7 intrebari frecvente privind dieta, optiuni noi de tratament, rolul stresului
Majoritatea pacientilor cu sindrom de intestin iritabil descriu o legatura mai mult sau mai putin rapida intre ingestia alimentelor si aparitia sau exacerbarea simptomelor digestive. Aceasta legatura intre mese si simptome se poate datora distensiei digestive, transformarii principiilor alimentare sub actiunea florei intestinale sau raspunsului hormonal ori neuroendocrin pe care il declanseaza.
7 intrebari frecvente privind dieta
Care este prima linie de regim la pacientii cu SII?
Regimul sarac in alimente fermentabile - “FODMAP” (Fermentable, Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides and Polyols) – este esential in controlul simptomelor pacientilor cu sindrom de intestin iritabil.
Sub acronimul “FODMAP” sunt grupate: fructoza, lactoza, fructo-oligozaharide, fructani precum si xilitolul, sorbitolul prezenti in anumite produse de cofetarie.
Prezenta FODMAP in numeroase alimente fac un astfel de regim dificil de urmat timp de mai multe saptamani sau luni si de aceea este necesara urmarirea pacientilor in echipa gastroenterolog - medic nutritionist pentru a determina cantitatile minime tolerate din aceste alimente si pentru a evita regimurile excesiv de restrictive.
| Grupe de alimente | Surse pricipale de FODMAP |
|---|---|
| Fructe | Mere, caise, cirese, mure, mango, nectarine, piersici, pere, prune, pepene verde |
| Legume | Anghinare, sparanghel, conopida, varza de Bruxelles, broccoli, praz, usturoi, ceapa, mazare, fasole |
| Proteine | Fistic, alune de caju, leguminoase |
| Cereale | Grau, secara, orz |
| Produse lactate | Lapte concentrat sau liofilizat, branza alba, ricotta, lapte, iaurt, inghetata |
| Altele | Miere, sorbitol, manitol, siropul de porumb bogat in fructoza |
Ce alimente sunt permise in SII?
Desi regimul alimentar trebuie personalizat, in general, in SII se prefera o alimentatie bazata pe:
- carne slaba de vitel, pasare, peste, jambon degresat, sunca slaba, perisoare fierte
- legume verzi crude sau gatite (fasole verde, dovlecel, spanac, salata), morcov
- paine neagra, integrala, de secara, graham, veche de o zi
- oua fierte tari, omleta la aburi, ochiuri la baia de apa
- cereale la micul dejun (fulgi de ovaz)
- branzeturi uscate
- supe de zarzavat strecurate, supe slabe de carne, budinci, soteuri
Trebuie limitata ingestia de lactoza?
Regimul sarac in lactoza trebuie limitat doar la cazurile demonstrate de intoleranta la lactoza, respectiv la cele in care a fost demonstrata prin metode specifice o malabsorbtie a lactozei insotita de prezenta simptomelor digestive in cazul ingestiei de produse cu continut de lactoza!
Regimul fara gluten are vreun rol in cazul pacientiilor cu sindrom de intestin iritabil?
Exista persoane care nu tolereaza glutenul si care vor avea aceleasi simptome ca persoanele cu boala celiaca in cazul ingestiei produselor cu continut de gluten, insa fara raspunsul imun specific si fara afectarea intestinala caracteristica acesteia. Aceasta afectiune se numeste sensibilitate la gluten non-celiaca si nu trebuie confundata cu boala celiaca sau cu alergia la grau! Si in cazul acestor persoane, simptomele vor disparea daca vor consuma o dieta fara gluten. Studiile au aratat ca aceasta categorie speciala de pacienti prezinta o toleranta relativ buna a unor cantitati mici de gluten in alimentatie, respectiv de 2-16 g gluten/zi.
Este necesar un regim sarac in grasimi?
Alimentele grase sunt adesea identificate de pacienti printre factorii alimentari care declanseaza sau agraveaza simptomele digestive specifice. Aceste simptome se explica prin reducerea contractilitatii intestinale pe care o induc grasimile, cu retentie consecutiva de gaz in intestin si disconfort abdominal, prin cresterea sensibilitatii receptorilor viscerali (din interiorul organelor) si prin afluxul de acizi biliari in intestin.
Este necesara excluderea alimentelor bogate in histamina?
Nu exista un rol bine definit al histaminei in aparitia simptomelor de sindrom de intestin iritabil.
Excluderea alimentelor bogate in histamina trebuie limitata la cazurile de intoleranta la histamina! Aceasta afectiune apare la aproximativ 1% din populatie si se caracterizeaza prin prezenta a cel putin doua simptome de intoleranta (diaree, durere de cap, congestie nazala, scaderea tensiunii arteriale, urticarie, respiratie dificila, coloratie rosie a pielii, dureri abdominale) si prin ameliorarea dupa un regim sarac in histamina si administrarea de medicamente antihistaminice.
Este recomandat regimul bogat in fibre?
Consumul zilnic a 15-20 g fibre vegetale permite corectarea sau ameliorarea unui tranzit intestinal incetinit. Fibrele stimuleaza contractilitatea intestinala prin cresterea bolului fecal. Rezultatul consta in cresterea semnificativa a frecventei scaunelor, rarirea defecarii scaunelor dure, dificil de eliminat si accelerarea tranzitului intestinal.
Studii recente au demonstrat insa un efect agravant al fibrelor, indeosebi insolubile (tarate de grau) asupra simptomelor de sindrom de intestin iritabil - forma cu constipatie -, ceea ce a condus mai curand la limitarea aportului de fibre la acesti pacienti si la evitarea consumului de fibre insolubile.
Care sunt optiunile noi terapeutice in sindromul de intestin iritabil?
Principalul obiectiv al tratamentului simptomatic in SII este reprezentat de ameliorarea disconfortului abdominal (durere sau balonare) si a tulburarilor de tranzit intestinal, chiar daca diareea sau constipatia nu constituie principalele manifestari ce determina adresabilitatea pacientului la medic.
Exista in prezent un arsenal terapeutic farmacologic, dar care nu permite controlul adecvat al simptomelor digestive la toti pacientii, precum si noi optiuni terapeutice aflate in dezvoltare.
Strategia terapeutica in sindromul de intestin iritabil se diversifica!
Se folosesc medicamente antispastice, laxative, antidiareice si, nu in ultimul rand, medicamente antidepresive.
Antidepresivele si agentii psihotropi se folosesc din ce in ce mai mult in SII si in alte afectiuni functionale gastrointestinale, ca terapie de linia a doua, in cazurile severe sau refractare la alte forme de terapie. Tratamentul este initiat cu doze minime, care apoi sunt crescute progresiv pana la atingerea unui efect terapeutic optim, si apoi sunt mentinute timp de 6-12 luni sau mai mult, pentru consolidarea raspunsului terapeutic.
Rolul acestor medicamente este de a reduce semnalele nocive transmise de la nivelul intestinului catre creier si respectiv de a modula simptomele intestinale.
Exista noi alternative terapeutice propuse de studii stiintifice: antibioticele de tipul rifaximinei (recomandata si in diareea calatorului, in encefalopatia hepatica) sunt eficace indeosebi in formele de intestin iritabil insotite de fenomenul de poluare bacteriana.
Utilizarea medicamentelor antiinflamatorii de tipul mesalazinei este in curs de evaluare.
Ondansetronul folosit de peste 20 ani in prevenirea si tratarea varsaturilor la pacientii aflati in chimioterapie, poate fi util si la pacientii cu SII – forma cu diaree.
Optiunea probiotice/prebiotice se situeaza la limita dintre medicament si alicament (termen ce provine prin contractia termenilor aliment si medicament si semnifica aliment cu actiune pozitiva asupra sanatatii) si poate fi discutata si in completarea recomandarilor dietetice adresate pacientilor cu SII. Probioticele, prin efectul lor asupra microbiomului intestinal, asupra barierei intestinale si prin efectele imunomodulatoare au un rol benefic in terapia sindromului de intestin iritabil.
Care este legatura dintre stres si sindromul de intestin iritabil?
In decursul ultimelor decenii, rolul stresului a fost identificat nu doar ca factor implicat in dezvoltarea SII, ci in egala masura ca tinta terapeutica in acest sindrom.
Perceptia stresului induce productia în creier a unui mediator al stresului (factorul eliberator de corticotropina - Corticotropin Releasing Factor - CRF), prin care se exercita principalele efecte la nivelul tubului digestiv: incetinirea evacuarii stomacului, accelerarea tranzitului în colon, alterarea permeabilitatii intestinale, hipersensibilitatea receptorilor viscerali.
Pe de alta parte, simptomele sindromului de intestin iritabil pot avea in egala masura o repercusiune la nivelul sistemului nervos central, ceea ce conduce la dezvoltarea unui cerc vicios.
Astfel, stresul si componentele sale reprezinta una din tintele terapeutice cele mai importante in SII.
Antidepresivele sunt moleculele cu eficienta maxima in tratamentul SII din perspectiva stresului ca factor declansator si agravant al simptomatologiei.
Utilizarea alternativelor nonfarmacologice este de asemenea promitatoare si include: terapii cognitiv-comportamentale, meditatia, hipnoterapia. Ele se bazeaza in general pe relaxare, iar pe plan neurobiologic pe diminuarea raspunsului neuroendocrin la stres. Aceste terapii alternative, ca si antidepresivele, sunt utile si pentru tratamentul afectiunilor digestive si extradigestive asociate sindromului de intestin iritabil.
Text: Dr. Simona Grigoruta, Medic Primar Gastroenterologie, Medic Specialist Medicina Interna, Doctor in Medicina
Bibliografie:
- Rome III: The Functional Gastrointestinal DisordersThird Edition
- Camilleri M. Peripheral mechanisms in irritable bowel syndrome. N. Engl. J Med 2012;367(1):1626-35
- Pimentel M et al Rifaximin therapy for patients with irritable bowel syndrome without constipation. N Engl J Med 2011;364(1):22-32
- Simren M et al. Intestinal microbiota in functional bowel disorders: a Rome foundation report. Gut 2013;62(1):159-76
- Ford AC et al. Effect of antidepressants and psychological therapies, including hypnotherapy in irritable bowel syndrome: systematic review and metanalysis. Am J Gastroenterol 2014;109(9):1350-65
Citeste si despre simptomele, semnele de alarma si noutatile legate de mecanismele de producere a sindromului de intestin iritabil.