Cum sa diferentiezi un atac de panica de un atac de cord
Este important sa intelegi felul in care simptomele unui atac de panica difera de cele ale unui atac de cord (infarct miocardic acut). Intr-adevar, sunt modificari subtile - insa stiind sa le recunosti, asta te va ajuta sa stii ce sa faci cand acestea apar.
Mult mai probabil sa fie un atac de panica:
- Debut brusc asociat frecvent cu stres semnificativ
- Senzatie de frica intensa, de moarte iminenta sau de pierdere a controlului care atinge un varf de intensitate in cateva minute
- Este insotita de palpitatii (batai neregulate ale inimii), senzatie de lipsa de aer, sufocare sau de nod in gat, transpiratii, tremuraturi ale mainilor sau ale intregului corp, senzatia de furnicaturi sau amorteala la nivelul mainilor
- Durere toracica resimtita ca o intepatura sau o injunghiere pe o zona restransa a toracelui
- Durerea ramane localizata, nu iradiaza
- Durerea se amelioreaza in timp
- Simptomele ajung la un maxim in 10 minute si apoi se amelioreaza gradual si dispar dupa aproximativ 20-30 minute
- Exista un istoric de anxietate si neliniste
Mult mai probabil sa fie atac de cord:
- Debut brusc in timp ce faci efort sau imediat dupa (urcat scari, dat la o parte zapada din curte, etc.)
- Durere in centrul pieptului, violenta, resimtita ca apasare, strangere, presiune sau strangulare
- Durerea iradiaza in umeri, ambele brate, la baza gatului si/sau in mandibula
- Durerea este continua si se agraveaza in timp
- Este insotita de greata, respiratie greoaie, transpiratii reci, paloare, senzatia de lesin, teama (anxietate)
- Exista un istoric personal si familial de boli cardiovasculare
Daca aceste simptome persista mai mult de 15 minute, ia in considerare un infarct miocardic acut si suna imediat la 112!
Este bine de stiut ca la femei, la pacientii cu diabet sau la varstnici > 70 de ani, simptomele unui infarct miocardic pot fi mai usoare si pot include oboseala neobisnuita, dificultate in respiratie si un disconfort toracic in partea din spate a toracelui sau la nivelul gatului, mai degraba decat durere precordiala. Este important sa nu minimalizezi aceste simptome, deoarece situatia poate escalada rapid. Niciodata nu ezita sa suni la 112! Mai bine sa gresesti diagnosticul si sa fii in siguranta, decat sa fie prea tarziu!
Ce trebuie sa faci daca ai durere in piept?
Trebuie sa suni de urgenta la 112 daca ai pentru prima data durere de piept (resimtita ca o apasare violenta, strangere, presiune sau strangulare si care iradiaza catre mandibula sau brat), respiratie cu dificultate, transpiratii, senzatie de cap gol. Atacul de cord tinde sa apara la persoanele adulte de varsta medie si la varstnici, astfel incat, cu cat persoana este mai in varsta, cu atat probabilitatea sa sufere un infarct miocardic este mai mare. Pacientii care sunt diagnosticati deja cu cardiopatie ischemica (boala coronariana) sau care au factori de risc cardiovasculari, ca de exemplu, hipertensiune arteriala, diabet, obezitate, lipide crescute si sunt fumatori trebuie sa fie consultati de urgenta.
Pe de alta parte, daca ai mai avut anterior atacuri de panica, ar trebui sa incepi tehnicile de relaxare, de respiratie sau alte tehnici cognitive recomandate pentru a controla atacul de panica sau sa-ti administrezi medicamentele prescrise de catre medicul psihiatru pentru astfel de situatii. Totusi, chiar daca pacientul este tanar si sanatos trebuie sa fie consultat de urgenta daca simptomele dureaza prea mult sau daca au aparut manifestari noi ale unui atac de panica.
Ce se va intampla la camera de garda?
Vei fi consultat imediat. Medicul de la camera de garda va face o evaluare completa pentru a diagnostica un infarct miocardic acut, incluzand o electrocardiograma (ECG) si o analiza de sange pentru dozarea unei enzime (troponina) care se gaseste doar la nivelul muschiului inimii si care creste in primele ore dupa un atac de cord.
Medicul va stabili daca ai suferit la acel moment un infarct de miocard acut. Daca se infirma acest diagnostic, este totusi recomandat sa mergi ulterior la control la medicul cardiolog. Acesta poate completa investigatiile cu un test ECG de efort sau o ecografie cardiaca de efort. Aceste teste non-invazive evalueaza ritmul cardiac, tensiunea arteriala, activitatea electrica a inimii si cum functioneaza inima in timp ce faci efort (mergi pe o bicicleta sau o banda rulanta).
Daca acest test este normal si ai din nou simptome, cel mai probabil poti fi linistit ca nu este ceva grav. Medicul cardiolog iti va recomanda sa fii consultat de un medic psihiatru pentru tratamentul atacurilor de panica sau al altor tulburari de anxietate. De asemenea, exista o varietate de terapii eficiente, de tipul managementului stresului si tehnicilor de relaxare, cum sunt meditatia, acupunctura, yoga si tai chi.
Aproximativ 25% dintre pacientii care se prezinta la camera de garda pentru durere toracica au o tulburare de panica. Majoritatea sunt femei tinere, cu varsta cuprinsa intre 18-25 de ani. Frecvent, tulburarea de panica nu este diagnosticata si astfel, nu este tratata, ceea ce va duce la revenirea acestor pacienti la camera de garda si la un grad crescut de dizabilitate functionala a acestora. Din fericire, atacurile de panica se pot trata cu succes.
Surse de informatie:
www.health.harvard.edu
www.acs-mv.com
www.heartlandcardiology.com
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
www.bidmc.org
www.mayoclinic.org
www.cedars-sinai.org
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer