Foarte multi dintre noi am experimentat nevoia imperioasa de a merge la toaleta pentru a urina atunci cand auzim apa curgand la robinet, cand ne spalam pe maini sau cand ajungem acasa si bagam cheia in usa apartamentului.
Cum apare senzatia de urinare?
Controlul vezicii urinare este realizat de creier prin mecanisme complexe pe baza unor informatii pe care le analizeaza si le codifica. Creierul primeste informatii directe din partea aparatului urinar, cum ar fi starea de umplere a vezicii urinare, indirecte, cum sunt informatiile legate de stres si temperatura ambientala, precum si informatii senzoriale diverse (atingerea apei, sunetul apei curgand, etc.). Diferitii stimuli se traduc de foarte multe ori prin senzatia de vezica plina si in final apare ca raspuns nevoia de a merge la toaleta, de a urina.
Senzatia de urinare isi are originea in stimularea receptorilor de presiune din muschiul detrusor al vezicii urinare. Este o senzatie comparabila cu foamea sau setea care intereseaza intreaga arie corticala – creierul. De cele mai multe ori creierul controleaza foarte bine aceste semnale primite de la diferiti stimuli, dar uneori vezica urinara devine hiperactiva, aparand senzatia imperioasa de a urina.
Cum apare senzatia de urinare cand auzim apa curgand?
Foarte multi urologi, psihiatri si psihologi considera ca la baza senzatiei de urinare in momentul in care auzim apa curgand sau ne spalam pe maini, etc, sta de fapt batranul si cunoscutul mecanism reflex pavlovian.
Il mai tineti minte pe Pavlov? Omul de stiinta rus care si-a hranit cainele timp de mai multe luni de zile imediat dupa sunetul unui clopotel, observand ca acesta saliveaza in momentul in care i se aduce mancarea. Mai mult, cainele saliva doar la auzul clopotelului, chiar daca nu i se mai aducea mancarea. La fel se pare ca se intampla si cu nevoia de a urina la auzul apei curgand. Acest lucru a fost folosit inca din anii 1970 in spitalele din New York pentru a ameliora urinarea dificila a pacientilor proaspat operati pentru afectiunile prostatei, care intampinau probleme in a urina in primele zile postoperator. Concret, pacientii au primit un minicasetofon pe care timp de 30 de minute a fost inregistrat sunetul apei curgand, pentru a facilita evacuarea vezicii. Experimentul s-a bucurat de un real succes.
La polul opus gasim ceea ce numim hiperactivitatea vezicii urinare, atunci cand creierul pierde controlul reflex al vezicii urinare si apare nevoia imperioasa de a merge la toaleta. Pentru aceasta situatie exista alternativa terapeutica prin tratamente medicamentoase sau psihoterapie, care are la baza efectuarea de exericitii de reinstaurare a controlului vezical.
Text: Dr. George Ghiga, Medic Specialist Medicina de familie si Medicina generala