Contuzia cerebrala este un tip de traumatism cranio-cerebral care afecteaza temporar functionarea normala a creierului. Contuziile cerebrale, mai ales cele minore, nu sunt intotdeauna insotite de rani evidente la cap si/sau de pierderea cunostintei. Aceasta nu inseamna ca nu pot avea urmari!
Semnele afectarii functiilor cerebrale pot fi uneori foarte subtile si se pot manifesta dupa o perioada de timp variabila de la lovire. Creierul este format din tesut moale si are un invelis protector plin cu lichid care amortizeaza efectul miscarilor bruste. Totusi, in cazul loviturilor puternice, creierul se poate lovi pe interior de peretii cutiei craniene, rezultand contuzii care nu sunt vizibile pe exterior. Acest lucru se poate intampla mai ales in cazul bebelusilor si copiilor mici, al caror creier este mult mai fragil.
Este important de stiut ca dupa o contuzie cerebrala creierul este extrem de sensibil, iar contuziile repetate, chiar si minore, pot avea consecinte grave.
Parintii trebuie sa ia imediat urmatoarele masuri de protectie a copilului in perioada de recuperare:
- Consultarea unui medic neurochirug pentru evaluarea corecta a tipului si severitatii contuziei cerebrale
- Monitorizarea atenta a copilului in urmaroalere 24 si chiar 72 de ore, inclusiv in timpul somnului, pentru a observa semne ale unei disfunctii cerebrale (ex: voma, ameteala, confuzie, lipsa reactiei, dureri de cap, oboseala nejustificata, probleme de concentrare, pierderi de memorie, afectarea vorbirii, somnolenta, probleme de vedere, tiuit in urechi, dezechilibru in mers, iritabilitate si nervozitate, modificarea somnului si apetitului alimentar etc). Daca aceste simptome apar sau se inrautatesc, trebuie contactat imediat medicul.
- Eliminarea tuturor riscurilor pentru producerea unei noi lovituri la cap, inclusiv zdruncinaturi (ex: in timpului mersului cu masina). Producerea unei contuzii secundare in perioada de recuperare a primei contuzii poate avea consecinte serioase pe termen lung.
- Odihna fizica si psihica, evitarea stimularii senzoriale si cognitive a copilului. Ideal, copilul ar trebui sa stea cateva zile acasa si sa evite activitatile stimulante gen: expunerea la sunete si lumini puternice, privitul la televizor/calculator/tableta, activitati fizice, activitati de invatare (citit, scris, calcul matematic etc) etc. Pe toata perioada de recuperare, copilul trebuie sa stea cat mai linistit si sa se odihneasca mult intr-un mediu cat mai putin stimulant (liniste, lumina scazuta, activitati relaxante). Toate activitatile obisnuite ale copilului, de joaca si invatare, trebuie reluate treptat in perioada urmatoare si oprite imediat daca duc la inrautatirea simptomelor. Medicul este cel care poate spune cand copilul este pregatit sa isi reia programul sau obisnuit.
- Hranire si hidratare sanatoasa, fara alimente sau bauturi energizante si stimulante.
Imediat ce este posibil, este necesara evaluarea neuropsihologica a copilului pentru identificarea functiilor cognitive afectate si stabilirea masurii in care este alterata capacitatea sa de invatare, si, daca este cazul, intocmirea planului de interventie pentru recuperare.
Text: Psih. Monica Bolocan, Psiholog clinician si educational specializat in dezvoltarea copilului