Ce înseamnă career cushioning
Conceptul de career cushioning este o idee împrumutată din lumea datingului și devine din ce în ce mai popular pe LinkedIn în ultima perioadă. Concret, career cushioning înseamnă a-ți lăsa opțiuni deschise cu privire la job și a căuta potențiale posturi chiar și atunci când nu vrei să-ți dai demisia, astfel încât dacă se întâmplă să fii dat afară, să ai o variantă de rezervă sau măcar opțiuni potențiale. Cu alte cuvinte, career cushioning reprezintă o „poliță de asigurare” pentru angajații care se simt nesiguri și anxioși că situația socio-economică ar putea duce la concedieri în organizația din care fac parte. Această reacție de apărare în fața incertitudinii îi face pe angajați să prospecteze piața de potențiale job-uri sau să-și analizeze mai bine abilitățile și să le dezvolte pe cele care le lipsesc.
Angajații și angajatorii, din ce în ce mai îngrijorați și mai prudenți
Îngrijorările angajaților par să fie întrucâtva justificate, după cum susține și un articol din „Fast Company”, care o citează pe Blair Heitmann, unul dintre consultanții de carieră ai LinkedIn.
Potrivit acestuia, postările legate de concedieri au crescut cu 20% față de aceeași perioadă a lui 2021, iar discuțiile privind recesiunea au crescut cu un uimitor procent de 900%. De asemenea, un studiu realizat de Clarify Capital arată că 66% din respondenți sunt de părere că o potențială recesiune ar putea duce la concedieri, 81% din participanți sunt îngrijorați că și-ar putea pierde locul de muncă, iar 37% din respondenți au declarat că nu cred că ar putea face la nivel financiar unei disponibilizări. Angoasa generată de recesiune a afectat angajații și la nivel emoțional: 45% din ei se declară stresați, 36% din ei sunt speriați sau deprimați de perspective, iar 25% din ei se simt demotivați din cauza unei potențiale recesiuni economice.
Tot în studiul citat, apar date generaționale cu privire la așteptările pe care le au angajații în cazul unei recesiuni. Astfel, cei mai pesimiști sunt cei din Generația Z – 84% din respondenții din această categorie se așteaptă ca o recesiune economică să ducă la concedieri; milenialii sunt ceva mai optimiști (65% din ei se așteaptă la o concediere), în timp ce 59% din respondenții Generației X se tem de disponibilizări. Aceste date se află în contradicție cu securitatea financiară la nivel generațional: 90% din cei din Generația Z se simt financiar pregătiți în fața unei recesiuni, urmați de 72% din mileniali și de 68% din cei din Generația X.
Studiul Clarify Capital mai relevă că efectele tensiunii în creștere de pe piața muncii au început să apară deja și în organizații. Astfel, 70% din angajați au declarat că teama angajatorilor de o potențială recesiune a afectat măririle salariale din companiile la care lucrează, 65% din angajatori spun că teama de recesiune a afectat productivitatea, iar 61% din angajatori au mărturisit că angajările au fost afectate negativ de prudența pe care o adoptă organizațiile în fața incertitudinii economice.
În mod surprinzător, cea mai afectată industrie pare să fie cea de tehnologie, notează Premier Jobs UK. În ultimele luni ale anului 2022, marile companii de tech au dat afară mii de angajați, iar dezvoltarea produselor a fost, și ea, afectată. Mare parte dintre aceste concedieri își găsesc explicația fie în inflația care nu mai permite companiei să suporte salariile, fie în prudența cu care organizațiile aleg să abordeze viitorul. Acest lucru demonstrează că până și industriile considerate stabile și relativ invulnerabile au probleme în acest moment.
În tot acest context, nu este de mirare că angajații încearcă să-și facă planuri de rezervă, în caz că vor fi disponibilizați. De altfel, acesta este și catalizatorul fenomenului career cushioning.
Cum să fii pregătit în fața incertitudinii de pe piața muncii
Dacă și tu te confrunți cu stres și cu anxietate profesionale cauzate de climatul socio-economic, poți adopta o serie de măsuri care să te ajute să te simți mai protejat în fața neprevăzutului. Până la urmă, chiar dacă nu poți controla o posibilă recesiune, ce poți face este să te pregătești cât mai bine în caz că aceasta se va produce.
Identifică-ți valorile. Analizează-te și stabilește care sunt valorile principale după care te ghidezi în viața profesională. Acest lucru o să te ajute să îți dai seama mai ușor dacă actualul job sau unul potențial ți se potrivește și dacă rezonezi cu acea organizație.
Dezvoltă-ți abilitățile. Piața muncii este în continuă dezvoltare, așa că și abilitățile tale ar trebui să rămână în pas cu ce se întâmplă. Această dezvoltare este o formă de career cushioning, pentru că te transformă într-un angajat mai bun și mai dezirabil în cazul în care vei fi nevoit să îți cauți un nou job. De altfel, abilitățile tale profesionale sunt „portabile”, așa că le iei cu tine indiferent de postul pe care îl vei ocupa, fie că este vorba despre cunoștințe tehnice, fie că este vorba despre soft skills. De menționat este că abilitățile de tip soft skill devin din ce în ce mai căutate, iar 78% din anunțurile de angajare de la nivel global, postate pe LinkedIn în ultimele trei luni, le menționeză printre atributele dezirabile.
Aplică la job-uri. Career cushioning este despre a rămâne deschis oportunităților. Caută și aplică la job-urile care sunt relevante sau pe care ți le dorești, iar acest lucru îți va da un mai mare sentiment de control asupra carierei tale. Nu este neapărată nevoie să le și accepți, dacă în final constați că nu sunt potrivite pentru tine, însă experiențele de la interviu îți vor permite să-ți lărgești rețeaua de contacte profesionale și să rămâi „antrenat” în cazul în care vei fi obligat să-ți cauți un alt loc de muncă.
Colaborări. Colaborările și proiectele pe care le derulezi în afara job-ului reprezintă o plasă de siguranță în fața incertitudinii. Nu aștepta să ai nevoie de o colaborare, ci acționează chiar și dacă nu simți că ai nevoie de un extra-proiect. Dacă vei fi concediat, aceste colaborări ar putea să-ți ofere o plasă de siguranță până când găsești un nou job.
Dezvoltă-ți relațiile profesionale. Când cauți un job nou, cel mai simplu poți să-l obții prin relațiile profesionale pe care deja le ai. Încearcă să acționezi preventiv și să începi să-ți dezvolți relațiile cu ceilalți oameni din industria în care lucrezi – participă la evenimente de networking, interacționează cu ei online și creează legături. S-ar putea ca la un moment dat să apelezi la oamenii cu care ești în contact, dacă vei avea nevoie de un job nou.
Informează-te. Citește constant despre ce se întâmplă în mediul economic și social și despre cum afectează aceste variabile atât piața muncii în ansamblu, cât și industria în care lucrezi. Dacă vei fi conectat la datele și la evenimentele care contează, vei avea o privire de ansamblu mai bună, care îți va permite să anticipezi potențialele probleme.
Rămâi dedicat la birou. Unul dintre cele mai simple moduri în care te poți proteja de o concediere este să rămâi dedicat la birou. Muncește și dă tot ce poți, dovedește că ești o resursă valoroasă pentru companie și rămâi fidel unui standard înalt de calitate a muncii. În acest fel nu doar că vei evolua profesional și vei fi apreciat de colegi și de șefi, dar în cazul în care organizația va fi nevoită să facă disponibilizări, îți crești șansele să fii printre cei care rămân în companie, pentru că ești o resursă valoroasă.
Text editat de Ana-Maria Niță, Senior Medical Editor
Surse de informație:
- https://clarifycapital.com/
- https://www.premierjobsuk.com/
- https://www.worklife.news/
- https://www.forbes.com/
- https://www.fastcompany.com/