Lupta cu boala nu este niciodată simplă. În cazul ei, de la diagnostic și până în momentul în care a fost declarată vindecată, cel mai dedicat susținător i-a fost dr. Simona Filip, doctor în științe medicale, Chirurg de Excelență în Chirurgia Sânului, în cadrul Centrului de Excelență în Patologia Sânului, din Ponderas Academic Hospital. Toate cele prin care a trecut, cu încredere și curaj, au determinat-o să vadă viața printr-o perspectivă nouă, mai bună.
„Mi s-a indicat biopsia, dar boala era deja avansată”
În 2017, în urma unui banal accident domestic, Elena s-a lovit la sânul stâng. Traumatismul a dus la formarea unei echimoze, care după un timp a trecut. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2018, a simțit în locul respectiv o formațiune mobilă și, fără să ezite, a mers la un consult. După examinarea clinică, i s-a indicat o ecografie, care a identificat o formațiune nodulară de 8 mm la sânul stâng. A fost considerată benignă, iar singurul sfat pe care l-a primit a fost acela de a repeta investigația peste alte 6 luni.
„Ar fi fost mai bine dacă mi se spunea să fac atunci, pe loc, mamografie și biopsie. Poate că boala ar fi fost identificată în stadiul primar și nu mai era nevoie să trec printr-o sumedenie de investigații ecografice de monitorizare. Poate că și tratamentul ar fi fost mai ușor și m-aș fi vindecat mai repede”, spune Elena.
Sătulă de controale periodice și epuizată din cauza stresului și a incertitudinii, a decis să abordeze altfel problema, pentru că simțea, la simpla autopalpare, că formațiunea este din ce în ce mai voluminoasă. Investigația pe care a făcut-o în urma unei programări voluntare la dr. Cristina Aurelia Bilbie a fost și primul pas spre diagnostic.
„La fiecare investigație, formațiunea era măsurată și primeam un scor BI-RADS. Inițial a fost 2 și mi s-a spus să stau liniștită, dar în septembrie 2020 mi s-a spus că este ceva suspect, care depășea 3 centimetri în diametru, iar scorul BI-RADS era 4, adică foarte probabil o leziune canceroasă, care se mărise mult într-o singură lună. Tot atunci am fost sfătuită prima dată să caut un medic oncolog și să fac urgent o biopsie”, rememorează Elena.
Scorul BI-RADS
Interpretarea rezultatelor investigațiilor imagistice ale sânului este standardizată de sistemul BI-RADS (Breast Imaging Reporting and Data System). Este folosit la evaluarea ecografică, la mamografii și RMN mamar și orientează medicii să decidă următorii pași în evaluarea și tratamentul pacientelor.
Scorul BI-RADS variază de la 0 la 6, unde valoarea 0 reprezintă un rezultat neconcludent cu recomandare de completare a investigațiilor imagistice, 1 indică absența anomaliilor, iar 6 cancer mamar diagnosticat.
Valorile intermediare 2 și 3 indică formațiuni benigne cu mare probabilitate, respectiv risc redus de cancer – sub 2% la BI-RADS 3. Indicația este de monitorizare. Scorul BI-RADS 4 și 5 arată o probabilitate tot mai crescută de cancer de sân, 3-95% pentru BI-RADS 4 și 95-100% pentru scorul BI-RADS 5 și se recomandă biopsie. În cazul Elenei, aceasta a primit un scor 4 la mamografia efectuată și recomandarea a fost de biopsie.
Biopsia și diagnosticul
Elena, încurajată de fiica sa, foarte mulțumită de tot ce a însemnat experiența ei în Ponderas Academic Hospital, s-a programat la un consult senologic cu dr. Simona Filip. Prelevarea probelor pentru biopsie a fost realizată imediat de dr. Simona Filip, pentru că timpul este important în asemenea situații, iar în urma analizei anatomopatologice diagnosticul a fost de cancer mamar lobular invaziv.
„Normal că m-am speriat. A avea cancer este o situație terifiantă pentru oricine, indiferent de vârstă. Pentru mine a fost dur momentul, mai ales că am făcut o grămadă de controale tocmai ca să previn asta. A fost frustrant să primesc diagnostic de cancer invaziv, în stadiul II, la foarte puțin timp după ce mi se spusese că nu este nimic grav. Dar am găsit puterea de a accepta situația și am decis că pot să duc această bătălie și să o câștig.
Îmi aduc aminte foarte clar că doamna doctor Filip mi-a spus că ne vom lupta cu o boală grea, că drumul va fi lung, dar că în final, o să fie bine. De fiecare dată când mi-a fost greu pe parcursul tratamentului, care a durat cu totul mai mult de un an, mă gândeam la ce mi-a spus și la finalul care avea să fie bun”, completează Elena.
Rezultatele investigațiilor au arătat o tumoare malignă voluminoasă la nivelul cadranelor inferioare ale sânului stâng și afectare ganglionară axilară stângă, urmare a migrării celulelor canceroase tumorale. Din fericire, Elena nu prezenta metastaze la distanță.
Dr. Simona Filip: „În cazul pacientei era vorba despre un cancer mamar avansat locoregional, dar cu un tratament adecvat avea un potențial prognostic foarte bun, pe termen lung. Că a fost așa a dovedit-o modul excelent în care a răspuns la chimioterapia neoadjuvantă. Formațiunea tumorală s-a redus semnificativ de la o ședință de chimioterapie la alta și astfel, în planul nostru pentru intervenția chirurgicală am început să luăm în considerare o intervenție chirurgicală conservatoare, în locul unei mastectomii totale, care părea inevitabilă la examinarea inițială.”
8 ședințe de chimioterapie
Dosarul medical al Elenei a fost analizat în comisia multidisciplinară oncologică (Tumor Board) a spitalului Ponderas. Din echipa multidisciplinară fac parte medici chirurgi, oncologi, chirurgi de chirurgie plastică și reconstructivă, radioterapeuți, imagiști, specialiști în genetică medicală și ginecologi. Împreună, echipa stabilește cel mai bun și eficient plan de tratament pentru pacient și etapele acestuia. Elena nu a avut alături doar un medic, ci o echipă cu expertiză în diagnosticul și tratamentul cancerului mamar. În urma analizei atente a tuturor aspectelor, prima etapă de tratament recomandată a fost tratament oncologic neoadjuvant – 8 ședințe de chimioterapie. Medicul oncolog care a tratat-o pe Elena este dr. Amalia Roșu Elena, din cadrul departamentului de oncologie, Ponderas Academic Hospital.
„Privind în urmă, mă văd pe mine calmă, puternică și foarte hotărâtă să înving boala. Chimioterapia este grea, dar am depășit toate cele 8 sesiuni de tratament mult mai ușor decât am crezut la început. La fiecare ședință, doamna doctor Filip a venit la mine, a stat cu mine, a vorbit cu mine. Să-ți simți medicul participând la efortul tău, să știi că este alături de tine, asta a însemnat enorm pentru mine. Mi-a insuflat tonus, încredere, m-a motivat și m-a făcut să mă simt în siguranță. M-am simțit protejată și mi-a dat un foarte puternic sentiment de confort”, îți amintește cu emoție Elena.
Această primă etapă a tratamentului a adus rezultate spectaculoase. Tumora mamară s-a redus semnificativ, cu mult peste așteptări. La finalul curei neoadjuvante, examinarea clinică și cea ecografică au dovedit ceea ce Elena simțea: formațiunea tumorală se micșorase atât de mult încât nu mai era palpabilă, iar chiar și imagistic, modificările erau minime.
Dr. Simona Filip: „Răspunsul la terapia neoadjuvantă a fost, spre bucuria tuturor, foarte bun, cu reducerea cvasi-completă a tumorii, ceea ce a făcut posibilă schimbarea tipului de intervenție: de la mastectomie la chirurgie conservatoare mamară. Tumora clinic nu mai era palpabilă și, imagistic, de asemenea, tumora era dificil de vizualizat. Atunci când chirurgul nu mai palpează tumora, are nevoie de ajutorul imagistului pentru a-l orienta asupra ariei care va trebui excizată. În acest sens, imagistul, sub ghidaj ecografic și confirmare mamografică, a montat un marker metalic (clip) în restul tumoral. Pasul următor a fost intervenția chirurgicală.”
Operația
Având în vedere răspunsul foarte bun la chimioterapie, echipa medicală a decis să opteze pentru păstrarea sânului și îndepărtarea doar a zonei afectate de tumora. S-a procedat la cadranectomia mamară stângă inferioară largă, un tip de intervenție chirurgicală conservatoare la nivel mamar, într-o abordare modernă.
Dr. Simona Filip: „Înainte de operație, medicul imagist a montat un harpon – un fir metalic sub ghidaj ecografic în restul tumoral clipat anterior. Harponul va orienta chirurgul în timpul intervenției asupra zonei unde se află restul tumoral actual nepalpabil și, implicit, asupra zonei ce va trebui îndepărtată.
Excizia a fost mai largă decât zona marcată de harpon, pentru a asigura niște margini de țesut mamar neafectat de tumoră și, ca o siguranță în plus, marginile zonei de rezecție au fost evaluate intraoperator de către medicul anatomopatolog, prin examen extemporaneu, pentru a verifica dacă acestea sunt libere de celule canceroase. S-a efectuat și verificarea piesei operatorii și de către medicul imagist – prin ecografia și mamografia piesei operatorii se certifica încă o dată prezența clipului, a restului tumoral și a marginilor de siguranță.
Aceste măsuri sunt foarte importante pentru a ști din timpul operației că excizia țesutului tumoral este completă, cu margini de țesut sănătos în jur, și, dacă nu este așa, de a putea extinde rezecția, dacă se impune, în același timp operator. Sânul a fost reconstruit prin procedee specifice chirurgiei plastice, pentru a-i reda un aspect cât mai estetic și apropiat de normal.
Pentru că exista de la diagnostic afectare a ganglionilor axilari și tratamentul neoadjuvant nu a eliminat complet metastazele axilare, s-a realizat odată cu intervenția mamară și intervenția la nivel axilar – disecția a primelor două stații ganglionare axilare. Pentru a reduce riscul de apariție postoperatorie a limfedemului membrului superior – brațul gros, așa cum este el cunoscut, folosim un procedeu și o tehnologie foarte nouă prin care chirurgul identifică și astfel păstrează ganglionii și vasele limfatice ale brațului, colorate fluorescent cu ajutorul indocianinei verde (ICG), folosind o tehnologie specială și o tehnică numită ARM (Axillary Reverse Mapping).
Recuperarea
Elena s-a operat la începutul lui iunie 2021. Intervenția a fost laborioasă, dar a fost un succes. Trei zile mai târziu, era acasă. „M-am recuperat ușor, fără dificultăți și complicații. Rezultatele anatomopatologice ale ganglionilor au fost, așa cum doamna doctor Filip mi-a spus, nici foarte rele, dar nici foarte bune. Dar deja depășisem cele mai grele etape ale tratamentului. După operație nu a mai fost nevoie decât să consolidez ceea ce am obținut, iar asta a însemnat și 32 de ședințe de radioterapie. Le-am dus pe toate.
Radioterapia am făcut-o tot în Ponderas, pentru că pentru mine acolo era zona de siguranță, locul unde mă simțeam mereu confortabil și încrezătoare, indiferent cât de dificilă ar fi fost procedura prin care trebuia să trec”, spune Elena.
În august 2021, Elena a început ultima etapă de tratament – cel hormonal. Monitorizarea oncologică și tratamentul hormonal sunt realizate de medicul ei oncolog, dr. Amalia Roșu, medic specialist oncologie medicală, Spital Ponderas.
„Sunt un alt om!”
La doi ani de la finalul tratamentului, toate analizele și investigațiile de monitorizare arată că este vindecată. Se simte bine, este activă și gata în orice moment să povestească cu entuziasm experiența prin care a trecut.
„Boala asta te aduce alături de mulți alții care au aceeași suferință. Și vorbim între noi. Noi, cei cu un diagnostic de cancer, avem un limbaj al nostru. Vorbim despre medicamente, cum ne simțim, ce tratament facem... Eu am spus tuturor despre oamenii minunați din Ponderas care m-au susținut, încurajat, care au luptat alături de mine și datorită cărora acum sunt bine.
Cred că cel mai important a fost faptul că nu m-am simțit niciodată singură. A fost ceea ce am simțit constant din partea doamnei doctor Filip. Toate cele prin care am trecut au fost grele, dar a reușit să mă determine să pot și, deseori, să nu mi se pară chiar atât de greu.
Și toate acestea la un loc m-au schimbat pe mine ca om. Mă port altfel. M-am reevaluat. Știu să pun în ordine ceea ce este cu adevărat important și ceea ce trebuie ignorat. Mă gândesc mai mult la mine, sunt mai calmă, am mai multă răbdare cu mine și cu cei din jur. Asta este partea bună care rămâne după boală, atunci când cancerul este învins! Iubești și prețuiești cu adevărat viața!”, încheie Elena, plină de energie pozitivă.
Reziliența psihologică, suport în terapia cancerului
„Tratamentul a fost greu, dar parcă nu a fost totuși chiar așa de greu, pentru că am avut mereu în minte ce mi-a spus doamna doctor Filip, când diagnosticul, la care mă așteptam, a fost confirmat: va fi greu, dar la final va fi bine!”, spunea Elena, traducând prin propria sa experiență ceea ce este reziliența psihologică, ca aliat al pacientului cu boală malignă.
Este dovedit că o mentalitate pozitivă ajută pacienții să își mențină speranța și motivația, aspecte cruciale atunci când se confruntă cu diagnostice severe. Depresia și gândirea negativă pot duce la scăderea aderenței la protocoalele de tratament, refuzul terapiei, neglijarea medicației. A rămâne optimist și încrezător, a te focaliza pe momentul din viitor în care boala este în remisie sau vindecată, poate îmbunătăți șansele de succes.
Pacienții cu o atitudine pozitivă sunt mai dispuși să exploreze terapii complementare și să pledeze pentru ei înșiși, ceea ce poate îmbunătăți statusul lor general. Un alt aspect care poate oferi susținerea necesară este acela de a accepta că un diagnostic de cancer este o suferință cu care se poate trăi și nu o condamnare iminentă. Aceasta schimbă perspectiva de la teamă, depresie și anxietate, în curajul de a trăi, în ciuda bolii.
Conform cancerresearchuk.org, a primi suport pentru menținerea unei bunăstări mentale în cursul terapiei pentru cancer joacă un rol crucial în aderența la tratament și la menținerea unei calități a vieții la un nivel cât mai ridicat.
Consultant: Dr. Simona Filip, Chirurg de Excelență în Patologia Sânului în Ponderas Academic Hospital.