Sedarea in timpul investigatiilor imagistice este utilizata pentru a asigura imobilitatea pacientului si obtinerea unor imagini cat mai calitative, pentru a permite stabilirea unui diagnostic clar si precis. De asemenea, sedarea poate oferi si garanta siguranta pacientului pe tot parcursul procedurii imagistice.
“Sedarea este o forma de asistenta anestezica, care teoretic raspunde foarte bine cerintelor examinarii RMN: induce imobilitate, amnezie, permite adaptarea la zgomot si la spatiul inchis, iar analgezia nu e necesara pentru ca examinarea nu induce durere”, explica dr. Luminita Cimpeanu, medic primar ATI, sef de sectie si director medical al Spitalului REGINA MARIA Brasov.
Exista numeroase tipuri diferite de sedare folosite in cazul examenelor imagistice. In Spitalul REGINA MARIA Brasov, pacientii pot beneficia de examinari RMN cu analgosedare intravenoasa sau anestezie generala.
Examinarea RMN cu sedare este indicata:
- Persoanelor anxioase sau care sufera de claustrofobie
- Copiilor care nu pot sta 20-30 de minute nemiscati
- Pacientilor necooperanti la care investigaria RMN este vitala, cum sunt persoanele care sufera de dementa
- Pacientilor care au miscari involuntare ale membrelor din cauza diferitelor patologii associate
- Pacientilor care nu rezista in pozitia de decubit dorsal din cauza durerii (hernii discale, metastaza osoase)
In ceea ce priveste situatiile in care examinarea este contraindicata, vorbim de doua tipuri de contraindicatii, explica dr. Paul Biris, medic primar Radiologie si Imagistica medicala, care realizeaza acest tip de examinari in Spitalul REGINA MARIA Brasov: “Contraindicatiile datorate campului magnetic valabile si la examinarile fara sedare, clasice (obiecte metalice in corp, anumite dispozitive medicale care au in prospect mentionat examinarea RMN ca si contraindicatie) si cele datorate riscului anestezic/al sedarii”.
Putem vorbi, insa, de o serie de categorii de pacienti cu risc crescut. Este vorba despre pacientii critici cu instabilitate hemodinamica, nou-nascutii, sugarii, pacientii cu comorbiditati si persoanele la care se preconizeaza sedare cu grade avansate de profunzime. De asemenea, cazurile persoanelr cu insuficiente severe cardiace sau renale vor fi atent analizate inainte de a se recomanda examinarea RMN cu sedare.
Examinarea RMN cu sedare, asemanatoare examinarii obisnuite
Singura diferenta intre o examinare RMN obisnuita si o examinare cu sedare o reprezinta anestezia si tot ce implica aceasta anestezie, adica pregatirea preanestezica si monitorizarea post-anestezie.
“Examinarea in sine dureaza la fel cu o examinare fara sedare. Cu toate acestea, pregatirea pacientului si monitorizarea acestuia postinvestigatie vor creste timpul petrecut in departamentul de imagistica”, a precizat medicul radiolog Paul Biris.
Pregatirea pentru RMN cu sedare
Inainte de realizarea unei examinari RMN cu sedare, pacientul va fi chemat la o discutie cu medicul anestezist (consult preanestezic, n. red.). In timpul acestui consult medicul incerca sa afle informatii importante cu privire la problemele medicale associate, tratamentele cronice, intolerantele la medicamente, alergii si eventualele reactii la anesteziile anterioare. De asemenea, medicul anestezist ii explica pacientului in ce consta procedura de sedare, beneficiile, posibilele efecte secundare si riscurile. In cadrul consultului preanestezic, pacientul va primi si instructiuni scrise cu privire la adaptarea dietei si a tratamentului cronic in ziua efectuarii procedurii.
Recomandari inainte de realizarea examinarii RMN cu sedare:
- Ultima masa normala va fi cu minimum 6 ore inainte de efectuarea unei investigatii cu sedare
- Lichidele clare (apa, ceai) pot fi premise, de cele mai multe ori, cu pana la 3 ore inainte de procedura – de retinut ca acest interval poate varia in functie de tipul investigatiei efectuate si de particularitatile pacientului (varsta, co-morbiditati)
In ziua examinarii, pacientul este rugat sa se prezinte la spital cu 30 de minute inainte de ora programarii.
“Pregatirea consta in aplicarea monitorului de functii vitale, insertia unei linii venoase necesara pentru administrarea medicatiei indicate de medicul ATI, precum si inductia sedarii sau a anesteziei. Uneori (la procedurile la care se foloseste si substanta de contrast) se va insera si a doua linie venoasa”, explica medicul anestezit Luminita Cimpeanu, adaugand ca pregatirea se efectueaza intr-o incapere speciala pentru desfasurarea activitatii ATI - spatiu de preanestezie si resuscitare.
Sedarea poate avea diferite grade de profunzime:
- Sedare minima (anxioliza)
- Sedare superficiala (sedare constienta) - stare indusa farmacologic, in care pacientul doarme, dar este capabil sa raspunda adecvat la comanda verbala sau la stimuli, are amnezie si imobilitate, reflexele de protectie si patenta caii aeriene sunt intacte
- Sedare profunda - constienta pacientului este deprimata, iar stimularea nu determina trezirea pacientului; se poate asocia cu pierderea partiala sau completa a reflexelor protective sau a patentei caii aeriene
- Anestezia generala – acest tip de sedare presupune si suportul ventilator si de terapie intensiva pentru bolnavul critic
Experienta medicului anestezist, extrem de importanta
Multe persoane se tem cand aud ca trebuie sa fie sedate sau anesteziate, indiferent ca este vorba de o interventie chirurgicala sau de o examinare imagistica. Multe dintre aceste temeri sunt de multe ori exagerate, insa, adevarul este ca sedarea este un lucru serios, care necesita o atentie deosebita si care depinde in mare masura de experienta medicului anestezist. In cazul examinarii RMN cu sedare, experienta anestezistului si aparatura utilizata sunt cu atat mai importante.
“Trebuie tinut cont de faptul ca sedarea este un continuum de depresie a starii de constienta, astfel incat limita dintre cele doua forme, teoretic disctincte, este in realitate mult mai discreta, iar raspunsul pacientului la o doza, care teoretic vizeaza un grad de sedare superficiala, poate fi imprevizibil si oricand se poate ajunge in zone profunde, periculoase ale sedarii. De aceea, este necesara monitorizarea atenta si adecvata a pacientului, iar experienta anestezistului este extrem de valoroasa in acest mediu atat de diferit de sala de operatie”, sustine dr. Luminita Cimpeanu, adaugand ca medicul anestezist decide tipul de anestezie recomandat, in functie de tipul si durata investigatiei propuse si de particularitatile pacientului.
RMN cu anestezie generala
Sub anestezie generala, pacientul este profund adormit si nu percepe senzatii de durere. Starea aceasta este asigurata prin administrarea continua de catre medicul anestezist a unei combinatii de medicamente, atat pe cale intravenoasa, prin perfuzie, cat si inhalator, prin intermediul unui tub plasat in caile respiratorii. Respiratia pacientului este asistata prin intermediul unui aparat de anestezie special, adaptat mediului RMN. Plasarea tubului, cat si extragerea lui la finalul procedurii se fac cand pacientul este adormit, astfel incat sa nu existe rememorarea acestui gest. De cele mai multe ori, un pacient aflat sub anestezie generala nu are memoria evenimentelor din timpul procedurii.
De-a lungul intregii proceduri, medicul ATI si asistentul de anestezie se afla in imediata apropiere a pacientului, monitorizandu-i functiile vitale (alura ventriculara, electrocardiograma, tensiunea arteriala si concentratia de oxigen in sangele periferic) cu ajutorul unor aparate speciale. Ei sunt pregatiti sa intervina in orice moment pentru a rezolva o eventuala problema.
“Daca se opteaza pentru anestezie generala, toate exigentele privind securitatea pacientului trebuie respectate, dupa aceleasi standarde ca in sala de operatie. Ceea ce este particular este adaptarea modului de realizare a securitatii (de exemplu, monitorizare) la particularitatile RMN-ului. Inductia anesteziei generale trebuie facuta in spatiul de preanestezie si resuscitare. Pacientul va fi mutat in camera de examinare numai dupa atingerea unui grad adecvat de anestezie si cu stabilitatea functiilor vitale”, explica seful sectiei ATI din cadrul Spitalului REGINA MARIA Brasov.
RMN cu analgosedare intravenoasa
Si acest tip de sedare necesita o monitorizare continuua a pacientului examinat. Se realizeaza prin administrarea de catre medicul anestezist a unei medicatii sedative pe cale intravenoasa sau/si intramusculara, atenuand senzatia de durere si disconfortul percepute de pacient in timpul exmainarii RMN. Aceasta tehnica de sedare permite pacientului sa respire spontan, fara sa fie necesara asistarea ventilatorie prin aparatul de anestezie.
Examinarea RMN cu sedare necesita dotari speciale
Realizarea unui RMN cu sedare nu se poate realiza fara o aparatura speciala, care sa nu fie afectata de campul magnetic. Vorbim de aparatura compatibila cu RMN-ul, atat pentru injectarea anesteziei, cat si pentru monitorizarea pacientului post-examinare.
“Toate echipamentele pentru asistarea anestezica, care vor fi utilizate in camera magnetului, trebuie sa corespunda standardului «sigur in utilizarea la RMN» (echipamente, instrumente sau implanturi complet neferomagnetice, neconductoare electric si indiferente la efectul undelor de radiofrecventa) sau «compatibil RMN» (contin materiale slab magnetice, conductoare electric sau reactive la radiofrecventa). Acestea din urma pot fi folosite in siguranta in vecinatatea magnetului, daca se respecta anumite reguli de operare”, explica dr. Luminita Cimpeanu, adaugand ca exista aparate de anestezie "compatibile RMN", confectionate din materiale neferomagnetice (otel inoxidabil, alama, aluminiu si plastic), care pot fi utilizate daca echipa medicala cunoaste intensitatea maxima a campului magnetic pana la care acestea opereaza in siguranta.
De asemenea, unitatea medicala in care se ofera aceasta examinare imagistica necesita un aparat de anestezie performant, avand in vedere ca este folosit pentru investigarea unor categorii variate de pacienti, de la nou-nascuti, adulti si pana la bolnavi in stare critica, cu necesitati de ventilatie speciale.
“Vaporizoarele si cilindrii de gaz de pe aparatul de anestezie trebuie sa fie «compatibile RMN» si nu vor fi schimbate cu altele standard. Vaporizoarele sunt putin afectate de campul magnetic si functioneaza corespunzator. O caracteristica a acestor aparate este lungimea circuitului (6-10 m) pentru a se acomoda cu distanta mare dintre pacientul situat in gantry si aparatul de anestezie, care sta la distanta de pacient in camera magnetului”, sustine dr. Luminita Cimpeanu.
Echipamentele si materialele de resuscitare se gasesc in camera de preanestezie si resuscitare si nu in camera de examinare, deoarece marea majoritate a acestor echipamente este “incompatibila RMN”.
Consultanti:
Dr. Luminita Cimpeanu, medic primar ATI, sef sectie, director medical Spitalul REGINA MARIA Brasov
Dr. Paul Biris, medic primar Radiologie si Imagistica medicala