Ce tratează un medic cardiolog și când ar trebui să mergi la un consult?

În ce constă activitatea unui medic cardiolog?

Activitatea unui medic cardiolog este complexă și variată, axându-se pe diagnosticarea, tratarea și prevenirea bolilor cardiovasculare. Iată în ce constă această activitate:

• Consultații și examinări: cardiologul evaluează simptomele pacienților prin consultații detaliate și examinări fizice. In afara unui examen clinic general, medicul ascultă cu predilectie inima și plămânii, verifică tensiunea arterială și analizează istoricul medical;
• Teste de diagnostic: utilizează diverse teste pentru a diagnostica afecțiunile cardiace, cum ar fi electrocardiograma (EKG), ecocardiografia, testele de efort și monitorizarea Holter. Alte teste recomandate pot include angiografia coronariană și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografie computerizată (CT);
• Managementul bolilor cronice: cardiologii gestionează atat bolile acute ale inimii ( miocardite, pericardite, infarct de miocard, soc cardiogen, etc) cat si bolile cronice, precum hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemica, insuficiența cardiacă, aritmiile și cardiomiopatia. Aici sunt incluse prescrierea de medicamente și monitorizarea efectelor acestora;
• Intervenții minim invazive: cardiologii specializați pe Cardiologie Intervențională realizează proceduri minim invazive, cum ar fi angioplastia și implantarea de stenturi, pentru a trata blocajele arteriale;
• Educație și prevenție: oferă sfaturi privind stilul de viață sănătos, dieta, exercițiile fizice și renunțarea la fumat pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Educă pacienții despre riscurile și modalitățile de prevenție;
• Colaborare multidisciplinară: lucrează în echipă cu alți specialiști, precum chirurgii cardiovasculari, endocrinologii, internistii, diabetologii și nefrologii, pentru a asigura un tratament complet;
• Urmărirea post-tratament: monitorizează recuperarea pacienților după intervenții chirurgicale sau proceduri, ajustând tratamentele pentru a asigura recuperarea completă și pentru a preveni recidivele.

⏩ Cardiologii contribuie semnificativ la menținerea sănătății cardiovasculare și la îmbunătățirea calității vieții pacienților lor. Programeaza chiar acum o evaluare cardiologica completa și ai grijă de inima ta! 

Când trebuie să programezi un consult cardiologic?

Programează un consult cardiologic atunci când observi simptome care ar putea indica probleme cardiace sau dacă ai factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Iată câteva situații specifice în care este recomandat să mergi la un cardiolog:

• Dureri în piept: orice durere, presiune sau disconfort în piept, în special dacă apare în timpul efortului fizic sau în repaus, necesită evaluare medicală;
• Palpitații sau aritmii: senzația de bătăi neregulate, rapide sau puternice ale inimii poate semnala probleme cardiace care necesită investigare;
• Dificultăți de respirație: respirația greoaie sau senzația de lipsă de aer, în special în timpul activităților fizice sau în repaus, poate indica insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni cardiace;
• Amețeli sau leșin: episoadele de amețeală, vertij sau pierderea conștienței ar trebui evaluate de un cardiolog pentru a exclude problemele cardiace;
• Umflarea gleznelor, picioarelor sau abdomenului: edemele pot fi un semn de insuficiență cardiacă și necesită o evaluare cardiologică;
• Istoric de boli cardiovasculare: dacă ai avut un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau alte boli cardiace, este esențial să faci vizite regulate la cardiolog pentru monitorizare;
• Factori de risc: persoanele cu factori de risc precum hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul ridicat, obezitatea, fumatul sau istoricul familial de boli cardiace ar trebui să se consulte periodic cu un cardiolog pentru prevenție;
• Modificări ale capacității de efort: dacă observi o scădere semnificativă a capacității tale de a desfășura activități fizice normale, este indicat să te adresezi unui cardiolog.

⏩ Programează un consult in Centrul de Cardiologie Regina Maria cât mai curând posibil dacă te regăsești în oricare dintre aceste situații, pentru a preveni complicațiile și a menține sănătatea inimii tale!

Consultul cardiologic poate fi efectuat și în absența simptomelor, în mod preventiv, o dată pe an sau conform recomandărilor medicului specialist. Astfel, poți beneficia de o evaluare periodică și de recomandări personalizate de îmbunătățire a stilului de viață.

Analize inimă - în ce constă consultul cardiologic complet?

Un consult cardiologic complet implică o serie de analize și teste pentru a evalua sănătatea inimii și a sistemului cardiovascular. Iată în ce constă, de obicei, un astfel de consult:

Istoricul medical și evaluarea simptomelor

Medicul va discuta cu tine despre simptomele actuale, istoricul medical personal și familial, factorii de risc și stilul de viață. Este momentul să îi oferi detalii despre simptomele pe care le-ai resimțit: dureri în piept, palpitații, dificultăți de respirație, amețeli și alte simptome relevante.

Medicul va folosi un stetoscop pentru a detecta zgomotele cardiace anormale, suflurile  și eventuale semne de insuficiență cardiacă, va palpa pulsul simetric la carotide, arterele periferice si va măsura tensiunea arteriala pentru a identifica ritmurile neregulate sau slabe, precum si o eventuală hipertensiune, ateroscleroza sau ingustare a cailor arteriale. De asemenea, va verifica dacă există edeme (umflatura) la nivelul gleznelor, picioarelor sau abdomenului.

Teste de sânge

Există mai multe teste de sânge care pot face parte dintr-un set de analize de cardiologie; unele dintre aceste analize de sânge pentru inimă sunt semnificative pentru riscul de probleme cardiace, altele sunt utile unui diagnostic de cardiologie:

• Profilul lipidic: măsurarea colesterolului total, LDL, HDL și trigliceridelor;
• Glicemie și hemoglobină glicată: evaluarea nivelului de zahăr din sânge și controlul pe termen lung al diabetului;
• Markerii cardiaci: analize pentru troponină, BNP (peptidul natriuretic de tip B) și alți markeri care pot indica leziuni cardiace.

Electrocardiograma (EKG)

Orice doctor cardiolog va recomanda efectuarea unei electrocardiograme ca parte a fiecărui control la inimă pe care îl efectuează. Aceasta este un test neinvaziv utilizat pentru a evalua activitatea electrică a inimii.

EKG-ul ajută la diagnosticarea și monitorizarea diferitelor probleme cardiace, inclusiv aritmii, ischemii, infarct miocardic, tulburări electrolitice care afectează funcția inimii.

Ecocardiografia

Ecocardiografia folosește ultrasunete pentru a vizualiza structura și funcția inimii, evaluând valvele, camerele inimii și fluxul sanguin. Este dificil de discutat despre ecocardiografie și valori normale, deoarece medicul efectuează o gamă generoasă de măsurători care vor fi interpretate în corelație unele cu altele, dar poți fi sigur că, la final, îți va comunica pe înțelesul tău rezultatele examenului cardiologic.

⏩ Ecocardiografia este considerată una dintre investigațiile cardiologice de bază și este obligatorie în cadrul oricărei consultații cardiologice. Descoperă tot ce trebuie sa stii despre ecocardiografie: cum se realizează, când e indicată și cum se interpretează rezultatele! 

Testul de efort

Pe lista de investigații cardiologice, testul de efort ocupă un loc special; acesta nu face parte neapărat din examenul cardiologic clasic, dar poate fi recomandat de către medic, ulterior unei consultații de cardiologie, pentru a oferi mai multe detalii despre starea de sănătate a pacientului.

Testul de efort se poate efectua pe banda rulantă sau bicicleta staționară; acesta măsoară capacitatea inimii de a răspunde la efort și poate detecta boala coronariană. Uneori, lista de investigații pentru inimă include un test de efort cu izotopi, care folosește un material radioactiv pentru a vizualiza fluxul sanguin către mușchiul inimii în timpul efortului.

Monitorizarea Holter

Dacă te întrebi ce analize se mai fac pentru inimă, monitorizarea Holter este una dintre ele. Holterul este un dispozitiv care înregistrează activitatea electrică a inimii timp de 24-48 de ore sau mai mult, pentru a detecta eventuale aritmii ocazionale.

Angiografia coronariană

Angiografia este o investigație minim invazivă care permite vizualizarea arterelor coronare. În cazuri suspecte de boală coronariană, se poate efectua angiografia coronariană pentru a vizualiza arterele inimii, a identifica blocajele și a le îndepărta.

⏩ Află totul despre coronarografie: cum se realizează, cui îi este recomandată, ce riscuri implică! Este o procedură care poate salva vieți, prevenind un atac de cord. 

Teste de imagistică avansată

În cazul în care este necesar, după un consult la inimă, medicul cardiolog poate recomanda efectuarea de investigații avansate de imagistică medicală. Astfel, un RMN cardiac oferă imagini detaliate ale structurilor inimii, în timp ce tomografia computerizată cardiacă este utilizată pentru a vizualiza arterele coronare și a evalua riscul de boală coronariană.

Afecțiuni care pot fi prevenite sau tratate cu ajutorul medicului cardiolog

Medicul cardiolog are competențele necesare pentru a diagnostica și trata o gamă generoasă de patologii cardiace. Despre câteva dintre cele mai importante vom discuta, pe scurt, în continuare.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială crescută, este o afecțiune cronică în care presiunea sângelui împotriva pereților arteriali este prea mare. Aceasta poate duce la probleme grave de sănătate, inclusiv boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.

Există două tipuri de hipertensiune arterială:

• Hipertensiunea esențială (primară) este cea mai comună formă, reprezentând aproximativ 90-95% din toate cazurile. Cauza sa exactă nu este cunoscută, dar se crede că este rezultatul interacțiunii dintre factorii genetici și cei de mediu.
• Hipertensiunea arterială secundară este cauzată de o afecțiune de bază, cum ar fi boala renală, afecțiuni endocrine (cum ar fi hiperaldosteronismul) sau utilizarea anumitor medicamente (de exemplu, contraceptive orale). Este mai rară și poate fi adesea corectată prin tratarea cauzei subiacente.

Există mai mulți factori de risc cunoscuți pentru hipertensiunea arterială:

• Genetici: istoricul familial de hipertensiune;
• Stil de viață: dieta nesănătoasă (bogată în sare, grăsimi saturate), obezitatea, sedentarismul;
• Fumatul: crește riscul de hipertensiune și boli cardiovasculare;
• Alcoolul: consumul excesiv de alcool;
• Stresul: contribuie la creșterea tensiunii arteriale;
• Vârsta: riscul crește odată cu înaintarea în vârstă;
• Alte afecțiuni: diabetul, bolile renale.

Simptomele tensiunii arteriale sunt adesea absente; atunci când se manifestă, ele pot fi reprezentate de dureri de cap, amețeli, probleme de vedere, durere în piept, dificultăți de respirație sau sângerări nazale.

Diagnosticul tensiunii arteriale se realizează ulterior măsurării acesteia cu un tensiometru:

• Normală: <120/80 mm Hg
• Elevată: 120-129/80 mm Hg
• Hipertensiune stadiul 1: 130-139/80-89 mm Hg
• Hipertensiune stadiul 2: ≥140/90 mm Hg
• Criză hipertensivă: >180/120 mm Hg (necesită îngrijire medicală imediată).

⏩ Sănătatea ta cardiovasculară este esențială pentru o viață lungă și fericită. Programează un consult de cardiologie in Bucuresti, la unul dintre centrele de excelență Regina Maria și beneficiază de expertiza unor medici dedicați! 
 

Boală coronariană

Boala coronariană (BC), cunoscută și sub denumirea de boala coronariană ischemică sau boala arterială coronariană, este o afecțiune în care arterele coronare, care furnizează sânge, oxigen și nutrienți mușchiului inimii, devin îngustate sau blocate. Aceasta este cauzată în principal de acumularea de plăci de aterom pe pereții arterelor. Plăcile de aterom sunt compuse din grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe din sânge.

Cele mai comune simptome ale bolii coronariene sunt reprezentate de angina pectorală (senzație de durere, presiune sau arsură în piept, apărută în general la efort și care dispare în repaus), dispneea (mai ales la efort) și oboseala.

⏩ Diagnosticul bolii coronariene se realizează consecutiv consultului cardiologic complet și este confirmat cu ajutorul testelor imagistice. Descoperă tot ce este important de stiut despre boala coronariana și despre opțiunile de tratament! 

Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă este o afecțiune cronică în care inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Aceasta poate afecta funcționarea organelor și poate duce la o calitate scăzută a vieții și la complicații grave.

Există mai multe tipuri de insuficiență cardiacă:

• Insuficiența cardiacă dreaptă apare când inima nu poate pompa sângele eficient spre plămâni. Determină acumularea de sânge în vene și umflarea picioarelor și a gleznelor;
• Insuficiența cardiacă stângă apare când inima nu poate pompa sângele eficient prin organism. Determină acumulare de lichid în plămâni, dificultăți de respirație și oboseală.

Cauzele insuficienței cardiace sunt variate și includ boala coronariană, hipertensiunea arterială, cardiomiopatia, valvulopatiile, aritmiile, infarctul miocardic, diabetul și bolile tiroidiene.

Simptomele variază în funcție de tipul de insuficiență cardiacă și includ: dispnee, oboseală și slăbiciune, edeme, tuse și wheezing, palpitații, scăderea apetitului.

Atacul de cord

Atacul de cord, cunoscut și sub denumirea de infarct miocardic, apare atunci când fluxul sanguin către o parte a mușchiului inimii este blocat pentru o perioadă lungă de timp, cauzând deteriorarea sau moartea mușchiului cardiac. Blocajul este cel mai adesea rezultatul acumulării de plăci de aterom în arterele coronare.

Cauza atacului de cord este ateroscleroza, favorizată de factori de risc precum: fumat, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet, obezitate, sedentarism.

Este foarte importantă cunoașterea simptomelor atacului de cord, deoarece recunoașterea sa promptă și intervenția rapidă pot salva viața pacientului:

• Durere în piept: senzație de presiune, strângere, durere sau disconfort în centrul sau în partea stângă a pieptului, care durează mai mult de câteva minute sau dispare și revine;
• Durere iradiată: durerea poate iradia spre umeri, brațe, spate, gât, maxilar sau stomac;
• Dispnee: dificultăți de respirație, adesea însoțite de durerea în piept;
• Transpirații: transpirații reci, adesea însoțite de piele umedă și palidă;
• Greață și vărsături: uneori însoțite de durerea în piept;
• Amețeli și leșin: senzație de amețeală sau chiar pierderea conștienței;
• Oboseală extremă: senzație de slăbiciune sau oboseală inexplicabilă.

⏩ Descoperă mai multe despre cum se manifesta atacul de cord și ce ai de făcut într-o situație de urgență! 

Angina pectorală

Angina pectorală este o durere sau disconfort toracic care apare atunci când mușchiul inimii (miocardul) nu primește suficient sânge oxigenat. Aceasta este adesea un simptom al bolii coronariene și poate fi declanșată de factori precum efortul fizic, stresul emoțional sau mesele copioase.

Există mai multe tipuri de angină pectorală:

• Angina stabilă, declanșată de factori specifici (efort fizic, stres) și se ameliorează cu repaus sau tratament specific;
• Angina instabilă, care poate apărea și în repaus, nu se ameliorează cu nitroglicerină și necesită asistență medicală imediată;
• Angina variantă, care apare în repaus, cu durere severă ameliorată cu nitroglicerină.

Angina pectorală este un semn de avertizare important al bolii coronariene și necesită atenție medicală adecvată pentru a preveni complicațiile grave, cum ar fi atacul de cord. Cu diagnostic precoce și tratament corespunzător, pacienții pot gestiona eficient această afecțiune și pot menține o calitate a vieții mai bună.

Medicul cardiolog se ocupă de o gamă foarte variată de afecțiuni ale aparatului cardiovascular, rolul său fiind esențial în diagnosticare, tratare, prevenție și educarea pacienților. Consultul cardiologic trebuie programat periodic, indiferent de prezența sau absența unor simptome îngrijorătoare și devine obligatoriu și urgent în anumite situații.

Surse:

• https://my.clevelandclinic.org/health/articles/21983-cardiologist
• https://www.webmd.com/a-to-z-guides/what-is-a-cardiologist
• https://www.sgu.edu/blog/medical/what-is-a-cardiologist/
• https://www.healthcareers.nhs.uk/explore-roles/doctors/roles-doctors/medicine/cardiology
• https://www.medicalnewstoday.com/articles/248935