Dezamăgirea este slab studiată de specialiști, mai ales în mediul profesional
Dezamăgirea este acea reacție psihologică în fața unui rezultat care nu ne îndeplinește așteptările. Cu cât diferența dintre așteptări și realitate este mai mare, cu atât dezamăgirea este pronunțată, spun specialiștii. Cu alte cuvinte, dezamăgirea este o formă de tristețe pe care o simțim atunci când ceea ce am crezut că va fi intră în conflict cu ceea ce se întâmplă în prezent, iar acest sentiment are o notă de finalitate – nu ai reușit să obții ceea ce ți-ai fi dorit sau ai fi vrut să se întâmple, iar realitatea confirmă asta.
Cercetătorii care au utilizat encefalograme pentru a studia efectele dezamăgirii asupra creierului au constatat că fiecare persoană are un răspuns neural diferit la acest sentiment, însă din punct de vedere psihologic dezamăgirea duce către pesimism, mai ales dacă este vorba de persoane care au un grad mic de rezistență la dezamăgire. În plus, se va crea așteptarea inconștientă că odată ce s-au lovit de o dezamăgire vor urma și altele, iar capacitatea lor de a lua decizii va fi dominată mai mult de impuls. De asemenea, dezamăgirea este asociată și cu depresia, întrucât reduce entuziasmul și conduce adesea către tristețe, supărare și senzația că așteptările nu ne-au fost îndeplinite.
Dezamăgirea în mediul profesional începe să devină o temă din ce în ce mai abordată în ultimii ani de către cercetători, însă chiar dacă dezamăgirea sau regretul sunt perfect normale nu doar în viața de zi cu zi, ci și la birou, componenta lor „profesională” a fost slab studiată, arată un articol din Journal of
Vocational Behavior. În ceea ce privește regretul profesional (sau „regret ocupațional”, cum îl numește articolul științific), acesta este definit de ca acea emoție pe care o experimentăm când ne dăm seama că situația curentă ar fi putut fi mai bună, dacă am fi decis diferit într-un context profesional. Această emoție este adesea însoțită de auto-învinovățire și o dorință puternică de a încerca să remediem situația actuală despre care simțim că ar fi putut fi mai bună. Autorii mai menționează și că regretul ocupațional este o emoție care combină două dimensiuni diferite: dimensiunea afectivă (sentimentul general negativ) și dimensiunea cognitivă (gândirea contra-factuală – situația prezentă ar fi fost mai bună dacă am fi luat altă decizie sau am fi acționat diferit).
Cum ajungem să fim dezamăgiți
Dezamăgirea, susțin și specialiștii Universității Berkeley, este o emoție comună, iar ea stimulează sistemul nervos parasimpatic, responsabil în parte de funcțiile de odihnă ale organismului. Ca rezultat, adesea oamenii care se simt dezamăgiți experimentează melancolie, un sentiment de inerție și sentimente de deznădejde. Tot dezamăgirea ne poate face să se simțim fără apărare și fără dorință de a acționa. Cercetătorii explică faptul că există o serie de etape care au ca finalitate dezamăgirea. Astfel, oamenii vor trece, din punct de vedere psihologic prin:
- Incertitudine cu privire la o anumită situație și așteptarea ca aceasta să se finalizeze pozitiv;
- Convingerea că merită acel final pozitiv;
- Imaginarea vieții în acord cu acel final pozitiv;
- Suprinza că finalul pozitiv sperat nu s-a întâmplat;
- Sentimente de furie, tristețe sau dispreț pentru că nu a putut controla rezultatul obținut prin intermediul propriilor acțiuni.
Dezamăgirea (inclusiv cea pe care o simțim în mediul profesional) este, deci, o combinație de sentimente de surpriză și tristețe. Cu alte cuvinte, spun specialiștii, speranța și optimismul cu privire la situațiile prin care trecem au ca revers al medaliei dezamăgirea. Motivul pentru care dezamăgirea ne afectează atât de mult la nivel psihologic este pentru că afectează neurotransmițătorii din creier, iar ca urmare nivelurile de serotonină și/sau dopamină scad. Din această cauză ne simțim triști și putem fi deprimați, iar adesea ne putem confrunta și cu migrene, tensiuni musculare sau alte semne de stres.
Ce să faci când te simți dezamăgit
Indiferent de motivul pentru care ne simțim dezamăgiți putem să abordăm situația în așa fel încât să o gestionăm cu succes. Iată ce poți face dacă te confrunți cu dezamăgirea ca să poți depăși momentul mai ușor:
Recunoaște dezamăgirea. Înainte de orice, încearcă să recunoști că te simți dezamăgit. Refuzul de a te gândi la dezamăgire sau negarea situației nu va face decât să te mențină în starea emoțională proastă în care te afli. Analizează ceea ce s-a întâmplat și care au fost factorii care te-au determinat să te simți dezamăgit.
Notează ce simți. Un studiu publicat în jurnalul Psychology and Health arată că cei care iau notițe și eliberează astfel gândurile negative reușesc să treacă mai repede peste momentele neplăcute. În plus, o cercetare din Consulting Psychology Journal citată de Universitatea din Berkeley mai arată că managerii și inginerii care au participat la studiu și care și-au confruntat intenționat sentimentele negative legate de șomaj au reușit să se reangajeze mai ușor în următoarele luni decât ceilalți – după patru luni 72% au reușit să-și găsească un job nou.
Relaxează-ți mintea. Încearcă să găsești o metodă să te relaxezi mental, fie că asta înseamnă să faci exerciții fizice, să pictezi sau să practici alte hobby-uri. În acest fel îți va fi mai ușor să te eliberezi de sentimentele negative cauzate de dezamăgire și să te concentrezi pe următorii pași pe care îi ai de făcut.
Evită să ruminezi mental. Chiar dacă situația nu a avut rezultatul pe care îl așteptai evită să te gândești prea mult la alte scenarii care ar fi fost posibile dacă lucrurile ar fi mers așa cum sperai. În plus, poți să analizezi dacă situația e cu adevărat relevantă pe termen lung pentru cariera ta. Dacă observi că nu reușești să te eliberezi de aceste gânduri poți cere ajutorul unui psihoterapeut care te poate ghida astfel încât să depășești dezamăgirea.
Schimbă perspectiva. După ce experiența a trecut, încearcă să gândești „la rece” și să găsești perspective noi din care să privești situația. La nevoie, poți cere chiar părerea unui coleg sau a managerului.
Evaluează impactul. Setează-ți o serie de obiective profesionale pe care să le atingi, apoi evaluează cum situația care a provocat dezamăgirea influențează atingerea acelor obiective. S-ar putea să descoperi că ceea ce pe moment pare de neconceput nu îți afectează, de fapt, traseul profesional prea mult. Un alt lucru pe care îl poți face după ce ai stabilit clar obiectivele este să perfecționezi acele abilități de care ai nevoie pentru a le atinge, mai ales dacă ele au un rol și în dezamăgirea pe care o simți.
Fii îngăduitor cu tine. De cele mai multe ori, în afară de propriile decizii există și numeroși factori externi care pot influența situația și pot duce la dezamăgire. De exemplu, dacă îți doreai o mărire de salariu, poate că nu ai obținut-o pentru că organizația vrea să facă economii, nu pentru că nu ești suficient de bun ca să o primești. Indiferent cum stă situația, evită să te judeci prea dur pentru cele întâmplate, nu te compara cu ceilalți și concentrează-te pe ce poți îmbunătăți. În plus, poate că e foarte importantă cariera, însă nu te definește în totalitate – nu lăsa dezamăgirea profesională să-ți influențeze viața personală.
Setează-ți așteptări realiste. Dezamăgirea apare ca urmare a neîndeplinirii unor așteptări, așa că o poți evita mai ușor dacă îți setezi așteptări realiste cu privire la parcursul tău profesional și activitățile de zi cu zi de la birou. Stabilește-ți o serie de etape realiste pe care să le parcurgi pentru a avansa profesional și încearcă să le urmezi.
Normalizare. Amintește-ți că toată lumea trece prin dezamăgiri la birou, indiferent de nivelul ierarhic. Poate că situațiile punctuale sunt diferite, dar oricine, de la junior la CEO s-a confruntat cel puțin o dată cu dezamăgirea profesională. Poți încerca chiar să discuți cu ceilalți colegi, cu managerii sau cu liderul organizației despre dezamăgirea prin care treci – s-ar putea să descoperi că ceilalți te înțeleg foarte bine pentru că și ei au trecut prin asta, chiar dacă situațiile diferă.
Umor. Încearcă să nu privești situația complet în negru. Analizează cele întâmplate și tratează-le cu realism și (eventual) cu umor. Fă un pas înapoi și amuză-te de situație sau găsește comicul situației.
Privește spre viitor. Chiar dacă depășirea dezamăgirii durează, concentrează-te pe viitor. Pe măsură ce procesezi cele întâmplate continuă să te implici în proiecte și să te concentrezi pe alte sarcini. Acest lucru te va ajuta să stai departe de pesimism și să avansezi profesional.
Surse de informații:
- https://www.sciencedirect.com/
- https://www.researchgate.net/
- https://www.berkeleywellbeing.com/
- https://www.betterup.com/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
- https://hbr.org/
- https://www.lifehack.org/