Controlul oftalmologic al copilului

Vederea deficitara si dezvoltarea

Problemele de vedere nu sunt izolate, iar statisticile arata ca deficientele de vedere sunt relativ frecvente la copii, scolari si adolescenti. Unul dintre motive este tocmai procesul de crestere care nu este niciodata simetric si uniform astfel ca pot sa apara vicii de refractie tranzitorii sau se pot instala probleme de acuitate vizuala, unele dintre ele ca efect al utilizarii excesive sau incorecte a dispozitivelor digitale.

Deficientele de vedere, chiar si cele minore, afecteaza dezvoltarea copilului atat in ceea ce priveste studiul in sine, cat si relatiile sociale si chiar stima de sine. In absenta unui examen oftalmologic la medicul specialist cele mai multe dintre afectiuni raman nedetectate. Pe de o parte eventualele probleme se pot agrava, pe de alta pot fi interpretate gresit ca fiind deficit de atentie (ADHD), dislexie, dizabilitate cognitiva sau o problema de comportament. Este bine de stiut ca aceste etichete, odata primite, pot fi purtate de copil pe tot parcursul scolii si-l pot afecta emotional, pot avea impact negativ asupra nivelului de educatie si al oportunitatilor profesionale, in conditiile in care peste 80% dintre informatiile pe care trebuie sa le acumuleze necesita o vedere de calitate.

Problemele oculare, cum ar fi miopia sau oboseala ochilor, incapacitatea de focalizare, lipsa vederii spatiale si altele pot face foarte dificil procesul de asimilare al cunostintelor.

Importanta vederii bune

Vederea buna este legata strans de capacitatea de a intelege, iar dincolo de vederea clara sunt necesare si alte abilitati vizuale la fel de importante pentru sustinerea succesului scolar, educational si chiar profesional. Astfel, fiecare copil trebuie sa aiba urmatoarele abilitati de vedere pentru a citi si invata eficient:

• Acuitate vizuala - reprezinta capacitatea de a vedea clar aproape și la departare, fara sa fie necesara o perioada de adaptare la trecerea de la focalizarea de aproape la cea la distanta si invers.
• Focalizarea - care reprezinta capacitatea ochilor de a mentine o vedere precisa si clara pe masura ce distanta fata de obiectul privit se modifica, prin apropiere sau indepartare, precum si mentinerea unei acuitati vizuale constante in timp atunci cand privirea sta indreptata mult timp asupra unui punct de interes aflat la distanta sau atunci cand citeste sau scrie.
• Capacitatea de a urmari - se refera la abilitatea de a mentine ochii pe randul unei pagini tiparite, reale sau virtuale, fara ajutor, dar si abilitatea de a urmari un obiect în miscare.
• Coordonarea globilor oculari - reprezinta capacitatea celor doi globi oculari de a se  misca sincronizat, fapt ce permite atat focalizarea, dar si capacitatea de a evalua corect distantele si de a vedea in adancime (vederea in spatiu).
• Coordonarea ochi-mana - la fel de importanta ca si acuitatea vizuala si reprezinta capacitatea de a utiliza informatii vizuale pentru a decide amplitudinea si directia de miscare a mainii, fie ca este vorba despre a desena, a scrie sau a lovi o minge ori a folosi mouse-ul calculatorului.
• Perceptia vizuala - este descrisa ca fiind abilitatea de a organiza imaginile pe o pagina tiparita in litere, cuvinte si idei si de a intelege si retine sensul si valoarea de adevar a acestora.
• Recunoasterea - este capacitatea de a face diferenta dintre litere precum „b” si „d”.
• Intelegerea  - se refera la capacitatea de a patrunde sensul a ceea ce vede sau citeste.
• Memoria vizuala - care se refera la capacitatea de a rememora mental imagini.

Este bine de spus ca ultimele trei functii tin de capacitatea de prelucrare a informatiilor vizuale la nivelul scoartei cerebrale, in conditiile in care ochiul este doar receptor, creierul fiind cel care „vede” . Calitatea imaginilor prelucrate de cortexul vizual este esentiala.

Daca oricare dintre aceste abilitati vizuale lipseste sau nu functioneaza corect va impune un efort suplimentar din partea copilului pentru a invata eficient si este posibil ca acesta sa aiba un randament scolar mai redus si un nivel scazut de intelegere si eficienta in asimilarea informatiilor.

Parintii trebuie sa stie ca un copil nu poate spune ca nu vede bine sau ca are unele probleme legate de modul in care percepe lucrurile, pentru simplul motiv ca nu are cum sa inteleaga ca exista o deficienta, deoarece felul in care vede si perceptia lucrurilor din jur reprezinta pentru el normalitatea.

Simptomele problemelor oculare

Chiar daca copilul nu-ti poate spune ca are probleme de vedere parintii pot observa aparitia unor simptome care conduc la ideea ca ceva nu este in regula:

• Copilul se freaca frecvent la ochi;
• Clipeste frecvent asociat sau nu, cu ochi lacrimosi;  
• Capacitatea scazuta de concentrare a atentiei asupra unui text sau a unor imagini;
• Lipsa de atentie;
• Copilul reclama oboseala si disconfort;
• Evitarea lecturii si a altor activitat similare (desenat, joc cu litere etc.)
• Dureri de cap frecvente;
• Tendinta de a inclina capul intr-o parte atunci cand citeste sau scrie;
• Tendinta copilului de a-si acoperi un ochi;
• Copilul tine foarte aproape cartea, caietul sau sta foarte aplecat pe foaia pe care scrie;
• Intentia de a urmari cu degetul randul pe care-l citeste (copiii care invata sa citeasca fac de regula asta, dar un copil care stie sa citeasca nu mai are nevoie de acest ajutor);
• Pierderea randului din carte si are dificultati de citi cursiv din acesta cauza sau de a-si aminti ceea ce a citit;
• Are dificultati de a se descura in semiobscuritate si se adapteaza greu la intuneric;
• Utilizeaza la desen culori anormale (nu foloseste culoarea rosie sau o utilizeaza complet eronat);
• Are nevoie de lumina puternica pentru a citi sau scrie sau, din contra, manifesta reactii neplacute la lumina puternica.

La fel de util si necesar este dialogul deschis cu copilul. Acesta poate fi efectiv intrebat daca vede bine la tabla, daca se simte obosit dupa ce si-a terminat temele sau ora de lectura. Cere-i sa-ti spuna daca il doare capul si asociaza eventuala durere de cap cu activitatile derulate de copil.

Este recomandat sa ceri profesorilor copilului tau sa-ti spuna daca acesta ramane concentrat in timpul orelor de curs, daca este atent si daca reuseste sa consemneze notitele si indicatiile de la clasa, dar si daca ceea ce scrie corespunde cu ce este pe tabla.

Daca copilul prezinta oricare dintre aceste semne, iar informatiile culese arata un deficit de concentrare, iar consultul la medicul oftalmolog trebuie considerat o necesitate si o urgenta. 

Examen oftalmologic complet

In Romania nu exista un program de screening oftalmologic al copilului. Prima evaluare este facuta de neonatolog si ulterior, in primele luni de viata, de pediatru, care ar putea sesiza unele probleme si poate face recomandarea unui consult oftalmologic complet.

In mod special se recomanda un control oftalmologic complet al copilului, in primele sase luni de viata in cazul prematurilor, al celor al caror parinti au avut boli oculare in prima copilarie. Este recomandat un examen pentru acuitate vizuala si pentru detectarea viciilor de refractie (miopie, hipermetropie, astigmatism), a strabismului si a diferentelor mari de dioptrie intre ochi in intervalul 6 luni-3 ani. Toate aceste suferinte oculare se pot vindeca sau ameliora substantial, dar numai daca sunt depistate la timp, iar tratamentul este corect instituit. In caz contrar pot duce la ambliopie (ochi lenes).

Chiar daca rezultatele controalelor si investigatiilor la varste mici au fost bune, un examen oftalmologic cuprinzator inainte de inceputul scolii sau reluarea activitatilor de la gradinita sau daca exista suspiciuni de afectare vizuala este intotdeauna binevenit.

In cazul copiilor care poarta ochelari sau care au fost diagnosticati cu afectiuni oculare si care se afla in tratament sau au fost declarati vindecati, controlul oftalmologic anual este obligatoriu, la fel si in cazul unor afectiuni sistemice care pot avea impact asupra acuitatii vizuale.   

8 teste oculare uzuale

Sunt mai multe teste oftalmologice care pot da indicii despre eventualele suferinte asociate cu probleme de vedere, iar acestea opt sunt cele mai frecvente.

• Evaluarea musculaturii globului ocular identifica daca miscarea ochilor este perfect sincronizata si ajuta la identificarea oricaror slabiciuni, intarzieri si dificultati de control sau coordonare.
• Testul de acuitate vizuala masoara cate de clar vezi folosind o diagrama cu litere sau semne de la cele foarte mari la cele foarte mici. Testul se face folosind pe rand fiecare ochi.
• Testul de refractie este parte dintr-un control de rutina si il ajuta pe oftalmolog sa determine dioptriile necesare pentru a obtine o vedere perfect clara de aproape si de la distanta, dar si tipul acesteia: miopie sau hipermetropie, precum si alte probleme mai serioase.
• Vederea periferica - testeaza cat de bine vezi la periferie fara a misca capul sau ochii si foloseste tehnologia luminii intermitente.
• Testul culorilor identifica cat de bine sunt identificate culorile folosind planse cu model de puncte multicolore si daca exista dificultati in identificarea unor culori, modelele nu vor putea fi percepute clar.
• Examinarea cu lumina cu fanta foloseste un microscop care straluceste si mareste si va detecta orice afectare a cristalinului si starea corneei, a irisului si a camerei anterioare si posterioare a ochiului.
• Examenul retinei se face folosind picaturi care vor duce la dilatarea pupilei, astfel incat sa poate fi vizualizate celulele receptoare de la nivelul retinei si starea acestora.

Efectele dispozitivelor digitale

Utilizarea ecranelor digitale a dus la aparitia unor noi afectiuni ale ochiului, iar copiii din ziua de azi nu sunt feriti de acestea. Se considera ca privitul in ecrane mai mult de doua ore pe zi, reprezinta un factor de risc.

Simptomele suferintelor oculare provocate de ecrane includ:

• Senzatia de ochi uscati (privitul in ecrane reduce semnificativ frecventa clipitului);
• Durere la nivelul ochilor atunci cand privirea este indreptata in sus, ca urmare a suprasolicitarii musculaturii oculare;
• Senzatie de oboseala oculara;
• Vedere incetosata;
• Dureri de umar si gat;
• Adaptare dificila la privitul departe sau aproape.  

Aceste efecte sunt agravate de o pozitie vicioasa si de ecranele foarte luminoase. In plus, nediagnosticate, unele afectiuni oculare pot fi accentuate de utilizarea dispozitivelor digitale. Unele indicii arata ca utilizarea excesiva a ecranelor poate favoriza progresia accelerata a miopiei, in conditiile in care a privi departe - situatie in care ochiul se relaxeaza si se odihneste -  cel putin 11 ore pe saptamana a avut ca efect o progresie lenta a miopiei.

Regula 20-20-20

Indiferent daca exista sau nu deficiente vizuale, regula 20-20-20 este o buna si utila masura de preventie si de evitare a accentuarii problemelor vizuale.

Simpla si usor de respectat, aceasta cere ca la fiecare 20 de minute de privit aproape sa focalizezi pentru 20 de secunde un punct aflat la cel putin 20 de metri distanta. Pentru rezultate si mai bune, incurajeaza-l pe scolar sa petreaca departe de carti, caiete si, mai ales, dispozitive digitale, cel putin o ora pe zi in aer liber.

Surse de informatie:

optometrists.org
webmd.com
visionworks.com
aoa.org

Autor: Silvana Patrascanu, Senior Editor