Copilul creste si se dezvolta in uter intr-un sac amniotic ce contine lichidul amniotic, un lichid transparent si complet steril. Lichidul amniotic joaca un rol foarte important in evolutia sarcinii, excesul sau lipsa unei cantitati suficiente de lichid amniotic, reprezentand un risc atat pentru mama, cat si pentru copil.
Inca din primele saptamani de sarcina, cavitatea amniotica este umpluta cu lichid amniotic. Volumul de lichid amniotic creste odata cu cresterea fatului, ajungand la o valoare maxima in jurul saptamanii 34 de sarcina, dupa care se reduce treptat pana in apropierea nasterii. In mod normal, in cavitatea amniotica se gasesc intre 500 si 1000 ml de lichid amniotic. Bebelusul inghite acest lichid care ajunge in stomac si tractul digestiv, se absoarbe in circulatia fetala si trece apoi prin rinichi, de unde este evacuat prin urina si astfel se recircula.
Rolul lichidului amniotic
- Protejeaza copilul de socurile exterioare
- Asigura copilului un mediu cu o temperatura constanta
- Mentine cordonul ombilical in pozitie normala (daca acesta este comprimat, cantitatea de oxigen transferata copilului va scadea si va duce la decesul acestuia)
- Ajuta copilul sa-si dezvolte tonusul muscular si oasele, oferindu-i imponderabilitate si permitandu-i sa se miste in voie
- Ajuta la dezvoltarea corespunzatoare a plamanilor
In timpul nasterii, dupa ruperea membranelor, lichidul amniotic se scurge si realizeaza lubrifierea canalului vaginal pentru a usura trecerea copilului si in acelasi timp indeparteaza germenii din tractul genital.
Cantitatea de lichid amniotic este verificata de medic ecografic in cadrul controalelor prenatale. Cantitatea este apreciata fie subiectiv (lichid amniotic in cantitate normala, scazuta sau crescuta), fie obiectiv, calculandu-se ecografic indicele de lichid amniotic (ILA).
Cantitate scazuta de lichid amniotic (oligohidramnios sau oligoamnios)
Oligoamniosul se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de evolutie al sarcinii. Oligoamniosul apare mai frecvent in a doua parte a sarcinii. In ultimul trimestru de sarcina, cauza principala a oligoamniosului este ruperea membranelor. O alta cauza este lipsa unei functionari adecvate a placentei. Prezenta oligoamniosului impune evaluarea amanuntita a fatului si monitorizarea cresterii fetale.
Cauze
In mod normal cantitatea de lichid amniotic se reduce in ultimele saptamani de sarcina. Totusi, o serie de factori pot contribui la reducerea cantitatii de lichid amniotic devreme in sarcina:
- Ruptura prematura de membrane
- Placenta abruption
- Anumite boli ale mamei: hipertensiunea arteriala cronica sau preeclampsia
- Folosirea unor medicamente cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- Anumite afectiuni ale copilului, cum ar fi: restrictia de crestere, probleme la nivelul rinichilor sau tractului urinar sau anumite boli genetice
Tratament
Daca ai fost diagnosticata cu oligohidramnios, medicul obstetrician va monitoriza cu atentie sarcina pentru a preveni aparitia complicatiilor.
- In special daca esti deshidratata, iti va recomanda sa bei mai multe lichide.
- De asemenea, pentru a creste temporar cantitatea de lichid amniotic va efectua o procedura care se numeste amnioinfuzie, in care va introduce in cavitatea amniotica ser fiziologic. Totusi, efectul este de scurta durata si procedura este frecvent recomandata pentru a creste vizibilitatea in momentul efectuarii ecografiei. De asemenea, amnioinfuzia poate fi practicata in travaliu pentru a reduce presiunea asupra cordonului ombilical. Daca ritmul cardiac fetal scade prea mult sau prea frecvent in timpul travaliului sau cordonul ombilical este comprimat, se recomanda efectuarea operatiei cezariene.
Cantitate in exces de lichid amniotic (polihidramnios)
Polihidramiosul reprezinta o acumulare in exces a lichidului amniotic. Cele mai multe cazuri de polihidramnios sunt usoare si se datoreaza cresterii graduale a cantitatii de lichid amniotic in cel de-al doilea trimestru de sarcina si frecvent exista putine – sau deloc - simptome. Polihidramniosul sever determina dificulate in respiratie, nastere prematura sau alte semne sau simptome.
Simptome
Gravidele cu polihidramnios par insarcinate intr-o luna mai mare decat cea in care sunt cu adevarat, pentru ca au abdomenul mai mare prin cantitatea in exces de lichid amniotic. Medicul obstetrician va suspecta ca ai polihidramnios daca uterul este marit, insa bataile cordului fetal si conturul corpului copilului sunt dificil de evaluat. Alte simptome sunt: jena abdominala, dificultate in respiratie prin compresia de catre uterul marit a plamanilor si umflarea gleznelor, vulvei si a abdomenului inferior.
Complicatii
Cu cat apare mai devreme in sarcina si cu cat cantitatea in exces de lichid este mai mare, cu atat creste riscul de complicatii.
Polihidramniosul este asociat cu:
- Nastere prematura
- Hipertensiune arteriala indusa de sarcina
- Infectii de tract urinar in sarcina
- Ruptura prematura a membranelor
- Cresterea fatului in exces
- Placenta abruption
- Prolaps de cordon ombilical – cand cordonul ombilical coboara in vagin inaintea copilului
- Operatie cezariana
- Nasterea unui copil mort
- Sangerarea vaginala severa ca urmare a lipsei tonusului muscular uterin dupa nastere
Cauze
Afectiunea poate fi consecinta unei malformatii fetale la nivelul tractului gastrointestinal sau sistemului nervos central, unui diabet zaharat slab controlat al mamei sau unor anomalii cromozomiale. Alte cauze sunt: sindromul transfuzor-transfuzat – o complicatie posibila a sarcinii gemelare cu gemeni identici in care un frate primeste prea mult sange, iar celalat prea putin, anemia fetala si incompatibilitatea de sange intre mama si copil. Uneori, cauza polihidramniosului este neclara.
Teste si diagnostic
Daca medicul obstetrician suspecteaza un polihidramnios va recomanda efectuarea unei ecografii. Cantitatea este apreciata fie subiectiv (lichid amniotic in cantitate normala, scazuta sau crescuta), fie obiectiv, calculandu-se ecografic indicele de lichid amniotic (ILA).
Daca la examenul ecografic se depisteaza polihidramnios, medicul va verifica amanuntit dezvoltarea bebelusului tau, pentru depistarea cauzelor ce pot duce la acumularea de lichid amniotic. Vei avea nevoie de efectuarea unor teste aditionale cum ar fi: amniocenteza, testul de provocare la glucoza sau cariotipul.
Medicul va monitoriza sarcina cu atentie, posibil cu efectuarea saptamanala de ecografii pentru a masura cantitatea de lichid amniotic. In plus, va verifica sanatatea copilului efectuand regulat o serie de investigatii: testul non-stres, profilul biofizic, ecografie Doppler si testul stres la contractii.
Tratament
Tratamentul depinde de severitatea afectiunii. Polihidramniosul in cantitate mica va disparea de la sine si necesita rar tratament, in timp ce forma severa va necesita tratament, cum ar fi drenajul lichidului in exces. Medicul va folosi in acest scop amniocenteza. Uneori este nevoie de repetarea procedurii de mai multe ori pe masura ce sarcina progreseaza, conditie care se numeste amnioreducere. Aceasta interventie are un risc scazut de nastere prematura, placental abruptio si ruptura prematura de membrane.
De asemenea, medicul ar putea recomanda tratament cu indometacin pentru a reduce productia de urina fetala si scaderea cantitatii de lichid amniotic. Indometacinul nu este recomandat dupa saptamana 31 de sarcina, datorita riscului de aparitie a unor probleme cardiace la nivelul copilului.
In alte cazuri se impune tratamentul bolii de baza – cum ar fi diabetul gestational.