Toate detaliile legate de această investigație, începând cu necesitatea realizării ei ca metodă de diagnostic și până la aspecte legate de patologiile pe care le poate identifica și monitoriza, precum și răspunsuri la cele mai frecvente întrebări ale părinților au fost oferite de dr. Luiza Bardi-Peti, doctor în științe medicale, medic primar pediatru, specialist în cardiologie pediatrica, cu atestate in ecocardiografie si ultrasonografie generală.
Ce este ecografia de cord, ce are specific în cazul copiilor?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Ecocardiografia este o investigație de bază în diagnosticarea, dar și în ghidajul terapeutic al pacientului pediatric. Este o investigație simplă și foarte prietenoasă cu copilul, complet nedureroasă și lipsită de orice disconfort. Este neinvazivă, nu iradiază, nu implică niciun fel de riscuri și poate fi făcută copiilor oricând, chiar din prima zi de viață, în scop de diagnostic, screening sau pentru monitorizarea unor afecțiuni.
În timpul acestei proceduri, se utilizează ultrasunete pentru a crea o imagine, cel mai adesea bidimensională, în mișcare, a inimii. Această metodă permite identificarea unor posibile anomalii structurale ale inimii, evaluează funcționarea mușchiului cardiac, permite măsurarea vitezei fluxului sanguin prin inimă, a presiunilor, a vaselor coronare și multe altele. Sunt folosiți diferiți algoritmi pe care îi utilizăm pentru măsurarea precisă a parametrilor funcționali și anatomici pe baza cărora se stabilește un diagnostic.
Un element particular în cazul copiilor este raportarea măsurătorilor la dimensiunile copilului, cel mai frecvent la suprafața corporală, pentru calculul căreia ne sunt necesare greutatea și înălțimea.
Ecocardiografia oferă medicului posibilitatea de a identifica valorile presiunii arteriale din camere inimii și poate face măsurători complexe, necesare pentru stabilirea unui diagnostic precis sau în monitorizarea evoluției unei afecțiuni deja identificate.
Când este indicat ca un copil să facă o ecografie a inimii?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Sunt mai multe situațiile în care ecocardiografia este o investigație necesară. Recomandarea vine, în general, din partea medicului neonatolog în cazul nou-născuților și al sugarilor mici, sau a pediatrului care are în atenție un copil. La copiii de peste 1-2 ani indicația de a face o ecografie cardiacă apare în urma unor semne și simptome care pot sugera o afecțiune cardiacă. Cianoza, respectiv tentă albastră a pielii și a mucoaselor, cauzată de nivelurile scăzute de oxigen în sânge, creșterea nesatisfăcătoare în greutate în primul și primii ani de viață, dificultăți de respirație, sufluri cardiace percepute de medic la auscultație, edeme, anomalii de tensiune arterială și puls, durere în piept sau sincopă indusă de efort, sunt indicații pentru ecografia de cord. Și infecțiile recurente de tract respirator inferior pot avea ca recomandare ecocardiografia pentru a identifica dacă nu există și o afecțiune cardiacă care pune plămânii în dificultate.
O altă situație în care este necesară, aș spune chiar obligatorie ecografia de cord a sugarului mic, este atunci când există antecedente familiale de boli congenitale structurale ale inimii sau când există suspiciuni sau un diagnostic antenatal de boală cardiacă. Investigația se face în primele zile de viață. Este necesară o examinare ecografică a cordului, în primele săptămâni de viață, pentru copiii proveniți din sarcinile gemelare monocoriale, atunci când feții împart aceeași placenta, ceea ce implica o serie de riscuri suplimentare pentru aceștia. Practica recentă impune investigații pentru copiii obținuți prin fertilizare in vitro, dar și pentru cei cu mame cu diabet insulinodependent, diabet de sarcină și boli reumatologice. În toate aceste situații ecocardiografia este indicată chiar și în absența unor simptome și semne cardiace.
De asemenea, copiii care au fost diagnosticați cu anumite sindroame genetice, cu diferite forme de aneuploidii, despre care se știe că se pot asocia cu boli cardiace congenitale, au indicația fermă de ecografie de cord în primele săptămâni după naștere.
La copiii de toate vârstele, oricare anomalii ale altor teste precum radiografia cardiopulmonară, electrocardiograma și unele analize de laborator modificate, care pot sugera o boală cardiacă, impun continuarea investigațiilor prin ecocardiografie.
Aș vrea să menționez și cazul copiilor mai mari care practică sporturi competitive, antrenamente intensive minim 6 ore/săptămână: recomand efectuarea electrocardiogramei și a ecocardiografiei.
Există o listă de afecțiuni cardiace care contraindica sportul competitiv, iar diagnosticarea lor la timp preîntâmpina o parte din dramele de pe terenul de sport de care auzim uneori in media.
În ceea ce privește ecocardiografia de screening la copilul sănătos, cu o evoluție prenatală fără complicații, cu un ritm normal de dezvoltare, fără semnalele de alarmă pe care le-am enumerate mai sus, aceasta este indicată în ultimul timp de tot mai mulți medici și cerută de părinți, dar încă nu este o recomandare obligatorie, unanim acceptata. Dacă optăm totuși pentru screening, sfatul meu este să se efectueze cât mai precoce, în primele 1-2 luni de viață, când examinarea este confortabilă pentru copil, care poate fi liniștit relativ ușor cu suzeta sau biberonul.
De ce este important un diagnostic precoce în cazul bolilor cardiace congenitale și dobândite?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Este bine de știut de către părinți că, în cazul bolilor cardiace congenitale cu indicație de corecție chirurgicală, există o vârstă optimă la care intervenția are risc minim și beneficii maxime pentru copil și evoluția lui. De aceea, un diagnostic precoce înlătură pericolul identificării tardive a bolii, când riscul operator crește sau când patologia nu mai poate fi operată, pentru că apare o deteriorare ireversibilă a circulației pulmonare. Sindromului Eisenmenger, o complicație severă a bolilor cardiace congenitale, care implică un defect structural între cavitățile inimii, de exemplu, este o astfel de situație, care identificată la timp se poate trata, dar care devine inoperabilă dacă diagnosticul nu este pus la timp.
Acest interval optim al intervențiilor, valabil în aproape toate situațiile unor afecțiuni cardiace congenitale, este principalul motiv pentru care tot mai mulți medici pediatri și neonatologi recomandă screeningul ecocardiografic al maladiilor congenitale de cord în prima lună de viață.
Investigația este obligatorie când sunt suspiciuni prenatale, vizibile la ecografiile pe care le face viitoarea mamă în perioada sarcinii sau dacă există un diagnostic de afectare cardiacă la făt pus în urma unei ecocardiografii fetale, sau la examinările de morfologie fetală. Ecografia de cord se face în aceste cazuri imediat după naștere.
Totuși, părinții trebuie să știe că, după naștere, pot să apară unele sunete care să sugereze o posibilă afecțiune, situație în care monitorizarea este necesară. Deseori acestea dispar în primele săptămâni de viață când presiunile fluxului sanguin în sistemul cardio-pulmonar se stabilizează. Ceea ce aude medicul la auscultație, la nou-născut sau la sugar se asociază cu datele prenatale, cu semnele și simptomele copilului. Adică, părinții trebuie să știe că nu orice „zgomot” înseamnă o patologie congenitală cardiacă a copilului.
Ca principiu, pot spune că există patologii care nu pot fi identificate doar la auscultația cordului, pe care o face orice pediatru la consulturile periodice ale copilului. Astfel că, dacă există cea mai mică suspiciune, ecografia de cord este necesară, pentru că poate clarifica exact situația, și cu cât facem asta mai repede, cu atât mai bine.
Ce boli cardiace congenitale pot fi diagnosticate prin ecocardiografie la copii?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Ecografia de cord „vede” toate afecțiunile cardiace congenitale structurale. Sunt identificabile șunturi intracardiace - adică un defect al peretelui care separa atriile și ventriculele sau existența unui canal atrioventricular comun, anormal, toate leziunile obstructive, așa cum este stenoză pulmonară și aortică, care afectează valvele cardiace și îngustarea arterei aorte, diferite leziuni valvulare, anomalii ale arterelor care pleacă din inimă. Vorbim aici de transpoziția marilor vase, tetralogia Fallot - o este o malformație congenitală a inimii care asociază stenoza pulmonară, defectul septal, hipertrofia ventriculului stâng și o poziție anormală a aortei, cu diferite grade de afectare.
Poate fi diagnosticat trunchiul arterial comun, adică persistența canalului arterial, o legătură între artera aortă și pulmonară care există normal în viața intrauterină și care nu se închide după naștere, sau diferite conexiuni venoase anormale sistemice sau pulmonare, anomalii ale arterelor coronare, inimi funcțional univentriculare și alte leziuni complexe, inclusiv cele de orientare stânga-dreapta anormală (heterotaxie/izomerie), malformație congenitală în care organele, inclusiv inima, nu sunt poziționate corect.
Unele dintre aceste afecțiuni sunt identificate încă din timpul vieții intrauterine, ecografia de cord are rolul de a confirmă diagnosticul și de a monitorizează afecțiunea, fiind esențială pentru stabilirea terapiei și oferă medicului chirurg informațiile necesare în vederea operației care să corecteze aceste patologii congenitale.
Care sunt principalele boli cardiace sau noncardiace dobândite de copii, care necesită ecocardiografie?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Câteva dintre cele mai importante indicații ale ecocardiografiei în bolile pediatrice dobândite sunt în boala Kawasaki, în sindromul inflamației multisistemice post-Covid (MIS-C sau PIMS), în endocardita infecțioasă, miocardite, pericardite reumatismul articular acut (o complicație a infecției cu Streptococ beta-hemolitic de grup A), lupus eritematos sistemic, expunere la substanțe cardiotoxice, tumori cardiace.
Boala Kawasaki este o afecțiune rară și gravă, de origine necunoscută, ce implică inflamația vaselor de sânge, cu febră înaltă și prelungită, erupții cutanate, înroșirea ochilor și buzelor, inflamarea ganglionilor limfatici, care în lipsa tratamentului poate determina complicații cardiace grave, care necesita reexaminari ecografice la intervale bine stabilite. Boala Kawasaki are multe elemente comune cu sindromul inflamației multisistemice post-Covid (MIS-C sau PIMS), întâlnit în ultimii ani la unii copii, la o distanța de 2 saptamani până la 2 luni după infecția cu SARS-COV 2.
Ecocardiografia este necesară și pentru diagnosticarea și monitorizarea grupul mare al cardiomiopatiilor, care se pot manifesta clinic la diferite vârste și care constau în anomalii de structură a mușchiului cardiac, cu substrat genetic. Tot substrat genetic și manifestări în diferite etape ale vieții au și anomaliile de structură ale pereților arteriali, cu dezvoltare de anevrisme, exemplul cel mai cunoscut fiind sindromul Marfan.
Examinarea ecografică este indicată și în evaluarea hipertensiunii arteriale sistemice la copil, dar și în hipertensiunea pulmonară, în evaluarea pre-transplant cardiac sau cardio-pulmonar, în investigarea evenimentelor tromboembolice, localizarea cateterelor venoase centrale etc.
Cum poate ecocardiografia ajuta la diagnosticul tulburărilor de ritm cardiac la copii?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Deși investigația de primă intenție este, în acest caz, electrocardiograma, mulți dintre copiii cu aritmii au și maladii congenitale de cord (ca prolapsul de valvă mitrală, anomalia Ebstein, tetralogia Fallot operată etc.), cardiomiopatii cu substrat genetic sau boli cardiace dobândite cum sunt miocarditele.
De asemenea, aritmiile susținute pot duce la alterări ale funcției cardiace, cum este cardiomiopatia tahiaritmică, ce se investighează tot ecocardiografic și are implicații terapeutice și prognostice. În toate situațiile ecografia de cord confirmă diagnosticul, îi clarifică și-l completează și este necesară.
Cât durează o ecocardiografie pediatrică?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Durata variază în funcție de complexitatea patologiei și de cât de cooperant este copilul. Majoritatea medicilor stabilesc o durata a programării de 30-40 de minute/pacient. Acest interval poate varia dacă sunt necesare imagini mai detaliate sau dacă se investighează condiții cardiace complexe. Și, reluam, dacă este necesar, până ce este foarte clar ce patologie există, dacă aceasta există.
Cum se efectuează ecocardiografia la copii și cum poate fi gestionată teama lor în timpul investigației?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Ecocardiografia transtoracică este o metodă nedureroasă, dar mulți copii își manifestă teama în moduri specifice vârstei. La fel ca și în alte investigații ecografice la copil, acesta va sta întins pe pat, dezbrăcat până la brâu – este de dorit ca îmbrăcămintea să fie una ușor de înlăturat. Unul dintre părinți se poate așeza în imediata apropiere a copilului, pe un scaun sau chiar pe patul de examinare. Spre deosebire de ecografia abdominală, nu e importantă distanța față de ultima masă. Pentru obținerea unor imagini de calitate și implicit a unui rezultat concludent, copilul trebuie să fie cât mai calm, iar părinții trebuie să facă echipă cu medicul pentru atingerea acestui deziderat.
Copilului mare i se va explica de acasă că urmează o investigație nedureroasă, se vor aplica pe piept un gel și o sondă care va transmite imagini către un ecran. Mulți copii sunt bucuroși să vadă inima bătând pe ecran și chiar sunt curioși și pun întrebări. Sugarii mici, până spre 6 luni, pot fi ușor liniștiți cu suzeta, biberon sau chiar alăptați la sân în timpul examinării.
Ce metode de calmare pot fi folosite pentru copiii mici în timpul ecocardiografiei?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Examinările pot fi mai dificile în intervalul de vârstă de 1-2 ani, când copiii încep să prezinte teamă față de străini. Sfătuiesc părinții să rămână cât mai calmi și să încerce să distragă atenția copilului într-un mod cât mai plăcut pentru acesta, povestindu-i ceva, oferindu-i jucării, o acadea sau filmulețe cu desene animate pe telefon/tabletă. Nu încurajăm dependența de ecran, dar pentru optimizarea unui act medical important, pe durată scurtă, este o metodă foarte eficientă de calmare, folosită în serviciile de ecocardiografie din întreaga lume.
În ce situații excepționale este necesară sedarea copilului pentru efectuarea ecocardiografiei?
Dr. Luiza Bardi-Peti: Cu totul excepțional, în cazul copiilor foarte agitați, se poate utiliza sedarea medicamentoasă în condiții de spital, în cazuri justificate și după mai multe tentative de reexaminare eșuate.
Doctor Luiza Bardi-Peti, scurtă carte de vizită
Medic primar pediatru cu o pregătire academică solidă și o experiență vastă în domeniul cardiologiei pediatrice, dr. Luiza Bardi-Peti este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti în 1998 si bursieră a Universității „Claude Bernard” din Lyon, unde a urmat stagii în cardiologie și alte specialități.
Și-a început cariera medicală cu un rezidențiat in pediatrie la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, unde și-a dezvoltat pasiunea pentru cardiologia pediatrică. După finalizarea rezidențiatului în 2005, obținerea specializării în pediatrie și a atestatelor in ultrasonografie generala și echocardiografie, a continuat să aprofundeze cardiologia pediatrică. Parcursul său academic a culminat cu obținerea titlului de doctor în medicină în 2010, cu o teză axată pe evaluarea ecocardiografică presiunii în artera pulmonară la copii cu afecțiuni pulmonare acute și cronice.
Pentru dobandirea supraspecializarii în cardiologia pediatrică a efectuat al doilea rezidențiat la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg. Mureș, precum și numeroasele cursuri și stagii clinice în ecocardiografie și cardiologie, incluzând pregătire avansată la instituții europene de renume precum Royal Brompton Hospital din Londra și Zentrum für Angeborene Herzfehler, Bad Oeynhausen, Germania.