Simptome, semne de alarma si noutati legate de mecanismele de producere
Sindromul de intestin iritabil (SII) constituie una din principalele cauze pentru care pacientii se adreseaza medicului gastroenterolog.
Acest sindrom cuprinde un spectru de afectiuni functionale caracterizate prin durere abdominala sau disconfort abdominal asociate cu tulburari ale tranzitului intestinal ori ale defecatiei.
Evolutia SII este cronica, ondulanta si adeseori se asociaza cu alte afectiuni functionale gastrointestinale.
Studiile arata o incidenta crescuta în tarile vest-europene, de 15-20% in randul adolescentilor si al populatiei adulte, mai frecvent la populatia feminina.
Reprezinta o afectiune cu importante costuri medicale directe, dar si indirecte, ca urmare a absenteismului din cadrul vieții profesionale.
Cum putoti afla daca suferi de sindromul intestinului iritabil?
Criteriile de diagnostic* se bazeaza pe simptome caracteristice:
Durerea abdominala sau disconfortul abdominal prezente cel putin 3 zile/luna in ultimele 3 luni, asociate cu cel putin doua din urmatoarele caracteristici:
- Se amelioreaza cu defecatia
- Debutul se asociaza cu o modificare a frecventei scaunelor
- Debutul se asociaza cu o modificare a formei (aspectului) scaunului
Exista si simptome cumulative care contribuie la sustinerea diagnosticului de SII:
- Anomalii ale frecventei scaunului (>3/zi)
- Anomalii ale formei scaunului (de consistenta crescuta, dur, neformat, apos etc.)
- Anomalii legate de defecatie (senzatie de defecatie imperioasa, efort de defecatie, senzatie de evacuare incompleta dupa defecatie)
- Eliminarea de mucus
- Balonare sau senzatie de distensie abdominala
*Criteriile de diagnostic trebuie sa fie prezente in ultimele 3 luni, iar debutul simptomatologiei trebuie sa se situeze cu cel putin 6 luni anterior diagnosticului!
Care este semnificatia formei scaunului – Scala Bristol
Scala formei scaunului Bristol - Bristol Stool Form Scale (BSFS), publicata pentru prima oara in 1997, este un sistem prin care se calculeaza un scor, cu ilustrari vizuale si descrieri verbale ce faciliteaza descrierea consistentei scaunului de catre pacienti. Ea clasifica forma fecalelor umane in sapte categorii, ca urmare a concluziei ca forma scaunului este o masura-surogat a timpului de tranzit in colon.
Cele sapte tipuri de scaun sunt:
Tipul 1: bulgari tari separati, ca nucile (trece greu)
Tipul 2: în forma de carnat, dar plin de cocoloase
Tipul 3: ca un cârnat, dar cu fisuri pe suprafata sa
Tipul 4: ca un cârnat sau sarpe, neted si moale
Tipul 5: bile moi, cu margini taiate net (trece cu usurinta)
Tipul 6: bucati afanate, cu margini zdrentuite, scaun moale
Tipul 7: apos, fara bucati solide, in intregime lichid
Tipurile 1 si 2 indica constipatie, tipurile 3 si 4 sunt scaune ideale (in special cel din urma), deoarece sunt usor de defecat, iar 5, 6 si 7 indica diverse grade de diaree.
„Red flags" sau "Steagurile rosii” – sunt semne de alarma, care indica faptul ca trebuie sa mergi urgent la medic
Exista semne de alarma care nu fac parte din tabloul sindromului de intestin iritabil, asa numitele “red flags” („steaguri rosii”):
- scaderea in greutate
- simptomele nocturne
- istoricul familial de cancer colorectal
- emisia de scaune cu sange
- consumul recent de antibiotice
- varsta >50 ani
- istoricul de scurta durata al simptomelor
- sexul masculin
Prezenta semnelor de alarma impune efectuarea unor investigatii suplimentare!
Evaluarea pacientilor in scopul diagnosticului diferential difera in functie de varsta, sex, natura si durata manifestarilor clinice, precum si de alti factori. Investigatii precum analizele sanguine sau testele din materii fecale, endoscopia digestiva superioara si/sau colonoscopia cu prelevarea de biopsii pot face parte din explorarile necesare pentru punerea acestui diagnostic in anumite cazuri, dar conform unul algoritm stabilit impreuna cu medicul specialist gastroenterolog!
Sindromul de intestin iritabil – noutati legate de mecanismele de producere a bolii
Raman incomplet cunoscute substratul SII, precum si factorii care declanseaza simptomele, care participa la agravarea acestora in diferitele forme ale sindromului (dominat de diaree, de constipatie sau caracterizat prin alternanta constipatie-diaree).
In prezent, acest sindrom este considerat o afectiune multifactoriala ale carei simptome sunt legate de o disfunctionalitate a comunicarii dintre sistemul nervos central si terminatiile nervoase de la nivelul intestinului, considerate ca reprezentand al doilea creier. Aceasta disfunctionalitate a axei intestin-creier este de cauza atat digestiva, cat si nervoasa centrala. Ea provoaca tulburari ale contractilitatii intestinale, dar mai ales cresterea sensibilitatii viscerale, care conduce la perceptia neplacuta a unor fenomene fiziologice precum deplasarea gazelor in intestine, contractiile intestinale sau distensia intestinala moderata.
La nivel intestinal exista o perturbare a comunicarii intre microbiota intestinala (flora intestinala), intre celulele cu rol imunitar si cele cu rol endocrin care genereaza adeseori inflamatie si cresterea sensibilitatii acestui organ. La baza acestor perturbari sta permeabilitatea crescuta a mucoasei intestinale. Din aceasta perspectiva, rolul benefic al unei terapii antiinflamatorii ramane de dovedit.
Argumente din ce in ce mai numeroase subliniaza rolul extrem de important, daca nu esential, al microbiotei intestinale in aparitia si perpetuarea manifestarilor sindromului de intestin iritabil.
Pe plan farmacologic si nutritional, implicarea microbiotei intestinale in aparitia sindromului de intestin iritabil deschide ca oportunitate de tratament a afectiunii utilizarea probioticelor, prebioticelor si simbioticelor, chiar si a antibioticelor, in scopul ameliorarii simptomatologiei pacientilor. In viitor, ca extrema terapeutica din aceasta perspectiva ramane transplantul fecal.
Acizii biliari produsi in ficat sunt deja cunoscuti ca laxative endogene. Recent a fost incriminata in sindromul de intestin iritabil o modificare a tipului si a cantitatii de acizi biliari din lumenul intestinal.
Neutralizarea acizilor biliari in lumenul intestinal sau modificarea absorbtiei intestinale a acestora constituie o noua alternativa terapeutica in acest sindrom.
Eficacitatea simptomatica a tuturor acestor optiuni terapeutice potentiale in puseele evolutive ale sindromului de intestin iritabil si totodata influenta lor asupra istoriei naturale a afectiunii raman sa fie validate de studiile stiintifice.
Text: Dr. Simona Grigoruta, Medic Primar Gastroenterologie, Medic Specialist Medicina Interna, Doctor in Medicina
Bibliografie:
- Rome III: The Functional Gastrointestinal DisordersThird Edition
- Camilleri M. Peripheral mechanisms in irritable bowel syndrome. N. Engl. J Med 2012;367(1):1626-35
- Pimentel M et al Rifaximin therapy for patients with irritable bowel syndrome without constipation. N Engl J Med 2011;364(1):22-32
- Simren M et al. Intestinal microbiota in functional bowel disorders: a Rome foundation report. Gut 2013;62(1):159-76
- Ford AC et al. Effect of antidepressants and psychological therapies, including hypnotherapy in irritable bowel syndrome: systematic review and netanalysis. Am J Gastroenterol 2014;109(9):1350-65
Citeste si despre tratamentul sindromului de intestin iritabil.