De la disperare la speranță sunt 300 de km
Problemele de sănătate ale lui Danel Sarau nu au apărut brusc și au evoluat destul de lent dar, de la un moment au devenit cu adevărat severe. Dacă la început a fost o doar simplă sângerare rectală, când mergea la toaletă, ulterior au apărut durerile de burtă localizate în partea stângă și probleme severe legate de tranzitul intestinal. După mai multe terapii alternative, diete, a decis că trebuie să meargă la medic. Investigațiile imagistice și consulturile au probat o leziune localizată la nivelul intestinului gros, în segmentul descendent al acestuia și au suspicionat o a doua leziune localizată în partea dreaptă a colonului, la nivelul unghiului hepatic.
A urmat, conform protocoalelor medicale standardizate, colonoscopia și recoltarea unei probe de țesut pentru biopsie. Rezultatul analizei anatomopatologice a confirmat existența unui adenocarcinom colorectal mucinos, o tumoră de natură malignă, cu un tip de celule agresive, cu evoluție rapidă care bloca cvasi-complet lumenul intestinal și urma să provoace o ocluzie intestinală, care i-ar fi pus viața în pericol. Starea generală alterată și șocul psihic produs de diagnosticul sever l-au dezechilibrat profund. Medicii care l-au consultat i-au spus că singura soluție este o intervenție chirurgicală de urgență.
„Eram disperat. Nu sunt nici foarte tânăr, dar nici bătrân și voiam să mă mai bucur puțin de lumea asta după o viață de muncă. Nu eram deloc pregătit să mă duc, deși starea mea era chiar gravă. Mi s-a spus că operația trebuie făcută de urgență și medicul, din Galați, mi-a spus că optează pentru o operație clasică, deschisă, cu o tăietură mare. Probabil că aș fi făcut asta, aici, acasă, la Galați, dar medicul a plecat în concediu, iar eu am fost pus în situația de a amâna operația cu 3-4 săptămâni. Să aștept încă o lună ar fi fost imposibil. Și atunci, soția mea a fost cea care a zis «Căutăm un medic în altă parte și mergem să te operezi, acum!». Am căutat și m-am oprit la doctorul Makkai. Credeți sau nu, dar pur și simplu m-am decis pe loc că la dumnealui vreau să merg. Și m-am dus!”, povestește Danel Sarau.
S-a programat la o consultație, prin telefon, pentru primul moment liber din programul doctorului, care s-a nimerit să fie două zile mai târziu, așa că în dimineața următoare era în tren, împreună cu soția sa, cu destinația Brașov. „M-am dus cu trenul și tot cu trenul m-am întors acasă, după câteva zile. Îmi aduc aminte că domnul doctor voia să mă mai țină în spital, după operație, mai ales că știa că am de mers cu trenul până acasă, dar mă simțeam atât de bine încât efectiv nu mai avea rost să stau. Au fost 600 de kilometri distanță între disperarea mea, când am plecat, și binele pe care-l am acum, când m-am întors acasă. Adică de două ori 300 de kilometri, o dată la dus și o dată la întors. Am ales drumul cel mai scurt, prin Ploiești”, glumește Danel Sarau.
O operație dificilă
Danel Sarau i-a arătat doctorului Silviu Makkai toate actele medicale pe care le avea, de la rezultatul biopsiei, la investigațiile imagistice pe care le făcuse la Galați. Prima consultație a durat mult, medicul explicându-i pacientului care este planul de tratament, care sunt avantajele și riscurile. Mai mult, i-a spus că sunt necesare câteva analize suplimentare, plus o scanare CT pentru a se vedea exact, în vederea operației, care este situația, dar și că dosarul medical va fi pus în discuția comisiei multidisciplinare de oncologie, conform protocolului medical.
„Starea generală a pacientului nu era bună deloc. Era în pragul unei ocluzii, tumora stângă era atât de masivă că nu putea fi trecut prin lumenul intestinal cu colonoscopul și în plus, din cauza tumorii, colonul era telescopat în el însuși și practic bloca aproape complet intestinul, cu tranzit intestinal dificil, anemie, plus o stare depresivă generată de conștientizarea bolii. În plus, pe CT se vedea o a doua zonă de telescopare, mai mică decât prima, dar localizată la distanță, în amonte, la nivelul colonului drept. Am stabilit împreuna un plan de tratament, care implica o intervenție laparoscopică. Cred că acela a fost momentul în care am devenit o echipă, când i-am spus că aleg soluția unei intervenții minim invazive. Medicul și pacientul trebuie să facă echipă, pentru că doar așa obținem starea de bine, luptând împreună. Nu m-am ferit să-i spun că va fi o intervenție lungă și dificilă, dar că pot face în așa fel încât să aibă o viață cât mai aproape de normal după aceea.”, spune dr. Silviu Makkai Popa.
Dr. Silviu Makkai Popa: „Nu pot să promit unui pacient că totul va fi perfect, dar pot să-i spun că am să fac tot ceea ce depinde de mine pentru a-l ajuta să se vindece. Și nici nu pot să ascund față de pacientul meu care este exact starea lui. După investigațiile suplimentare pe care le-am făcut, i-am spus domnului Sarau cum stau lucrurile și i-am explicat că operația a devenit și mai complicată pentru că va fi nevoie să rezec ambele porțiuni cu tumoră din colon. Dar aveam și detalii bune, care să-l facă optimist: nu existau metastaze”.
Operația a durat mai bine de șase ore și a fost cu adevărat foarte complicată. Prin laparoscopie au fost scoasă tumora de pe segmentul descendent al colonului și lanțul ganglionar corespunzător. Ulterior a fost abordată cea de a doua formațiune. A fost confirmată natura tumorală a acesteia, chiar în timpul intervenției, prin examinare colonoscopică intraoperatorie.
„Am urmărit două obiective. Primul și cel mai important era îndepărtarea completă a formațiunilor tumorale, după regulile chirurgiei oncologice. Al doilea a fost ca rezecțiile să fie făcute cu multă, foarte multă economie pentru ca ceea ce rămâne din colon să poată îndeplini mai departe rolul fiziologic, iar pacientul să aibă o viață cât mai normală posibil din punct de vedere al numărului și consistenței scaunului. Calitatea vieții este un element foarte important în planul de tratament.
Un alt aspect, și el complicat, a fost limfadenectomia, adică excizia ganglionilor limfatici, pentru siguranța că am eliminat orice risc de diseminare a celulelor maligne, și care trebuia realizată pe ambele laturi ale colonului. Și, în final, anastomoza, sutura capetelor intestinale rămase, cu refacerea vascularizației, pentru a asigura funcția intestinului. Procedura este complexă și impune inclusiv verificarea fluxului sanguin intraoperator prin evaluarea cu verde de indocianină, ca să existe certitudinea perfuziei vasculare, adică o irigare corectă a țesutului care să permită vindecarea fără probleme a anastomozei.”, explică dr. Silviu Makkai Popa.
Încredere, siguranță și liniște
Patologia pacientului deja complicată, peste care s-a suprapus identificarea celei de a doua tumori a avut un impact major asupra acestuia. „Eu am plecat spre Brașov, complet demoralizat. Dar analizele făcute la Spitalul Regina Maria, care au arătat că am două tumori, nu una, m-au dărâmat psihic și mai mult. Eram conștient că lucrurile sunt complicate și am fost prevenit că operația va fi grea și lungă. În condițiile acestea doctorul Makkai a fost formidabil. Nu doar cu ceea ce a făcut în timpul operației, ci mai ales cu extraordinarul suport moral pe care l-am primit de la dumnealui. Așa încredere am căpătat în dânsul în cele patru zile care au trecut de la prima întâlnire și până în ziua operației, încât, în sală m-am dus senin, calm și liniștit. Știam că o să fie bine”, povestește Danel Sarau.
Dialogul deschis cu medicul, care i-a explicat cu lux de amănunte cum va decurge operația, suportul moral oferit de acesta, atenția de care s-a bucurat în spital, unde totul era orientat în folosul pacientului, dar și faptul că avea confirmarea că nu existau metastaze, au contribuit la sentimentul de bine.
„Am 66 de ani și am trecut prin multe, dar un așa medic bun, cum este doctorul Makkai, eu nu am mai întâlnit! După examenul CT, când au găsit a doua tumoră, mi-a spus care e situația, apoi imediat a adăugat că nu am metastaze. Așa făcea mereu, împacheta vestea proastă, într-una bună. Cred că este mare lucru ca un medic să pună preț pe psihicul omului pe care-l tratează. Pe mine m-a făcut să am încredere oarbă în el! Și cred că el a fost salvarea mea! Atât de cald, de înțelegător. M-a făcut să mă simt parte din echipa care luptă pentru sănătatea mea. Mi-a mers la inimă felul în care vorbea cu mine, uman, sincer, mă încuraja mereu și mi-a spus că pot să depășesc boala asta nenorocită. Și l-am crezut! Dovadă că acum mă simt foarte bine, că totul este sub control și sunt cu adevărat pe drumul cel bun”, își continuă Danel Sarau confesiunea.
Recuperarea
Primele 48 de ore după o intervenție cu un asemenea grad de dificultate, sunt critice. Abia după ce primele două zile sunt depășite și parametrii fiziologici ai pacientului se dovedesc a fi în limite normale se poate afirma că operația a fost un succes.
Principala preocupare a fost confirmarea că tranzitului normal este restabilit, ca probă pentru reluarea funcției intestinale și dovadă că anastomoza segmentelor, după cele două rezecții - una pe partea stângă, alta pe partea dreaptă a colonului - sunt perfecte și asigură continuitatea colonului.
„Nu vezi în fiecare zi astfel de cazuri. A fost necesară eliminarea a circa 70 de centimetri de intestin. Am salvat parte din colonul sigmoid, am rezecat, pentru siguranță oncologică o parte din colonul drept, dar am salvat valva ileocecală și 5 cm de cec și colon ascendent. Asta a făcut diferența între 7-10 scaune pe zi și normalitatea care să-i permită o viață de calitate, mai ales pe fondul chimioterapiei pe care urma să o necesite. Limfadenectomia a însumat 21 de ganglioni. Examenul anatomopatologic al țesuturilor extrase a dovedit cu certitudine natura malignă, pentru ambele tumori, deși erau diferite ca și tip de celule. Practic două forme de cancer, care s-au dezvoltat independent unul de altul”, explică dr. Silviu Makkai Popa.
Postoperator pacientul a rămas sub supraveghere medicală încă 4 zile. Starea generală s-a ameliorat rapid, a reluat alimentația și tranzitul intestinal a fost prezent, în limite normale.
„Eu am vrut neapărat să povestesc experiența mea, pentru că atunci când eram disperat și căutăm cu sufletul la gură un medic, am citit recenziile unor oameni pe care doctorul Makkai i-a făcut bine. Am citit și niște articole cu multe amănunte despre unele cazuri ale doctorului. Și au contat în alegerea pe care am făcut-o, iar asta mi-a salvat viața. Poate și povestea mea o să fie de folos altora, care vor ajunge la doctorul acesta atât de bun și de blând”, mai spune Danel Sarau.
Reîntors acasă, Danel Sarau a început un tratament de chimioterapie adjuvantă, pentru a reduce riscul de recurență a bolii după intervenția chirurgicală și pentru a distruge celule canceroase care ar fi putut rămâne în organism, și care nu pot fi detectate cu testele sau examenele de imagistică obișnuite. Aceste celule canceroase reziduale, pot crește și se pot răspândi în timp, ducând la reapariția bolii, pe același organ sau pe altele.
Danel Sarau a rămas în grija doctorului Makkai. „Urmează să fac un CT și o colonoscopie, la Brașov, când fac 6 luni de la operație. Acum (septembrie - n.a) abia am început citostaticele. Și am o cură de 8 ședințe. Când am plecat din spital, de la Brașov doctorul Makkai mi-a zis să-l sun dacă am orice probleme. Eu știu că-i ocupat și muncește mult, așa că doar i-am scris de vreo două ori. Poate n-o să credeți, dar mă sună dumnealui. Mă sună periodic, ca sa știe cum sunt. Și-i spun că sunt în rând cu toți oamenii normali și sănătoși!”, încheie acesta.
Patogenia cancerului colorectal depinde de localizarea tumorii
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent tip de cancer din lume. Anual circa 1,3 milioane de persoane (mai frecvent la bărbați) sunt diagnosticate cu acest tip de boală malignă. Majoritatea cazurilor apar în tările dezvoltate, iar cel mai ridicat nivel de mortalitate este în Europa Centrală și de Est.
Rata de supraviețuire la 5 ani este de 90% pentru pacienții în stadiu incipient cu boală localizată, 70% pentru cei cu tumori invazive regionale și de 10% pentru pacienții în stadiu avansat cu metastaze la distanță. Mai mulți factori, inclusiv vârsta, dieta, sindromul polipozic (caracterizat prin apariția precoce a sute sau chiar mii de polipi adenomatoși diseminați în întreg colonul și rectul), ereditatea și boala inflamatorie intestinală sunt asociați cu dezvoltarea cancerului colorectal.
Colonul are aproximativ 150 cm lungime și se extinde de la valva ileocecală până la anus. Este compus din șapte părți, inclusiv cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid, rect și anus.
Cancerul colorectal provine din țesutul epitelial al colonului. În funcție de poziție, se comportă diferit în ceea ce privește progresia bolii. Diferența dintre aceste tumori poate fi atribuită originii embriologice, anatomice și de dezvoltare diferite. Cecumul, apendicele, colonul ascendent, flexura hepatică și două treimi proximale ale colonului transvers au provenit din intestinul mediu, în timp ce o treime distală din colonul transvers, flexura splenica, colonul sigmoid, colonul descendent și rectul provin din intestinul posterior.
La aceasta se adaugă și factori cancerigeni diferiți (cum ar fi diferența de populație bacteriană de pe cele două părți ale colonului sau expunerea la nutrienți și acizi biliari diferiți) sau o combinație a mai mulți factori.
Tumorile din colonul proximal (partea dreaptă) și colonul distal (partea stângă) răspund diferit la terapie în funcție de localizarea tumorală, deoarece de cele mai multe ori cauzele genetice de apariție ale lor sunt diferite. Pacienții cu cancer colorectal stâng beneficiază mai mult de chimioterapiile adjuvante, în timp ce formele de cancer colorectal de pe partea dreaptă nu răspund la fel de bine la chimioterapiile convenționale, dar oferă rezultate promițătoare cu imunoterapie, tocmai pentru că aceste tumori au încărcătură antigenică mare.
Pentru dezvoltarea unor regimuri terapeutice eficiente și a unor opțiuni de tratament mai bune, este esențial să se evalueze tumorile din partea dreaptă și cea stângă ca entități separate și să se elaboreze regimul de terapie luând în considerare diferențele dintre aceste tumori.
Persoanele cu vârsta de 50 de ani sau peste au un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal. Peste 90% dintre persoanele diagnosticate au peste 50 de ani, dar incidență în rândul persoanelor mai tinere este în trend ascendent.
Prevenția, prin colonoscopie de screening periodică, după vârsta de 50 de ani sau chiar mai devreme, la 45 de ani pentru persoanele cu istoric familial de cancer colorectal permite identificarea polipilor precanceroși sau a formelor de cancer colorectal în stadiu incipient, când poate fi vindecat.
Consultant: Dr. Silviu Makkai-Popa, medic primar chirurgie generală, doctor în științe medicale