Multifatetele bolii COVID reziduale, asa numitul Sindrom de COVID lung, par sa compuna piesele inca nebuloase ale unui puzzle biologic care abia acum incepe sa fie descifrat de medici, intr-un remarcabil si urias efort colectiv.
„Aflam din ce in ce mai mult ca nu este vorba doar de probleme respiratorii sau de ceata cerebrala sau doar de oboseala”, explica dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic la Universitatea Washington, unul dintre medicii dedicati studiului acestui sindrom inca de la inceputul pandemiei. „Exista manifestari ale inimii si, in mod clar, diabet si manifestari renale” avertizeaza el.
Oamenii de stiinta sustin ca exista probabil diferite tipuri de Covid lung, iar unul pare sa fie definit de problemele cardiometabolice care apar dupa COVID-19.
O descoperire frapanta in timpul pandemiei a venit dupa ce medicii de pe intreg globul au strans tot mai multe dovezi ca o proportie importanta din pacientii lor, care trecusera prin boala, inclusiv prin forme usoare, incepusera sa dezvolte manifestari de diabet zaharat, in interval de cateva luni de la episodul acut.
Un medic italian de la Universitatea din Milano, Paolo Fiorina, a initiat primul studiu care semnala incidenta crescuta a valorilor hiperglicemice la pacientii decedati de COVID, dupa ce un coleg anatomopatolog l-a alertat in legatura cu acest straniu fenomen observat de el in urma efectuarii autopsiilor. Fiorina a analizat evidentele pacientilor decedati si a verificat fisele medicale pentru alte persoane internate in spital cu COVID-19 si si-a dat seama ca un numar neasteptat de mare din ambele categorii avea niveluri anormal de ridicate ale zaharului din sange. Dosarele medicale disponibile aratau ca cei mai multi nu prezentau niciun semn de diabet sau prediabet, afectiuni asociate cu dereglarea zaharului din sange. „Asa ca am inceput sa ne gandim la o potentiala legatura intre COVID-19 si disglicemie sau anomalii glicometabolice”, spune Fiorina.
Numeroasele studii desfasurate in ultima perioada confirma constatarile lor, cercetatorii adaugand un volum impresionant de date care probeaza cresterea incidentei disfunctiilor metabolice post Covid-19.
Unul din 100 de supravietuitori COVID, inclusiv copii, este diagnosticat cu un diabet zaharat care, altfel, nu ar fi aparut
Un studiu amplu publicat recent in Lancet Diabetes and Endocrinology a constatat ca persoanele care s-au vindecat de COVID-19 in ultimul an au cu 40% mai multe sanse de a primi un nou diagnostic de diabet, comparativ cu cei care nu au fost infectati.
“Riscul crescut se traduce prin faptul ca 1 din 100 de persoane care au avut Covid-19 dezvolta diabet, pe care altfel nu l-ar avea”, spune autorul studiului, ceea ce duce, potential, la aproape 5 milioane de cazuri noi in intreaga lume, daca ne referim doar la cazurile raportate de supravietuitori ai infectiei.
Majoritatea persoanelor care au facut diabet post COVID au fost diagnosticate cu tipul 2 al bolii, mai degraba decat cu tipul 1, insa cercetatorii investigheaza o noua teorie care presupune ca, de fapt, COVID-19 ar declansa un tip absolut nou de diabet indus de modificari genetice ale celulelor pancreatice care ar schimba tiparul de secretie hormonala, stimuland cresterea zaharului in sange.
O complicatia care a socat medicii potrivit declaratiei lui Domenico Accili, directorul Centrului de Cercetare pentru Diabet și Endocrinologie al Universitatii Columbia din New York, a fost incidenta extrem de ridicata a cetoacidozei diabetice la pacientii internati cu COVID, o stare cu niveluri periculos de ridicate ale zaharului din sange, in ciuda faptului ca nu exista nicio dovada de diabet sau anomalii ale zaharului in sange anterioara internarii in spital.
“Acest lucru in sine ar putea fi de așteptat la persoanele spitalizate cu o infectie severa”, spune Accili, explicand ca nivelul ridicat de inflamatie care apare in aceasta situatie reduce capacitatea tesuturilor de a raspunde la insulina și de a stoca zaharul din sange. „Este bine cunoscut faptul ca in special pacientii varstnici cu pneumonie dezvolta uneori hiperglicemie indusa de stres”, a declarat el pentru New Scientist.
Acest lucru ar putea contribui la dezvoltarea ulterioara a diabetului la persoanele care nu au avut factori de risc evidenti pentru boala, in același mod in care persoanele care sufera de diabet gestational in timpul sarcinii au un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 mai tarziu in viata.
Intr-un studiu publicat recent in revista Diabetologia, cercetatorii germani au descoperit ca persoanele care au avut COVID-19 aveau un risc cu aproximativ 28% mai mare de a fi diagnosticati de novo cu diabet zaharat de tip 2 comparativ cu cei care au avut o alta infectie acuta a cailor respiratorii superioare care nu era Covid-19. Studiul a cuprins un esantion reprezentativ de 70.000 de persoane, dinTRE care 35.000 de participanti au avut Covid-19.
Alarmant este ca si copiii par sa fie afectati de aceasta complicatie ulterior infectarii cu coronavirus. Un raport din ianuarie al Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din Statele Unite a semnalat un risc crescut de diagnosticare a diabetului zaharat consecutiv imbolnavirii de COVID-19, la copii.
Interesanta a fost concluzia studiului publicat in JAMA Network Open, in februarie, care a indicat ca persoanele testate pozitiv pentru Covid-19 au avut un risc de aproximativ doua ori mai mare de a primi un nou diagnostic de DZ de tip 2, la una pana la cinci luni dupa infectare, comparativ cu cei care au fost testati negativ pentru virus. Aproximativ 7% dintre adultii spitalizati cu COVID-19 au primit noi diagnostice de diabet in decurs de cinci luni, comparativ cu 3,6% dintre adultii fara COVID-19.
85% dintre supravietuitorii fazei post-acute au necesitat medicatie antihiperglicemica
Una dintre cele mai edificatoare cercetari vine din Statele Unite, oamenii de stiinta utilizand bazele de date nationale din sistemul Administratiei pentru Sanatate a Veteranilor care au fost diagnosticati cu COVID-19 in ultimul an.
Printre cei peste 180.000 de veterani care au fost testati pozitiv pentru COVID-19 a existat un risc cu 40% mai mare pentru diabet zaharat in timpul fazei post-acute a bolii, comparativ cu un grup de control care a cuprins peste opt milioane de persoane care nu a avut COVID-19.
La 12 luni a existat, de asemenea, un exces semnificativ al diabetului in randul celor care au avut un test COVID pozitiv (13,46 cazuri in exces de diabet la 1.000 de persoane), au scris cercetatorii in Lancet Diabetes & Endocrinology .
In plus, ei au descoperit ca persoanele care au supravietuit fazei post-acute a unei infectii cu COVID-19 (adica primele 30 de zile) au avut un risc cu 85% mai mare de a avea nevoie de un nou medicament antihiperglicemic in urma infectiei, comparativ cu martorii.
Coroborand datele studiului, cercetatorii au stabilit ca supravietuitorii COVID au avut un risc crescut cu 46% atat pentru diabetul incident, cat si pentru utilizarea medicatiei hipoglicemiante in intervalul de 12 luni consecutive infectiei.
„Dincolo de faza acuta a COVID-19, supravietuitorii au un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat si de a utiliza un medicament antihiperglicemic”, au scris cercetatorii. Prin urmare, diabetul ar trebui sa fie considerat o componenta importanta a fatetelor multiple ale COVID-ului lung.”
Persoanele internate la ATI - risc exponential crescut de diabet zaharat in decurs de 12 luni de la infectie
Riscurile de diabet sunt diferentiate in functie de severitatea COVID, insa par sa fie semnificative in toate cazurile: pacienti nespitalizati, pacienti internati si cei internati la terapie intensiva.
De exemplu, in timp ce grupul martor care nu a avut COVID-19 a avut o incidenta a diabetului de 34,42 la 1.000 de persoane in decurs de 12 luni, persoanele internate la unitatea de terapie intensiva (ATI) cu COVID-19 au avut o frecventa de noi cazuri de diabet zaharat de 123,48 la 1.000 de persoane.
Anumiti factori de risc clinic si socio-demografic par sa favorizeze cresterea riscului de a dezvolta diabet dupa infectie: varsta peste 65 de ani, rasa neagra, starea socio-economica precara, indicele de masa corporala (IMC) de 25-30 sau peste 30 si prezenta bolilor cardiovasculare: boala cardiaca ischemica, hipertensiunea arteriala, hiperlipidemie sau prediabet.
„Strategiile de ingrijire post-acuta ale persoanelor cu COVID-19 ar trebui sa integreze, de asemenea, screening-ul si gestionarea diabetului”, au argumentat cercetatorii.
COVID Lung asociat cu cresterea riscului de infarct si accident vascular cerebral
Tulburarile cardiometabolice semnalate post COVID sunt, insa, mult mai extinse. Cercetatorii au demonstrat o incidenta crescuta a unor complicatii cardiovasculare redutabile survenite consecutiv infectiei COVID-19, de exemplu, accidente vasculare cerebrale sau infarcte miocardice acute, asociate cu o rata de mortalitate crescuta, comparativ cu persoanele care nu avut COVID-19. In plus, alte studii au dovedit ca pacientii post COVID-19 sunt mai predispusi la scaderea functiei renale sau leziuni ale rinichilor la sase luni dupa infectie, in comparatie cu grupul de control fara antecedente de infectie cu coronavirus.
Care este cauza diabetului post COVID?
Desi corelatia intre infectia Covid-19 si cresterea incidentei afectiunilor cardiometabolice (diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare) a fost clar demonstrata de cercetatori, pana acum nu a fost identificata o cauza certa.
Unele ipoteze invoca cresterea in greutate sau sedentarismul din timpul pandemiei, dar modificarile stilului de viata nu ar explica impactul acestor factori exclusiv la persoanele care au avut Covid-19. De ce o infectie cu Covid-19 ar putea duce la noi cazuri de diabet?
- Exista mai multe ipoteze de lucru pe masa expertilor. Cercetarile au indicat ca virusul poate infecta si deteriora celulele beta din pancreas, astfel incat acestea sa produca mai putina insulina, hormonul care regleaza glicemia.
- O alta teorie este ca raspunsul imun al organismului puternic amplificat in timpul infectiei COVID-19 ar fi putut initia o cascada inflamatorie care ar persista ulterior sub forma unei inflamatii reziduale de grad scazut, ceea ce ar interfera cu secretia si sensibilitatea celulara la insulina.
- Exista multe provocari in interpretarea datelor, spune Jason Block, un medic de medicina interna si profesor asociat la Harvard Medical School, autorul principal al studiului JAMA. Multi oameni nu au fost la medic de ceva vreme in timpul pandemiei, asa ca ar fi putut avea diabet fara sa stie.
- In plus, adauga medicul, steroizii – un medicament utilizat in mod obisnuit pentru pacientii cu COVID-19 sever – pot creste temporar glicemia si ar putea, de asemenea, sa declanseze diabet la pacientii cu risc de afectiune.
Studiul care induce ipoteza unor mutatii genetice in celulele pancreatice
Insa, un nou studiu vine sa dea peste cap teoriile anterioare. Astfel, cercetatorii au descoperit ca, atunci cand au adaugat coronavirusul la probele de celule beta din pancreas, au aparut modificari genetice in celule care le-au redus semnificativ capacitatea de a produce insulina.
In schimb, spre surprinderea cercetatorilor, celulele au facut ceva neobisnuit: au inceput sa produca un alt hormon, glucagon, a carui functie este de a creste nivelul de glucoza din sange.
„Celulele beta si-au pierdut identitatea celulara si s-au transformat intr-un tip diferit de celula”, spune Shuibing Chen, directorul programului de diabet la Weill Cornell Medicine din Manhattan, care a condus studiul.
Dr. Chen spune ca infectia COVID-19 pare sa declanseze un nou tip de diabet care nu este de tip 1 sau de tip 2. Ea a dat asigurari ca echipa pe care o conduce este in proces de a gasi noi tratamente speciale pentru pacientii cu COVID-19 nou diagnosticati cu diabet, in tentativa de a bloca procesul prin care celulele isi pot schimba tiparul genetic.
Cercetatorii de la Stanford, intr- un studiu din august, publicat in revista Cell Metabolism, au documentat un alt posibil indiciu pentru diabetul post COVID-19. Studiile de laborator au descoperit ca virusul a vizat selectiv celulele beta din pancreas.
„Le-a redus viabilitatea destul de repede si le-a redus capacitatea de a secreta insulina in mai putin de o zi”, spune Peter Jackson, profesor la departamentul de microbiologie si imunologie de la Scoala de Medicina a Universitatii Stanford si autor principal al studiului. „Este un efect puternic”, mentioneaza specialistul.
„Cu un numar tot mai mare de persoane infectate cu SARS-CoV-2 din intreaga lume, orice crestere a incidentei diabetului zaharat legata de COVID-19 ar putea duce la cazuri fara precedent de diabet la nivel mondial -- provocand ravagii deja supraintinse in conditii de resurse insuficiente” au avertizat specialistii.
Surse de informatie:
Rathmann, W., Kuss, O. & Kostev, K. Incidence of newly diagnosed diabetes after Covid-19. Diabetologia (2022). https://doi.org/10.1007/s00125-022-05670-0
Wu CT et al.. SARS-CoV-2 infects human pancreatic β cells and elicits β cell impairment. Cell Metab. 2021 Aug 3;33(8):1565-1576.e5. doi: 10.1016/j.cmet.2021.05.013.
Hernandez-Romieu AC et al. Prevalence of Select New Symptoms and Conditions Among Persons Aged Younger Than 20 Years and 20 Years or Older at 31 to 150 Days After Testing Positive or Negative for SARS-CoV-2. JAMA Netw Open. 2022;5(2):e2147053. doi:10.1001/jamanetworkopen.2021.47053
Barrett CE, Koyama AK, Alvarez P, et al. Risk for Newly Diagnosed Diabetes >30 Days After SARS-CoV-2 Infection Among Persons Aged <18 Years — United States, March 1, 2020–June 28, 2021. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2022;71:59–65. DOI: http://dx.doi.org/10.15585/mmwr.mm7102e2external icon.
Rathmann, W., Kuss, O. & Kostev, K. Incidence of newly diagnosed diabetes after Covid-19. Diabetologia (2022). https://doi.org/10.1007/s00125-022-05670-0
www.nature.com
www.the-scientist.com
www.thelancet.com
www.wsj.com
Autor: Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor