune in pericol viata acestuia. De asemenea, un pacient cu imunodeficienta are un risc crescut de a face cancer, deoarece scade capacitatea sistemului imunitar de a scana celulele din organism si de a le omori pe cele neoplazice (canceroase).
Majoritatea cazurilor de imunodeficienta sunt dobandite, secundare unor factori care afecteaza sistemul imunitar, ca de exemplu SIDA (sindromul imunodeficientei dobandite) cauzat de infectia HIV, malnutritia severa, cancerul, radio si chimioterapia si tratamentul cu medicamente imunosupresoare. Mult mai rar, imunodeficienta se poate datora unor defecte genetice ale sistemului imunitar, cu care copilul se naste. Exista peste 400 de entitati distincte de imunodeficienta primara, care afecteaza unul sau mai multe componente ale sistemului imunitar (anumite celule sau proteine). Cele mai frecvent intalnite sunt deficitele productiei de anticorpi (aproximativ 65% dintre cazuri). Imunodeficientele primare sunt boli rare. Se estimeaza ca in jur de 1 la 8000 de persoane sufera de imunodeficienta primara, unele forme fiind mai rare decat altele.
Este bine sa ai o imunitate crescuta?
Cei care spun ca produsul lor, de exemplu probioticele, stimuleaza sistemul imunitar, indica studii care arata ca, in raspuns la infectia cu bacterii, celulele sistemului imunitar sunt activate. Acesta este raspunsul inflamator normal, asteptat, la un invadator strain. Producatorii numesc insa asta „stimularea” imunitatii.
In ceea ce priveste imunitatea, un raspuns imun prea puternic este la fel de rau ca unul scazut. De exemplu, o reactie imuna hiperactiva este responsabila pentru reactiile alergice la substante obisnuite din mediu. In alergii, sistemul imun reactioneaza exagerat prin productia de anticorpi de tip IgE impotriva unor substante considerate inofensive si pe care organismul ar trebui sa le tolereze. De asemenea, in bolile autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sau scleroza multipla, sistemul imun formeaza auto-anticorpi care ataca si distrug propriile tesuturi.
In plus, exista studii stiintifice care evidentiaza ca inflamatia cronica este asociata cu ateroscleroza, mecanismul prin care se formeaza placi de aterom care se depun pe peretii vaselor si care determina infarctul miocardic acut sau accidentul vascular cerebral.
De asemenea, o stare inflamatorie acuta, in special cand exista o inflamatie crescuta, poate avea efect protrombotic - determina formarea trombilor (cheagurilor de sange) la nivelul vaselor. In cazurile severe de COVID-19, organismul produce un raspuns imun agresiv, ceea ce determina eliberarea unor cantitati mari de proteine pro-inflamatorii. Aceasta „furtuna de citokine” cauzeaza leziuni pulmonare severe si insuficienta multipla de organe, fiind una dintre cauzele frecvente de deces la pacientii cu COVID-19.
Pe de alta parte, vaccinurile determina dezvoltarea anticorpilor specifici impotriva unui anumit virus sau bacterie, si nu provoaca un raspuns inflamator generalizat.
Este nevoie sa luam suplimente pentru intarirea imunitatii?
Conceptul potrivit caruia se poate creste imunitatea este unul popular. Desi singura abordare bazata pe dovezi in acest sens este vaccinarea, publicul larg este expus frecvent si atras de reclamele despre diferite produse, cum sunt vitaminele sau suplimentele alimentare (care nu sunt considerate medicamente) - si care promit ca „intaresc”, „cresc”, „stimuleza”, „sustin” sau „ ca fac mai puternica” imunitatea. Insa este adevarat? Si mai important, o imunitate crescuta este buna?
O cautare pe Google despre „cum poate fi stimulat sistemul imunitar” va gasi peste 500.000 de pagini care pretind ca anumite produse cresc imunitatea. In mod curios, acelasi tip de cautare pe PubMed (Biblioteca medicala a Institutului de Sanatate Publica din Statele Unite), va gasi doar 45.000 de referinte, in principal despre vaccinare si imunologie. Nicio lucrare stiintifica nu se refera la modalitatea in care o persoana sanatoasa ar putea sa-si imbunatateasca sistemul imunitar dincolo de nivelul de baza de functionare pentru a preveni sau trata infectiiile.
Un studiu care a evaluat 185 de pagini web a aratat ca exista numeroase metode care pretind ca stimuleaza sistemul imun: dieta (77% dintre paginile web), fructele (69%), vitaminele (67%), antioxidantii (52%), probioticele (51%), mineralele (50%) si vitamina C (49%). Interesant este faptul ca vaccinurile s-au clasat pe locul 27, doar 12% dintre paginile web mentionandu-le.
Punctul de plecare al uneia dintre cele mai mari conceptii gresite, si anume ca vitaminele administrate in doza mai mare decat cea necesara ajuta sistemul imunitar, a fost teoria speculativa si incorecta formulata de chimistul american Linus Pauling. Desi dublu laureat al Premiului Nobel (pentru chimie 1954 si pentru pace 1962), Pauling a fost criticat inca din timpul vietii lui pentru aceasta teorie care nu se baza pe dovezi stiintifice. Cel mai notoriu, Pauling a fost direct responsabil de mitul potrivit caruia vitamina C poate ajuta la prevenirea sau vindecarea racelilor. O alta preconceptie, care nu are la baza dovezi stiintifice, este aceea ca zincul ar avea un rol in tratamentul COVID-19. Cu exceptia cazului in care cineva este sever subnutrit sau urmeaza o dieta extrema saraca in nutrienti, deficitele de zinc si vitamina C sunt rare.
Nevoia de informatii specifice: ce anume din sistemul imunitar este stimulat?
Atunci cand o reclama sau eticheta unui supliment alimentar, probiotic sau complex de vitamine sustin ca „stimuleaza” sistemul imunitar, trebuie sa te intrebi care componenta a lui este stimulata. Anticorpi? Complement? Celulele albe? Iar apoi sa intelegi cum a fost studiat produsul respectiv. In laborator, pe animale, pe oameni? Si daca s-au facut studii pe oameni, cat de mare a fost populatia studiata? Exista dovezi stiintifice in urma studiului? Sunt rezultatele semnificative? Sau este vorba despre un studiu mic, prost realizat, cu rezultate abia semnificativ statistic? De cele mai multe ori astfel de dovezi stiintifice sunt greu de gasit.
Vitamine, minerale si suplimente din plante
Corpul are nevoie de vitamine si minerale pentru a avea un sistem imunitar eficient. Vitaminele sunt factori nutritivi esentiali (nu sunt sintetizate de organism sau sunt sintetizate in cantitati insuficiente). Alimentatia variata asigura necesarul de vitamine fara a se impune suplimentarea acestora. Sursele de vitamine sunt carnea, pestele, produsele lactate, cerealele, fructele si legumele.
Daca exista un deficit al unei anumite vitamine, de exemplu deficit de vitamina D, va fi nevoie sa suplimentezi aceasta vitamina. De asemenea, persoanele in varsta pot suferi de un deficit de micronutrienti (vitamine), din cauza ca alimentatia lor nu mai este variata sau este in cantitate insuficienta. Insa daca mananci variat - alimente din toate culorile curcubeului, este suficient pentru a-ti asigura necesarul de vitamine si nutrienti care sa mentina sistemul imunitar intr-o forma buna. Nu exista dovezi stiintifice care sa demonstreze ca suplimentarea cu vitamine la o persoana sanatoasa imbunatateste functionarea sitemului imunitar.
De asemenea, s-a studiat daca echinacea, seleniu, beta-carotenul, ceaiul verde, bioflavonoidele, usturoiul si germenii de grau pot ajuta la prevenirea infectiilor. Dovezile existente nu sunt puternice - nu exista suficient de multe studii si majoritatea au limite, din cauza ca au fost prost concepute si, prin urmare, nu au furnizat dovezi solide. Este nevoie de studii bine efectuate pentru a testa daca astfel de produse pot ajuta efectiv la prevenirea infectiilor sau la diminuarea severitatii acestora.
Produse probiotice
Produsele probiotice contin „bacterii bune” si se presupune ca ar trebui sa imbunatateasca sanatatea colonului. In trecut, aceste produse erau promovate ca ar imbunatati sistemul imunitar, insa Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (European Food Safety Authority) a stabilit ca producatorii nu pot pretinde acest aspect din cauza lipsei de dovezi stiintifice. Pe masura ce continua cercetarile privind microbiomul intestinal, este posibil sa se cunoasca mai mult despre modul in care bacteriile care se afla in mod normal in intestin pot influenta sistemul imunitar, insa deocamdata informatiile nu sunt clare.
Imunitatea nu trebuie sa fie crescuta, ci mentinuta echilibrata. Ce poti face.
Daca nu ai cu adevarat o imunodefcienta, nu esti subnutrit si starea ta de sanatate este buna, nu trebuie sa faci nimic special pentru a-ti intari nivelul de baza al imunitatii. In loc sa fii preocupat de cresterea imunitatii, este mai bine sa te concentrezi sa te mentii sanatos, iar atunci cand trebuie sa te decizi daca sa cumperi produse care ajuta la stimularea imunitatii sa pastrezi un anumit grad de scepticism.
Vei avea in mod natural un sistem imunitar functional atata timp cat aplici recomandarile generale pentru a avea o sanatate buna:
- Nu fuma
- Consuma alcool cu moderatie
- Mananca multe fructe si legume
- Practica sport regulat
- Mentine o greutate sanatoasa
- Dormi suficient (7-8 ore de somn odihnitor)
- Controleaza stresul
- Mergi regulat la controalele medicale
De asemenea, urmatorii pasi sunt foarte importanti pentru a preveni infectiile:
- Spala-te corect pe maini
- Ingrijeste-ti dantura
- Gateste adecvat alimentele
- Evita expunerea la persoanele bolnave; evita multimile de oameni
- Urmeaza schema de vaccinare recomandata pentru varsta ta
Surse de informatie:
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.theprint.in
www.bmjopen.bmj.com
www.sciencebasedmedicine.org
www.cedars-sinai.org
www.cdc.gov
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer