Miopia

La ochiul normal, imaginea se focalizeaza (se formeaza) pe retina, membrana care tapeteaza fata interna a ochiului. Lumina trece prin mediile transparente ale ochiului, formandu-se pe retina o imagine rasturnata, reala si mai mica decat a obiectului privit. Celulele specializate retiniene transforma imaginea in impulsuri nervoase care ajung prin nervul optic in regiunea posterioara a creierului, care decodifica semnalele. Creierul transforma imaginea din pozitie rasturnata in pozitie dreapta.

Miopia reprezinta incapacitatea ochiului de a focaliza pe retina imaginea obiectelor situate la distanta pentru a crea o imagine clara. Pacientul miop va vedea incetosat, neclar, cand priveste la distanta.

Pentru ca razele de lumina care vin de la un obiect indepartat sa se poata focaliza pe retina si astfel sa se formeze o imagine clara, acestea trebuie sa se refracte (sa-si schimbe directia). Ochiul are 2 parti care refracta lumina si focalizeaza imaginea pe retina:

• Corneea - este o membrana transparenta, in forma de cupola, aflata in partea din fata a ochiului. Este prima suprafata a ochiului prin care patrunde lumina. Este cea mai puternica lentila a ochiului, asigurand aproximativ 80% din refractia luminii.
• Cristalinul  - este o structura clara de marimea si forma unei bomboane M&M. Are functia de lentila biconvexa. Cristalinul asigura focalizarea finala.

Pentru a produce o imagine perfect clara, corneea trebuie sa fie uniform curbata, iar ochiul trebuie sa aiba lungimea potrivita.

In cazul unui ochi cu forma normala, fiecare dintre aceste elemente de focalizare are o curbura perfect neteda, ca suprafata unei marmuri. Cand corneea si cristalinul au o astfel de curbura, se produce refractia (schimarea directiei) razelor de lumina, astfel incat sa se obtina o imagine focalizata, clara, direct pe retina. Cel mai mare procentaj din procesul de refractie are loc in cornee, restul refractiei avand loc in cristalin.

In cazul unui ochi miop, acesta este mai alungit din fata catre spate (ca un ou) decat ochiul normal sau corneea sau cristalinul sunt prea abrupt curbate. Ca urmare, razele de lumina se focalizeaza in fata retinei. Pentru a corecta miopia, este nevoie de lentile divergente (biconcave), care sa deplaseze imaginea formata inaintea retinei, pe retina.

Miopia este un defect de vedere frecvent. Mai mult, cercetari recente au aratat ca miopia este in crestere in Europa.

O meta-analiza care a evaluat rezultatele a 15 studii a fost puplicata in anul 2015 de catre Consortiul European de Epidemiologie Oculara (European Eye Epidemiology Consortium). Conform acestui studiu, 25% din populatia generala sufera de miopie, aceasta fiind aproape de doua ori mai frecventa la persoanele mai tinere: aproape jumatate (47%) dintre cei cu varste cuprinse intre 25-29 de ani au miopie.

Miopia este mai frecventa la persoanele nascute mai recent, comparativ cu generatiile mai vechi - nivelul general de miopie a crescut cu aproximativ o treime (de la 18% la 24%) la cei nascuti dupa 1940, comparativ cu cei nascuti inainte de 1940.

Analiza care a luat in calcul 60.000 de persoane adulte a evidentiat o legatura puternica intre miopie si nivelul de educatie - un numar dublu de cazuri de miopie la persoanele care au absolvit studii superioare, comparativ cu persoanele care au terminat scoala primara. Desi factorul genetic este important, cercetatorii ar explica aceasta asociere prin faptul ca un nivel de educatie crescut presupune mai putin timp petrecut in aer liber, in lumina naturala si mai mult timp petrecut studiind, cu utilizarea crescuta a ecranelor computerelor. Sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea daca schimbarea timpului petrecut de copii in aer liber si a practicilor educationale va afecta dezvoltarea miopiei.

Se considera ca miopia este cauzata de o combinatie intre un teren genetic predispozant si anumiti factori de mediu care creeaza conditia ca miopia sa se dezvolte.

Factori genetici

Mostenirea genetica are un rol foarte important in aparitia miopiei. Miopia tinde sa apara in familie: daca unul dintre parinti este miop, riscul copilului de a face miopie este crescut, acesta fiind cu atat mai mare cand ambii parinti sunt miopi.

Factori din mediu

• Prea putin timp petrecut afara - unele studii sustin ideea ca reducerea timpului pe care un copil il petrece in aer liber, in lumina naturala, poate creste riscul de a dezvolta miopie. Acest lucru poate fi legat de faptul ca lumina de afara este mult mai luminoasa decat cea din interior. Sportul, cat si relaxarea in aer liber sunt benefice in reducerea riscului de miopie.
• Prea multa munca „de aproape” - desi nu exista o legatura directa dovedita, cercetarile sugereaza ca riscul de aparitie a miopiei creste in cazul copiilor care petrec mai mult timp in interior facand activitati „de aproape” - care necesita vederea concentrata de aproape - cum ar fi scrisul, cititul si, posibil, folosirea calculatorului, tabletelor si a telefoanelor mobile, precum si jocurile video, in special daca iluminarea ambientala este slaba.
• Prin urmare, se recomanda o abordare „totul cu moderatie”. Desi copiii trebuie incurajati sa citeasca, de asemenea, ei trebuie sa petreaca in fiecare zi un timp departe de lectura si de jocurile pe calculator, facand activitati in aer liber.

Simptomele miopiei sunt:

• Dificultate in a vedea (vedere incetosata) obiectele de la distanta, cum ar fi numarul autobuzului sau semnele rutiere si in acelasi timp de a le vedea extrem de bine pe cele din apropiere.
• Dificultate in a vedea in timpul condusului, in special noaptea
• Mijirea (nevoia de a ingusta pleoapele) pentru a mari claritatea imaginii
• Senzatia continua de lacrimare
• Dureri oculare
• Dureri de cap

Miopia este adesea diagnosticata pentru prima data in timpul copilariei, in special in primii ani de scoala pana la adolescenta. Un copil cu miopie:

• Se plange ca nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea mai in fata
• Apropie din ce in ce mai mult privirea de caiet
• Nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde sa se apropie cu privirea cat mai aproape de ecran
• Pare sa nu fie constient de obiectele indepartate
• Strange in mod constant ochii (mijeste ochii)
• Clipeste excesiv
• Se freaca frecvent ochii

Mergi de urgenta la oftalmolog daca constati:

• Aparitia brusca a multor corpuri plutitoare – panze de paianjen sau pete minuscule care par sa pluteasca in campul vizual
• Flashuri de lumina (lumina intermitenta) la nivelul unuia sau ambilor ochi
• O umbra asemanatoare unei perdele in campul vizual

Acestea sunt semne de alarma pentru dezlipirea de retina, care este o complicatie rara, insa serioasa a miopiei, in special a miopiei forte.

Dezlipirea de retina este o urgenta medicala, iar timpul pana la instituirea tratamentului este critic. Daca nu este tratata prompt, dezlipirea de retina poate duce la pierderea permanenta a vederii.

Controale oftalmologice regulate

Deoarece s-ar putea sa nu fie intotdeauna evident ca tu sau copilul tau aveti probleme de vedere, Academia Americana de Oftalmologie si Strabism recomanda urmatoarele intervale pentru examenele oftalmologice de rutina:

Adulti

Daca ai un risc crescut de a face anumite boli oftalmologice, cum ar fi glaucom, se recomanda un examen oftalmologic la fiecare 1-2 ani, incepand cu varsta de 40 de ani.

Daca nu porti ochelari sau lentile de contact, nu ai simptome oftalmologice si ai un risc scazut pentru afectiuni ale ochiului, se recomanda un examen oftalmologic la urmatoarele intervale:

• La fiecare 5-10 ani intre 20-30 de ani
• La fiecare 2-4 ani intre 40-54 ani
• La fiecare 1-3 ani intre 55-64 de ani
• La fiecare 1-2 ani dupa varsta de 65 de ani

Daca porti ochelari sau lentile de contact sau ai o afectiune care ar putea afecta ochii, cum ar fi diabet, va trebui sa mergi la oftalmolog in mod regulat. Intreaba medicul oftalmolog cat de des trebuie sa programezi controalele.

Daca insa observi ca ai vedere neclara programeaza-te la medicul oftalmolog cat mai curand posibil, chiar daca ai avut recent un examen oftalmologic. Vederea incetosata, de exemplu, poate sugera ca ai nevoie de o modificare a retetei sau ar putea fi un semn al unei alte probleme.

Copii si adolescenti

• Se recomanda screeningul oftalmologic al tuturor copiilor intre 6 luni si 1 an, apoi la 3 ani si inainte de a merge la scoala, la varsta de 5 ani.
• Cu cat tulburarile de vedere sunt depistate mai precoce, cu atat sansele de recuperare si de a avea o vedere normala sporesc. Copiii tratati pana la 3 ani au cea mai buna sansa de recuperare a vederii.
• Screeningul depisteaza anizometria (compara dioptriile intre cei doi ochi), astigmatismul (verifica neregularitatea corneei), hipermetropia, miopia, anizocoria (compara pupilele la ambii ochi, simultan), verifica reflexele corneene si alinierea simetrica a ochilor si permite diagnosticul precoce al strabismului.
• In cazul in care examenul screening este pozitiv, medicul specialist oftalmolog va efectua un consult oftalmologic complet si va determina daca copilul are vreo problema de vedere.
• Dupa varsta de 5 ani, se recomanda un control oftalmologic anual.

• Scaderea calitatii vietii. Un copil care are miopie necorecta poate sa nu reuseasca sa-si sa indeplineasa cu bine sarcinile la scoala. De asemenea, vederea neclara poate diminua placerea de a participa la anumite activitati care presupun vederea la distanta.
• Oboseala vizuala. Miopia necorectata determina persoana sa faca un efort de acomodare continuu. In incercarea de a spori claritatea imaginii, isi va incorda si va mijii ochii (va inchide partial fanta palpebrala). Acest lucru ii poate provoca dureri oculare, dureri de cap si senzatia de oboseala a ochilor.
• Afectarea sigurantei. Atat siguranta ta cat si a celorlalti poate fi pusa in pericol daca ai miopie necorectata si conduci sau manevrezi echipamente grele.
• Afectiuni oculare. Cand miopia este mare, forma alungita a ochiului face ca tesuturile, inclusiv retina sa devina fragile, intinse si subtiate. Miopia forte creste riscul de dezlipire de retina, glaucom, cataracta si maculopatie miopica - leziuni in zona centrala a retinei.

Poate miopia cauza orbire?

De obicei, miopia este un defect de vedere putin sever care poate fi corectat cu ochelari de vedere, lentile de contact sau interventie chirurgicala. In cazuri rare, poate sa apara o forma degenerativa de miopie (miopie maligna) care apare frecvent la copilul mic si care poate progresa pana la valori de -20/-30 dioptrii. Aceasta forma de miopie este severa deoarece este insotita de leziuni la nivelul retinei, fiind o cauza principala a orbirii legale. Miopia degenerativa este transmisa genetic, fiind mai frecventa la anumite populatii (evrei, japonezi, chinezi si din Orientul Mijlociu). Reprezinta 2% din cazurile de miopie.

In functie de valorea dioptriilor (unitatea de masura a puterii unei lentile), miopia se poate clasifica in:

• Miopia mica: pana la - 3 dioptrii
• Miopia medie: intre - 4 si - 6 dioptrii
• Miopia mare: peste - 6 dioptrii
• Miopie forte: de la - 9 dioptrii

Consultul efectuat de catre medicul oftalmolog va confirma miopia. Medicul va prescrie o metoda adecvata de corectie si va recomanda un plan de urmarire periodica individualizat, pentru evaluarea in dinamica a acuitatii vizuale si pentru depistarea precoce a eventualelor modificari care ar putea aparea la nivelul fundului de ochi (retina) in urma progresiei bolii.  

Pentru stabilirea dioptriilor, se folosesc urmatoarele teste:

Autorefractometria

• Masurarea dioptriilor se efectueaza cu ajutorul unui aparat denumit dioptron (autorefractometru) care se foloseste pentru adulti si copiii mai mari de 3 ani. Pentru copiii cu varsta intre 6 luni - 3 ani se utilizeaza un alt dioptron, denumit Plusoptix.
• In cazul copiilor si a celor care folosesc frecvent calculatorul, se folosesc picaturi de dilatare (autorefractometria dupa cicloplegie).

Determinarea acuitatii vizuale

Testarea acuitatii vizuale la distanta pe baza citirii de catre persoana adulta a unor cifre sau litere, respectiv identificarea unor desene in cazul copiilor, pe un panou luminos, situat la distanta de aproximativ 3-4 metri, apoi citirea unui text imprimat la o distanta de 30-40 cm (testarea vederii la aproape).

Miopia nu se vindeca spontan, in sensul ca dioptriile nu scad de la sine. La copii, in special in timpul varfurilor de crestere din pre-adolescenta si adolescenta, cand corpul creste rapid, miopia se poate agrava. Dupa varsta de 25 de ani, miopia se stabilizeaza, la cei mai multi pacienti. Totusi, in cazul anumitor persoane, miopia poate progresa cu inaintarea in varsta.

Ca urmare, este nevoie de corectie optica care se poate realiza cu ajutorul ochelarilor, lentilelor de contact sau chirurgiei refractive.

Pacientii cu miopie trebuie sa efectueze controale oftalmologice periodice, care sa permita medicului oftalmolog sa ajusteze dioptriile daca miopia avanseaza.

Ochelari si lentile de contact

Purtarea lentilelor de corectie trateaza miopia prin contracararea curburii crescute a corneei sau a lungimii crescute a ochiului, astfel incat razele de lumina sa se focalizeze pe retina.

• Ochelari de vedere. Ochelarii de vedere reprezinta metoda cea mai utilizata pentru corectarea miopiei. Este o metoda sigura si usor de folosit. Se folosesc lentile sferice divergente, cu minus - aceste lentile „deplaseaza” imaginea formata in fata retinei, pe retina. Se recomanda frecvent cea mai mica lentila divergenta care ofera cea mai buna acuitate vizuala.
• Lentile de contact. Miopia se poate corecta cu lentile de contact sferice, divergente care se pun direct pe ochi. Exista o gama variata de lentile de contact in functie de materialul din care sunt confectionate, numarul de ore cat pot fi purtate si design. Lentilele de contact sunt adaptate individualizat pentru ochii fiecarei persoane in parte. Discuta cu medicul oftalmolog despre avantajele si dezavantajele variantelor de lentile de contact. Desi pot fi folosite la toti pacientii cu miopie, lentilele de contact sunt recomandate indeosebi atunci cand exista o diferenta mare de dioptrii intre cei doi ochi (anizometropie). In plus, lentilele de contact extind campul vizual si elimina distorsiunile provocate de rama ochelarului, nu se aburesc si permit practicarea activitatilor sportive, ceea ce pentru unele persoane reprezinta avantaje importante.

Chirurgia refractiva cu laser

Scopul chirurgiei refractive este de a reduce folosirea de ochelari sau de lentile de contact. Multe persoane care recurg la chirurgie ating acest obiectiv: 95% nu mai necesita lentile de corectie pentru vederea la distanta. Candidatii ideali sunt persoanele cu ochi sanatosi care nu sunt multumiti cu purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact pentru activitatile zilnice sau sportive.

Discuta cu medicul oftalmolog despre posibilele complicatii, deoarece aceaste proceduri nu sunt reversibile. Chirurgia refractiva nu este recomandata pana cand miopia nu este stabilizata.

Exista diverse metode prin care se modeleaza cu ajutorul unui laser curbura corneei (se aplatizeaza) in vederea corectarii dioptriilor, pentru a focaliza lumina cu mai mare precizie pe retina. Procedurile nu necesita internare si se efectueaza in 15-30 minute cu anestezie locala. Toate cele 3 metode cu laser produc rate de succes similare. Metodele difera in functie de abordarea epiteliului cornean si de timpul de recuperare.

Metoda LASIK (Laser Assisted In Situ Keratomileusis)

• Este denumita popular „operatia pentru miopie”, fiind cea mai frecventa procedura chirurgicala de corectare a miopiei.
• Poate fi efectuata doar daca corneea este suficient de groasa.
• Presupune efectuarea unei decupari la nivelul epiteliului cornean si remodelarea corneei cu ajutorul energiei laser - se elimina straturile interioare ale corneei pentru a-i aplatiza forma bombata. Odata operatia incheiata, partea decupata este reasezata in pozitia initiala si va adera singura la cornee, fara sa fie necesare suturi.
• Este nedureroasa.
• Vederea se recapata rapid, multi pacienti observand o imbunatatire semnificativa de a doua zi, urmand ca vederea sa se stabilizeze complet dupa aproximativ 1 luna.
• Procedura LASIK este utilizata si in cazul astigmatismului si al hipermetropiei (alte doua vicii de refractie).

Metoda LASEK (Laser Assisted Sub-Epithelial Keratomileusis)

• Chirurgul oftalmolog foloseste alcool pentru a inlatura epiteliul corneean si creeaza un lambou ultra-subtire doar in stratul extern al corneei (epiteliu). Folosind apoi laserul se remodeleaza straturile exterioare ale corneei, aplatizand curba acesteia si apoi epiteliul este pus la loc.

Metoda PRK (Photorefractive Keratectomy) - keratectomia fotorefractiva

• Epiteliul corneean este indepartat mecanic, dupa care se remodeleaza curbura corneei. Spre deosebire de tehnica LASIK, medicul oftalmolog nu decupeaza corneea. Epiteliul va creste din nou in mod natural, conformandu-se noii forme a corneei.
• Este preferata in cazul pacientilor cu cornee mai subtire sau care are o suprafata rugoasa, deoarece afecteaza mai putin epiteliul corneei decat o interventie chirurgicala LASIK.
• Recuperarea vizuala este mai indelungata. In general dureaza 3 zile pana cand epiteliul corneei se va regenera; in acest timp pacientul va purta lentile de contact. Este nevoie de cateva luni pana cand vederea se va stabiliza.
• Poate fi utilizata si in cazul astigmatismului si al hipermetropiei.

Chirurgia cristalinului in scop refractiv

• Reprezinta o metoda chirurgicala relativ noua de tratament al miopiei.
• Este indicata in cazul miopiei forte cu coroidoza miopica (subtierea structurilor ochiului, inclusiv a retinei, ca urmare a alungirii prea mari a globului ocular).
• Presupune inlocuirea cristalinului cu unul artificial, pliabil, cu o putere dioptrica adecvata, calculata in functie de nevoile specifice ale pacientului. Este similara cu operatia de cataracta.
• O alta metoda consta in implantarea unor dispozitive medicale (implante fakice) in camera anterioara a ochiului, pastrand cristalinul natural pe loc.
• Se efectueaza sub anestezie locala, pacientul plecand acasa in aceasi zi.

Copiii care prezinta un risc crescut de miopie progresiva (istoric de miopie in familie, varsta frageda de debut si perioade prelungite de munca „de aproape”) pot beneficia de diverse optiuni de tratament care s-au dovedit ca reduc progresia miopiei.

Deoarece pacientii cu miopie forte prezinta un risc mai mare de a dezvolta cataracta, glaucom si degenerescenta maculara miopica, controalele regulate cu scopul de a identifica din timp si trata aceste complicatii ajuta la mentinerea sanatatii ochilor.

Tratamente care incetininesc sau opresc progresia miopiei

Cercetatorii si medicii oftalmologi continua sa caute metode eficiente pentru a impiedica agravarea in timp a miopiei. Exista diverse metode care sunt alese in functie de varsta copilului, gradul de miopie si marimea pupilelor. Acestea pot scadea progresia miopiei cu pana la 40-60%. Metodele care si-au dovedit eficacitatea sunt:

• Atropina in doza mica sub forma de picaturi - este o metoda simpla care consta in administrarea o data pe zi, seara, a unei picaturi de atropina in concentratie foarte mica (0.01%), timp de 2-3 ani. Nu se cunoaste exact mecanismul prin care atropina incetineste progresia miopiei, insa se crede ca ar preveni alungirea prea mare a ochiului. Este indicata la copiii cu varsta intre 5-18 ani.
• Lentilele de contact bifocale - sunt lentile de contact cu design special, care au dioptria pentru distanta amplasata in centrul lentilei si o dioptrie mai slaba in periferie (defocusare periferica). Pot incetini progresia miopiei la copiii cu varsta intre 6-12 ani, in special la cei ai caror parinti sunt miopi sau care au miopie care se agraveaza.
• Lentile de contact rigide (ortokeratologie) - sunt denumite si „lentile de noapte” si trebuie purtate in timpul somnului, cel putin 6-8 ore pe noapte. Sunt lentile rigide, gaz permeabile, care au o forma speciala care realizeaza o remodelare blanda (aplatizare) temporara a corneei, astfel incat la trezire, dupa scoaterea lor, vederea ramane clara pe tot parcursul zilei, nemaifiind necesara corectia ziua. Sunt indicate copiilor de peste 8-9 ani. Exista studii care arata ca aceste lentile incetinesc alungirea globului ocular miop, ceea ce ar scadea progresia miopiei.
• Cresterea timpului petrecut afara - cercetari recente au evidentiat ca lumina naturala joaca un rol important in prevenirea si stoparea evolutiei miopiei. Expunerea la razele ultraviolete (UV) ale soarelui poate modifica structura moleculara a sclerei si a corneei si poate ajuta la mentinerea unei forme normale a ochiului. Ca urmare, se recomanda realizarea cat mai multor activitati in aer liber. Un efect benefic poate sa-l aiba si evitarea suprasolicitarii vizuale (munca de birou cu utilizarea in exces a computerului, precum si folosirea cu moderatie a tabletelor si telefoanelor inteligente).

Alte metode

Exercitiile oculare, vitaminele sau alte suplimente alimentare nu si-au dovedit utilitatea in preventia sau tratamentul miopiei.

Surse de informatie:
www.ophthalmologytimes.com
www.aao.org
www.my.clevelandclinic.org
www.mayoclinic.org

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor