Daca femeile, confruntate cu perioada de menopauza si scaderea estrogenului, marcheaza aceasta perioada destul de zgomotos pe plan fiziologic, la barbati procesul este mai insidios, insa nici pe departe lipsit de episoade imprevizibile ce se pot dovedi primejdioase si amenintatoare de viata. Un barbat de 50 de ani are o sansa de 1 din 2 de a face o boala de inima la un moment dat.
De altfel, la inceputul anilor 1900, 50 de ani era cam toata speranta de viata a omenirii, insa, o suta si ceva de ani mai tarziu, oamenii traiesc, in medie, mai mult de 80 de ani, in special in tarile dezvoltate. Din acest motiv, 50 de ani inseamna in plan social, economic sau intelectual o perioada inca prolifica de activitate, de multe ori mai efervescenta ca in tinerete, desi dusa cu alte mijloace, mai temperate ca potential fizic si energetic.
50 de ani sau la rascruce de varste
Din punct de vedere medical, borna de 50 de ani este ca un punct de frontiera, unde vamesii, invizibili sau nu, iti fac bilantul “bagajelor” cumulate pana la acel moment. Riscurile medicale dintr-o data se multiplica, devin manifeste afectiuni care doar au mocnit incert si silentios ani in sir, iar semnele de imbatranire incep sa isi arate cu perfidie, primii colti.
La 50 de ani multi simt nevoia sa isi rescrie noul volum al vietii, privind nostalgic spre tineretea care isi estompeaza silueta in luminile rampei, spre atuurile feminitatii altadata rasfatata de covorul rosu al timpului sau spre vigoarea impetuoasa cu care infruntau barbateste, candva, orice obstacol care li se ivea in cale.
Si, in timp ce unii “semicentenari” se resemneaza la varsta aceasta acceptand in cele din urma rosaturile neinduratoare ale timpului, altii pornesc un razboi de guerila menit sa le mentina cat mai mult vigoarea si aspectul tineresc, si, mai ales, vitalitatea si sanatatea organismului.
Iar cercetarile par sa le dea dreptate celor din urma, confirmand ca schimbarile stilului de viata, nutritia pentru longevitate si mai ales exercitiile fizice au efecte spectaculoase nu numai in prevenirea degradarii biologice dar si in intarzierea sau chiar reversibilitatea unor boli asociate imbatranirii.
Imbatranirea nu este, in sine, o boala. Este, in schimb, factorul de risc major pentru dezvoltarea multor boli cronice majore, debilitante si care pun viata in pericol, inclusiv cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare si neurodegenerative. In plus, multe boli par sa accelereze procesul de imbatranire – care se manifesta prin scaderi ale functionalitatii si scaderea calitatii vietii.
Cercetatorii de la Scoala de Medicina a Universitatii Duke sugereaza ca declinul fizic incepe in deceniul anilor 50, mult mai devreme decat se credea anterior si se agraveaza pe masura ce imbatranim, in special pentru cei care nu fac miscare.
Studiul desfasurat de ei a testat 775 de subiecti cu varsta cuprinsa intre 30 si peste 90 de ani si a constatat ca exercitiile pentru a compensa declinul fizic trebuie sa inceapa inainte ca oamenii sa aiba procese de degradare avansate.
„Cercetarea noastra intareste o abordare pe toata durata vietii pentru mentinerea capacitatii fizice – nu asteptati pana cand aveti 80 de ani si nu va puteti da jos de pe scaun”, este de parere cercetatorul principal, Katherine Hall, coordonatoarea studiului, de la Universitatea Duke.
Studiul a dezvaluit unele rezultate care ar trebui sa ne puna pe ganduri:
- Atat barbatii, cat si femeile in varsta de 50 de ani au demonstrat o scadere a capacitatii simple de a sta pe un picior si de a se ridica de pe scaun, iar declinul a continuat in urmatoarele decenii.
- Scaderea vitezei de mers si a rezistentei aerobice a devenit evidenta in anii 60.
- Mai multa activitate fizica a fost asociata cu un declin fizic mai mic
Boala cardiovasculara - infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral si alte afectiuni ischemice - ataca dupa 50 de ani
Tulburarile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces la nivel global. Termenul include orice boala care afecteaza inima sau sistemul circulator, insa doua afectiuni se detaseaza prin prevalenta ridicata si consecintele potential letale: boala coronariana si accidentul vascular cerebral.
Principala cauza comuna a bolilor cardiovasculare este ateroscleroza, provocata de acumularea localizata de colesterol in peretii sistemului arterial, ceea ce duce la formarea de placi dure si ingustarea spatiului prin care circula sangele si, ocazional, la dezvoltarea unui cheag in interiorul arterei, alipit de peretele lezat.
Insa ateroscleroza nu este, asa cum poate crezi, doar apanajul batranetii. Depunerea de grasimi in peretii arterelor incepe inca din perioada de sugar, continua in copilarie, adolescenta si toata perioada de adult, fiind intretinuta de regimul alimentar bogat in grasimi de origine animala si de fast food-uri, la care se adauga sedentarismul, fumatul, consumul de alcool si hipertensiunea arteriala, toate agravand viteza cu care, zi dupa zi, colesterolul si calciul infiltreaza tot mai intensiv peretii arteriali.
Ateroscleroza devine periculoasa cand ocupa mai mult de jumatate din lumenul arterelor coronare sau cerebrale
La momentul la care atingi 45-50 de ani, ateroscleroza doar devine mai “galagioasa” si uneori letala, dar aceasta se datoreaza faptului ca placa de aterom ajunge sa ocupe mai mult de jumatate pana la 75% din diametrul unor artere, iar sangele nu mai poate iriga bine anumite organe, mai ales pe cele avide de oxigen, glucoza si energie. Suferinta organului se exprima prin diferite simptome specifice corelate cu disfunctia consecutiva lipsei de oxigen si nutrienti.
Apar, astfel, cardiopatia ischemica (boala coronariana) dar si alte tulburari de irigatie, cum ar fi de exemplu, ischemia cerebrala sau deficienta de circulatie sanguina la nivelul membrelor inferioare (arteriopatia periferica).
Se produc cu mai multa usurinta in acest stadiu obstruari complete ale arterelor si intreruperea fluxului sanguin:
- prin spasmul suplimentar al fibrelor musculare circulare din peretele arterial, care apare, de exemplu, cand te stresezi, fumezi sau descarci adrenalina in corp
- dar si prin ruptura posibila a placii de aterom si aglomerarea trombocitelor la nivelul placii rugoase restante, unde formeaza un cheag de sange voluminos si obturant, ca in infarctul miocardic acut (IMA) sau in accidentul vascular cerebral. Ambele afectiuni pot duce la un blocaj, intreruperea aportului vital de oxigen si moartea tesuturilor in aval.
Ceilalti factori principali de risc pentru bolile cardiovasculare sunt obezitatea, raportul intre colesterolul bun si cel rau (HDL/LDL), diabetul de tip II, hipertensiunea arteriala si, mai ales, varsta. De fapt, persoanele in varsta nu numai ca au mai multe sanse sa dezvolte IMA, ci si sa moara din cauza acestuia. Acest lucru se datoreaza, probabil, si functiei cardiace care scade odata cu varsta din cauza pierderii cardiomiocitelor, scaderii contractilitatii, scaderii rezistentei la stres, hipertrofiei cardiace si fibrozei.
Pierderea estrogenului creste riscul de boala cardiovasculara la femei
Pentru femei, estrogenul este un factor protector impotriva bolilor cardiovasculare, insa, dupa menopauza ele sunt expuse acelorasi riscuri cardiovasculare ca si barbatii, intrucat nivelul de estrogen scade vertiginos in circulatie.
De aceea, dupa 45-50 de ani, un control periodic, cel putin anual, care sa includa un set de analize de sange, un EKG si o examinare medicala detaliata, este cel mai putin costisitor si minimalist gest pe care il poti face pentru sanatatea ta.
In plus, o stare zen, de recunostinta si veselie, renuntarea la excese, in special tigari, alcool si mancare pantagruelica si investitia in vacante, pasiuni, drumetii sau sport, poate face schimbari miraculoase cu rata ta de imbatranire si ateroscleroza accelerata.
Hipertensiunea arteriala
O afectiune comuna in randul pacientilor in varsta de 50 de ani este hipertensiunea arteriala care este un factor de risc major pentru boli de inima si accident vascular cerebral.
Unul dintre motivele pentru care hipertensiunea arteriala este atat de raspandita in aceasta grupa de varsta este ca sistemul vascular se modifica pe masura ce avansam in varsta. Supraponderalitatea, consumul excesiv de sare, fumatul, consumul de alcool si stresul care insoteste adesea varsta mijlocie pot contribui, de asemenea, la cresterea tensiunii arteriale.
Din cauza ca este asimptomatica la majoritatea pacientilor, este greu de diagnosticat. Unul din 3 adulti cu hipertensiune arteriala nu are habar ca sufera de boala. Insa, ca multe alte afectiuni de dupa 50 de ani, este gestionabila cu medicamente si modificari ale stilului de viata, inclusiv dieta si exercitii fizice (150 de minute pe saptamana).
Cancerul – prevalenta crescuta dupa 50 de ani
Spre deosebire de bolile cardiovasculare si neurodegenerative, care se caracterizeaza prin senescenta celulara, apoptoza (moarte celulara) si scaderea replicarii celulare, cancerul se caracterizeaza prin proliferare celulara necontrolata, in care celulele nu raspund la mecanismele de control obisnuite, ducand la cresterea tumorii si metastaze.
Varsta, antecedentele familiale de boala si un stil de viata nesanatos cresc riscul de a dezvolta cancer. Cu toate acestea, expunerea la factori specifici de mediu, cum ar fi tutunul, lumina soarelui, anumite substante chimice, virusuri si unii hormoni, pare sa joace un rol mult mai mare, care variaza in functie de diferitele tipuri de cancer: tutun pentru cancerul pulmonar, lumina solara pentru melanom si papilomavirus pentru cancerul de col uterin, sunt cateva exemple.
De ce persoanele dupa 50 de ani sunt mai susceptibile la cancer?
Acest fapt evident nu este inca pe deplin inteles: celulele ar putea avea nevoie de timp pentru a acumula suficiente mutatii pentru a deveni canceroase sau persoanele mai in varsta ar putea fi mai susceptibile la mutatii oncogene.
In jurul varstei de 50 de ani, medicii recomanda cu mai multa convingere screening-urile pentru cancer (de san si col uterin la femei), colonoscopiile pentru detectarea cancerului colorectal sau examenele pulmonare la fumatorii inveterati. Insa, niciodata nu putem prevedea ce punct de plecare va avea o tumora maligna, de aceea un control periodic general, la care se adauga anual un control dermatologic, ginecologic si ecografic pot decela din timp forme mai comune de neoplasme maligne la aceasta varsta.
Dupa 50 de ani incepe, fara indoiala, timpul si anotimpul schimbarilor, mai ales a stilului de viata. O nutritie sanatoasa, postul intermitent si consumul de vegetale crude care pot incetini actiunea radicalilor liberi si pot preveni acumularea de mutatii la nivelul ADN celular sunt esentiale.
Bauturile alcoolice ar trebui mentinute la niveluri moderate, maxim 1-2 pahare de vin pe zi, tigarile reduse sau eliminate iar miscarea fizica ar trebui sa fie prima porunca laica pentru fiecare zi din urmatoarele tale decenii.
Colonoscopia a devenit un examen de rutina in screening-ul tumorilor de colon
Cancerul de colon a explodat in ultimii ani, aparand la varste din ce in ce mai tinere, dar varsta tipica de debut este dupa 50 de ani. Factorii de risc incriminati in favorizarea lui sunt dieta occidentala, lipsa de fibre din alimentatie, consumul de alcool si statul pe scaun ore in sir la birou sau sedentarismul care favorizeaza constipatia prelungita. Este a doua cauza de deces prin cancer la femei si barbati. In afara salatelor de morcovi rasi, cruciferelor, fulgilor de ovaz si semintelor de in, fa mici deplasari la fiecare 1-2 ore de stat in fata calculatorului si foloseste pauza de pranz pentru a urca niste scari, a face plimbari in aer liber si a te recrea.
Se recomanda ca de la varsta de 50 de ani sa faci anual un test care detecteaza sangele ocult fecal si o colonoscopie, pentru ca depistarea precoce a cancerului colorectal are sanse de vindecare. Rata de supravietuire este de 91% la 5 ani, daca il depistezi in stadiu localizat.
Desi poti avea retineri legate de expunere in timpul testarii, nu iti face griji. Testul implica anestezie, dormi cat timp ti se face examinarea, este nedureroasa iar personalul medical este rutinat in a face acest tip de examinari, zilnic, zecilor, sutelor si miilor de pacienti care le trec pragul.
Importanta autoexaminarii sanilor, a controlului senologic si a mamografiilor pentru sanatatea femeilor dupa 50 de ani
Cancerul de san este principala cauza de deces prin cancer la femei. Depistarea precoce este cheia vindecarii, motiv pentru care se recomanda ca de la varsta de 50 de ani sa-ti faci un examen senologic si o mamografie cel putin o data la 2 ani. Astazi mamografiile digitale 3D sunt mult mai performante si mai putin dureroase si ofera informatii relevante si precoce pentru depistarea unei posibile modificari la nivelul glandei mamare.
Daca exista antecedente familiale, controalele ar trebui sa inceapa dupa varsta de 40 de ani.
Osteoporoza
Daca ai antecedente personale sau familiale de fracturi, esti genul “fotomodel” (cu un indice de masa corporala -IMC- mai mic de 20), fumezi, bei mai mult de doua-trei cafele pe zi, ai un serviciu de interior sau ai avut o menopauza precoce din cauze naturale sau dupa o interventie chirurgicala, trebuie sa acorzi o atentie deosebita sanatatii oaselor si sa incluzi in dieta ta cel putin 1 gram de calciu pe zi.
Consulta medicul cu privire la posibila efectuare a unei osteodensitometrii, astfel incat, daca pierzi masa osoasa, cum se intampla la femei accelerat in primii cinci ani de la ultima menstruatie, sa beneficiezi de cel mai potrivit tratament.
Fragilizarea oaselor, atat la femei cat si la barbati, este favorizata de sedentarism, lipsa vitaminei D si a calciului din alimentatie, dar si de modificarile hormonale legate de varsta, si duce la producerea unor fracturi patologice pe fondul osteoporozei, greu de tratat. Cel mai intelept este sa previi orice neplacere printr-o vizita la medic, in special dupa ce ai implinit 50 de ani.
Expunerea la soarele, timp de minim 20-30 de minute pe zi, mersul pe jos in ritm alert cel putin 15-20 de minute zilnic si exercitiile fizice aerobice in aer liber, la sala sau in gospodarie te ajuta sa iti mentii sanatatea osteoarticulara cat mai mult timp.
Cresterea in greutate si grasimea abdominala
Intre varsta adulta timpurie si varsta mijlocie, potrivit Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) atat femeile, cat si barbatii iau in greutate, in medie, cate un kg pe an.
Femeile tind, in special, sa castige grasime pe abdomen dupa menopauza. Pentru femeile cu varsta cuprinsa intre 55 si 65 de ani, cresterea in greutate este una dintre preocuparile lor majore de sanatate.
O analiza a Societatii Internationale de Menopauza a constatat ca, desi cresterea in greutate nu este cauzata de tranzitia spre menopauza, modificarile hormonale care se produc in aceasta perioada (de perimenopauza) pot duce, totusi, la mai multa grasime pe burta. Factorii de mediu si stilul de viata au si ei o parte de vina pentru cresterea in greutate in sine, au concluzionat oamenii de stiinta.
Diabetul zaharat de tip II
Celulele noastre devin rezistente la insulina pe masura ce imbatranim. Acest lucru poate duce la cresterea in greutate in jurul abdomenului, in special la femei. In rezistenta la insulina, celulele adipoase, musculare si hepatice nu reactioneaza adecvat la insulina. Ca urmare, celulele hepatice nu absorb usor glucoza (zaharul) din sange, situatie care poate mentine nivelul zaharului din sange mai ridicat decat in mod normal si poate creste riscul de diabet saharat de tip II.
Ravagiile obezitatii dupa 50 de ani
La nivel mondial, prevalenta obezitatii aproape s-a triplat din 1980. Obezitatea este unul dintre principalii factori de risc pentru moartea prematura. A fost legata de 4,7 milioane de decese la nivel global in 2017, respectiv 8% din decesele globale au fost atribuite obezitatii in acelasi an.
Peste 52% dintre adultii din intreaga lume au probleme cu greutatea, 13% sunt obezi iar aproximativ 39% dintre ei sunt supraponderali. Adoptarea unui stil de viata occidental (scaderea activitatii fizice si consumul excesiv de alimente ieftine, dense energetic), dar si alti factori de risc au dus la acest flagel global.
Efectele daunatoare ale obezitatii sunt diverse, variind de la un risc crescut de deces prematur la cateva boli non-fatale cu impact negativ asupra calitatii vietii.
- Obezitatea este un factor de risc major pentru diabet zaharat si boli cardiovasculare, boli coronariene, infarct, accident vascular cerebral si hipertensiune arteriala.
- Obezitatea este, de asemenea, un factor de risc major pentru dementa, unele tipuri de cancer (endometrul, de san si de colon), incontinenta urinara si tulburarile musculo-scheletice, in special osteoartroza, o boala degenerativa a articulatiilor extrem de invalidanta.
- Obezitatea are consecinte psihosociale marcate. Depresia si simptomele depresive sunt frecvente in randul pacientilor obezi. Afecteaza agilitatea fizica, aspectul, stima de sine si integrarea sociala.
Fluctuatiile hormonilor sexuali in diferite etape ale vietii reproductive, cum ar fi menarha, sarcina si tranzitia la menopauza, pot juca un rol in expansiunea tesutului adipos si prevalenta crescuta a obezitatii mai mult in randul femeilor.
Numeroase studii au demonstrat ca tranzitia la menopauza este asociata cu modificari nefavorabile ale compozitiei organismului, cu depunerea de grasime la nivel abdominal si rezultate generale asupra sanatatii; pe de alta parte terapiile de substitutie cu estrogen si estro-progestative par sa scada tendinta spre acumularea de grasime in zona abdominala centrala.
Studiile indica in cea mai mare parte o reducere a masei de grasime totale, o sensibilitate imbunatatita la insulina si o rata mai mica de dezvoltare a diabetului de tip II la femeile care urmeaza terapia hormonala de substitutie postmenopauza.
Pentru a reduce cresterea in greutate si a reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2, poti reduce consumul de carbohidrati rafinati, cum ar fi faina alba si zaharurile, deserturile, dulciurile si painea.
Schimba carbohidratii din zahar cu legume, fructe si cereale integrale pentru a reduce caloriile si pentru a mentine sub control nivelul zaharului din sange.
In plus, tinerea unui jurnal alimentar te poate ajuta sa slabesti. Un studiu din 2008 pe aproape 1.700 de subiecti arata ca tinerea unui jurnal alimentar poate dubla pierderea in greutate in comparatie cu persoanele care nu isi urmaresc alimentele.
Modificari ale metabolismului si atrofia musculara dupa 50 de ani
Un alt factor care contribuie la cresterea in greutate este scaderea metabolismului care incepe la 30 de ani si este in cadere libera la 50 de ani.
In timp ce metabolismul scade cu 10-15% pana la varsta de 50 de ani, o alta problema de sanatate este subestimata, observa specialistii: pierderea musculara dupa 40 si 50 de ani.
Corpul este format in proportie de 30 % pana la 40 % din muschi care au tendinta sa se atrofieze lent in perioada de adult si mai accelerat dupa 50 de ani. Pana la varsta de 80 de ani multi oameni pierd pana la 50 % din masa musculara. Atrofia musculara are de-a face, de asemenea, si cu oasele mai slabe si poate contribui la osteoporoza in timp.
Pe langa modificarile musculare, ligamentele si tendoanele (care leaga muschiul de os), se schimba si ele. Ca urmare a acestor modificari (care includ deshidratare crescuta si „slabire”), adultii de peste 50 de ani experimenteaza un timp de vindecare crescut.
Leziuni, cum ar fi tendinita, devin mai probabile in timp. Mai susceptibile la leziuni dupa 50 de ani sunt tendoanele si ligamentele umarului, tendonul lui Ahile, coatele si genunchii.
Ca in multe alte situatii, antrenamentul de rezistenta este standardul de aur pentru pastrarea muschilor si a fortei, si implicit a sanatatii. Niciodata nu este prea tarziu pentru a incepe, deoarece afirma kinetoterapeutii, muschii au plasticitate, ceea ce inseamna ca pot deveni oricand, din nou puternici.
Afectiuni neurodegenerative
Bolile neurodegenerative sunt caracterizate prin moartea progresiva a neuronilor si pierderea structurilor creierului.
Exista o serie de asemenea tulburari din acest spectru de afectiuni, Boala Alzheimer si boala Parkinson fiind cele mai frecvente. Modificarile caracteristice acestor afectiuni se instaleaza lent si gradual, se accentueaza intre 50-60 de ani, dar simptomatologia poate debuta mai tarziu desi sunt multe cazuri care debuteaza in jurul varstei de 50 de ani, in special cand componenta genetica este predilecta.
Desi aceste afectiuni pot afecta diferite parti ale creierului si pot prezenta simptome diferite, varsta este principalul factor de risc comun. De asemenea, comuna este depunerea anormala si localizarea gresita a agregatelor de proteine insolubile, asociate cu declinul cognitiv progresiv, legat de varsta, a functiei neuronale.
Anomaliile in metabolizarea si reinnoirea proteinelor ar putea face, de asemenea, neuronii cu procese accelerate de imbatranire mai putin capabili sa degradeze proteinele toxice.
Totusi, cateva masuri de incetinire a acestor modificari degenerative se pot lua si includ, printre altele, un regim de viata care sa combata inflamatia cronica de fond dupa 50 de ani, supraponderalitatea si neutralizarea radicalilor liberi, sa previna tulburarile de irigatie si oxigenare cerebrala, antrenamentul continuu al mintii si exercitiile fizice aerobice. Inclusiv evitarea izolarii, prevenirea si tratarea depresiilor si anxietatii, socializarea si desfasurarea unor activitati recreative placute, duc la intarzierea declinului dupa o anumita varsta.
Surse de informatie:
- https://academic.oup.com
- https://corporate.dukehealth.org
- https://ourworldindata.org
- https://www.webmd.com