Importanța creativității în mediul de business
În mediul profesional, creativitatea poate ajuta la o mai bună gândire critică și la inovare, nu doar la o mai bună capacitate imaginativă. O abilitate din ce în ce mai căutată în toate domeniile, creativitatea generează o productivitate crescută și un mai mare grad de satisfacție a angajaților. Chiar dacă unele domenii sunt bine-cunoscute ca fiind necreative (deoarece includ multe procese repetitive și standardizate), până și acestea pot fi generatoare de creativitate – poate că angajații găsesc moduri noi de a îndeplini anumite sarcini sau pot chiar să dezvolte strategii noi de a aborda problemele. Oricum ar fi, creativitatea este o unealtă utilă care ferește angajații de stagnare și de plictiseală.
Importanța creativității în mediul profesional este analizată de mult timp de specialiști, iar aceștia au ajuns la concluzia că ea reprezintă un element de business esențial, pentru că duce la inovare. De altfel, creativitatea este o caracteristică ce însoțește mereu inovarea și, în acest context, joacă un rol de bază. Pentru ca un lucru să fie considerat inovator, el trebuie să aibă două caracteristici: să fie nou și să fie util. În plus, creativitatea are rol și în stimularea productivității pentru că angajații creativi caută soluții mai inteligente la problemele de care se lovesc, astfel încât să ușureze procesele de lucru. Rutinele și procesele de lucru sunt importante în mediul de afaceri, dar doar prin creativitate se poate genera dezvoltarea și îmbunătățirea activităților curente.
Tot creativitatea permite un grad mai mare de adaptabilitate la birou. Uneori, există evenimente interne sau externe care întrerup procesele obișnuite sau structurile cu care angajații sunt familiarizați. Creativitatea, însă, îi va ajuta să își imagineze noi moduri de lucru și să treacă mai ușor peste obstacole. Cum schimbarea este o constantă în mediul de afaceri, iar digitalizarea a devenit ceva la ordinea zilei, creativitatea joacă un rol vital în menținerea competitivității unei organizații.
Deși recunoscută la scară largă ca extrem de importantă în mediul de afaceri, creativitatea dă încă bătăi de cap angajatorilor. Un studiu Gallup citat de „Science Direct” arată că doar 18% din angajații care au răspuns sondajului au declarat că pot să-și asume „riscuri creative” la birou și doar 30% din respondenți consideră că au timp zilnic să stea și să gândească sau să dezbată idei noi. Însă datele înregistrate sunt în dezacord cu ceea ce se așteaptă, de fapt, de la angajați, jumătate din respondenți susținând că angajatorii așteaptă de la ei să fie creativi.
Practic, așteptarea legată de creativitate nu este împlinită deoarece angajații nu primesc suportul necesar pentru a putea fi creativi la birou.
Într-o lume dominată din ce în ce mai mult de mediul digital, gândirea creativă, spun autorii unui studiu apărut în februarie 2022 în „Frontiers of Psychology”, poate fi considerată un atribuit „profund uman” și o abilitate pe care nicio inteligență artificială, oricât de evoluată ar fi, nu va putea să o replice la fel de bine. Originalitatea, flexibilitatea și gândirea critică pe care o aduc oamenii în ecuație este fără egal, indiferent de cât de evoluată ar fi digitalizarea. Chiar dacă în business încurajarea creativității nu e un lucru simplu, organizațiile care pot să dezvolte strategii de succes care să încurajeze creativitatea și inovarea vor avea acces la resurse inimitabile și imbatabile în comparație cu competitorii.
Factori care îi fac pe angajați mai creativi
În mediul profesional, creativitatea aduce avantaje nu doar companiei, ci și angajaților, pentru că le crește sentimentul de satisfacție, astfel simțindu-se mai motivați și mai implicați în procesele de muncă. Pe lângă asta, angajații creativi tind să dezvolte relații mai bune cu ceilalți și să lucreze mai bine în echipă, nu doar să rezolve mai eficient problemele apărute zi de zi. Companiile care vor să-și stimuleze angajații să fie creativi au la dispoziție numeroase modalități, iar beneficiile nu vor întârzia să apară și ele.
- Diversitate. Un colectiv format din oameni cât mai diverși are șanse mai mari să genereze idei noi și să dezvolte noi abilități. Pentru că fiecare individ are un background diferit, fiecare poate contribui unic la procesele de muncă, iar cu cât echipele sunt mai diverse, cu atât mai bine. Fiecare angajat ar trebui să se poată exprima liber, nu să se conformeze unor proceduri complet standardizate, întrucât conformarea nu va face decât să reducă inițiativele creative.
- Training dedicat. Atunci când organizația întâlnește un obstacol, cea mai comodă soluție este să caute rezolvarea în afara companiei și să angajeze un om nou care să vină cu aportul creativ necesar rezolvării acelei probleme. Totuși, specialiștii sfătuiesc organizațiile să-și dezvolte o serie de strategii prin care să pregătească echipele deja existente să facă față neprevăzutului, să gândească „în afara cutiei” și să găsească soluțiile de care au nevoie.
- Asumarea riscurilor. Creativitatea înseamnă, adesea, ieșirea din zona de confort și explorarea unui teritoriu necunoscut. Desigur că nimeni nu ar trebui să-și asume riscuri care ar putea afecta grav compania, însă o anume deschidere către risc poate genera inovație, de aceea o organizație care permite o anumită flexibilitate în acest sens va avea de câștigat.
- Resurse. Ca să poată fi creativi și să inoveze, angajații au nevoie de acces la resursele necesare. Fie că e vorba de momente dedicate pentru stimularea creativității, fie că este vorba de alte oportunități, angajații ar trebui să aibă ocazia să inoveze. Unelte dedicate, documentație sau alte tipuri de investiții sunt utile aici și vor ajuta echipa să fie mai creativă.
- Răbdare. Cei mai mulți antreprenori se așteaptă ca, după o anumită acțiune, rezultatele să se vadă imediat. Totuși, în cazul creativității este nevoie de răbdare. Înainte de a vedea dacă o inițiativă inovatoare generează sau nu rezultatele așteptate, aceasta trebuie să se deruleze măcar o perioadă de câteva luni.
- Deschidere mentală. Primul instinct pe care îl avem atunci când ne lovim de ceva nou este să-l respingem. Totuși, creativitatea tocmai asta presupune: generarea de lucruri noi, de aceea este foarte important să existe deschidere către nou și oamenii să facă efortul să-și depășească propriile preconcepții. Întrebări puse la fiecare pas din proces și ascultarea cu adevărat a răspunsurilor sunt cheia într-un asemenea context, pentru că o idee sau un concept au potențial de a inova odată ce sunt înțelese cu adevărat.
- Colaborare. Oportunitățile de muncă în echipă sunt adesea „mini-incubatoare” de creativitate. Atunci când echipa lucrează împreună pentru atingerea unui scop comun se întâmplă inovația și se nasc ideile creative care să ducă la atingerea acelui scop.
- Activități în afara biroului. Câteodată, o pauză poate fi exact elementul care să stimuleze creativitatea. Organizarea unei seri în care echipa iese la masă, la film sau în natură ar putea reprezenta un imbold care să stimuleze creativitatea.
- Schimbări în spațiul de lucru. Uneori, schimbările aduse mediului de lucru sunt cele care stimulează creativitatea. Discuțiile cu echipele și înțelegerea nevoilor pe care le au sunt un start bun care să ajute la o reconfigurare a spațiului pentru a se potrivi mai bine cu ceea ce și-ar dori. Dacă o renovare completă e prea costisitoare, atunci simpla mutare a birourilor dintr-un loc în altul ori câteva postere sau tablouri bine plasate ar putea fi un început.
- Improvizație. Multe companii apelează la exerciții de improvizație în teambuildinguri, însă acest instrument poate fi util și la birou. O seară dedicată exercițiilor de improvizație într-un mediu în care nimeni nu este judecat de către ceilalți poate reprezenta un pas spre îmbunătățirea creativității.
- Valorificare a ideile bune. Angajații încurajați să contribuie cu idei la procesele de lucru pot genera, uneori, soluții surprinzător de bune care nu ar trebui trecute cu vederea. Managerii ar putea implementa acele soluții, iar în cadrul întâlnirilor i-ar putea anunța și pe ceilalți că soluția a fost dezvoltată de un coleg. În acest fel toată lumea se va simți inspirată și încurajată să creeze.
- Independență. Chiar dacă mulți dintre oamenii care sunt creativi lucrează bine în echipă, adesea pot genera idei bune și când lucrează independent. Dacă angajatul are abilitățile necesare și produce, de obicei, rezultate bune, el ar putea fi încurajat să lucreze și independent anumite părți din procesele de lucru, astfel încât să-și poată transpune propria viziune în realitate.
- Echilibru psihoemoțional. Angajații sunt mai creativi atunci când nu se află la un pas de burnout. Organizațiile care își doresc să pună creativitatea pe primele locuri ar trebui să se asigure și că angajații lor nu sunt epuizați și au o relație sănătoasă cu munca, iar cuvântul de ordine aici este echilibrul.
Creativitatea în mediul de afaceri nu este ceva ce se întâmplă de la sine, ci are nevoie de suportul organizației. Cu alte cuvinte, crearea unei culturi organizaționale sănătoase, în care creativitatea să prospere are nevoie de acțiuni intenționate și susținute, de strategii dedicate și de efort pe măsură. Atunci când angajații sunt încurajați să inoveze, să creeze relații profesionale strânse cu ceilalți și știu cum să celebreze și să dea mai departe propriile abilități profesionale unice, mediul de lucru devine unul în care creativitatea se poate dezvolta.
Surse de informație:
- https://www.forbes.com/
- https://www.sciencedirect.com/
- https://www.frontiersin.org/
- https://online.hbs.edu/
- https://www.indeed.com/
- https://www.spacesworks.com/
- https://www.fastcompany.com/
- https://www.entrepreneur.com/