Cu scopul de a sti totul despre angio CT, de la toate explicatiile si clarificarile necesare despre cum se realizeaza, cand si cui este recomandata, precum si ce concluzii se desprind din analiza rezultatelor, ne-am adresat doctorului Sorin Motoi, medic primar radiologie - imagistica medicala, la Centrul de imagistica Arad si Centrul Telescan din Timisoara.
Ce este angiocoronarografia CT si ce diferente exista intre aceasta investigatie si altele cum sunt coronarografia sau angioplastia?
Coronarografia foloseste substanta de contrast instilata printr-un cateter care se insereaza printr-o artera pana la nivelul cordului, iar angioplastia este parte a cardiologiei interventionale si este etapa a doua, de tratament. Sunt proceduri diferite care au indicatii diferite. Angiocoronarografia sau angio CT este o procedura de diagnosticare recomandata atunci cand exista simptome ce pot anunta o boala cardiaca sau cand acestea sunt atipice si sunt necesare investigatii pentru a confirma sau infirma o afectiune cardiovasculara.
Angio CT mai are si avantajul, dupa parerea mea foarte important, de a fi mai simpla si mai ieftina decat alte investigatii, in conditiile in care aduce informatii foarte clare si precise despre sanatatea cordului si vaselor coronare, cu un nivel de iradiere foarte redus comparativ cu investigatiile angiografice clasice.
Cine recomanda aceasta investigatie?
Recomandarea pentru investigatie angio CT vine de la medicul cardiolog care evalueaza in prima instanta pacientul. Poate fi necesara si dupa un rezultat atipic, neclar la un test de efort sau ca urmare a unui EKG care ridica suspiciuni. Deci, medicul cardiolog este cel care recomanda pacientului aceasta investigatie, in functie de datele preliminare.
Angio CT nu este o analiza de screening in Romania, desi se practica cu o frecventa mult mai mare in strainatate si este investigatia care evalueaza statusul cardiac, dupa o anumita varsta, chiar in absenta simptomelor. Trebuie sa luam in calcul ca vizita la cardiolog este necesara si recomandata tuturor dupa 40 de ani. Un pacient cu probleme cardiace, chiar si asimptomatice, la 40 de ani este un candidat tipic, care va avea nevoie de stenturi prin angioplastie la 50. Totusi, cum spuneam, investigatia angio CT, desi extrem de utila, nu este un test de screening in Romania, cu toate ca ar fi bine sa fie facuta mai des de mai multi oameni.
Cand primim recomandarea de angio CT de la medicul cardiolog?
Sunt mai multe situatii cand angio CT este investigatia ideala pentru a avea un diagnostic si o evaluare a sanatatii cordului si vaselor acestuia. In linii mari sunt 5 categorii:
- Pentru pacientii cu sindroame coronariene cronice sau celor care au dureri, inclusiv celor cu dureri toracice atipice, pentru a se stabili natura lor, precum si persoanelor din segmentul de varsta 30-40 de ani care au dureri toracice ocazionale fara o cauza determinata. Acest grup de pacienti apare frecvent in ultima perioada.
- Celor care au modificari ale EKG-ului clasic sau la proba de efort (proba de efort pozitiva), aici fiind inclusi si sportivii, dar si cei care au asa numitele cardiopatii silentioase.
- Este utila si celor cu boli cardiovasculare cunoscute, asociate sau nu cu un nivel crescut al trigliceridelor, fumatorilor si altora din aceasta categorie.
- Investigatia este cea mai buna metoda de monitorizare a pacientilor dupa angioplastie si/sau bypass - pentru a monitoriza segmentul de muschi cardiac revascularizat, statusul atrial sau ventricular si debitul cardiac.
- Cardio CT este investigatia care monitorizeaza o malformatie cardiaca severa, cum sunt arterele coronare aberante (in limbajul medical sunt denumite maligne, cu sensul de grave, importante) – afectiunile cardiace cu cel mai mare risc de moarte subita si care pot avea indicatie pentru angioplastie, de exemplu.
Cum se realizeaza efectiv investigatia?
Este o examinare unde se foloseste computerul tomograf, cu un nivel de iradiere foarte redus, combinat cu introducerea unei substante de contrast intravenos, printr-o branula la antebrat. Nu se utilizeaza cateter si singura „agresiune” este montarea branulei pentru injectarea substantei de contrast. Pacientului i se monteaza electrozii pentru monitorizare EKG si o manseta pentru urmarirea tensiunii arteriale. Este asezat pe masa computerului tomograf. Substanta de contrast se injecteaza dupa inceperea examinarii, initial fiind evaluat scorul de calciu, apoi pacientului i se poate cere sa-si controleze ritmul respiratiilor pentru a putea realiza imaginile in sectiune.
Inima se misca, la fel si arterele coronare, iar asta face ca achizitia imaginilor, care sa poata fi ulterior analizate pentru diagnostic si evaluare, se face in momentul de pauza cardiaca. Imaginile pot sa fie mai dificil de preluat daca ritmul cardiac este neregulat, daca sunt frecvente extrasistole atriale in timpul examinarii. Din acest motiv este de dorit ca ritmul cardiac sa fie sub 70 batai/min. Pacientii pot fi bradicardizanti cu beta-blocante pentru a obtine un ritm cardiac mai redus, dar se intampla uneori sa nu reactioneze.
Scanarea CT este de mare viteza si capteaza multe imagini, sincronizat cu bataile inimii.
Medicul asistat de programul computerizat analizeaza apoi imaginile si evalueaza starea arterelor coronare, localizarea exacta a stenozelor care pot genera complicatii si altele.
Se intampla destul de des ca pacienti cu un ritm ideal pentru investigatie, undeva la 50-60 de batai pe minut, sa ajunga la un ritm de 90-100 in momentul in care sunt pe masa tomografului, din cauza emotiilor pe care nu le pot controla, desi, repet, investigatia este simpla, sigura si foarte utila.
Poate ca ar fi bine de stiut ca in sala asista mereu un medic de terapie intensiva, tocmai ca masura de siguranta suplimentara, desi practica demonstreaza ca singurele posibile probleme pot sa apara ca urmare a unor reactii alergice la substanta de contrast. Dar acest lucru este extrem de rar si poate apare doar in situatiile in care pacientul nu se stie ca fiind predispus la alergii.
Scanarea CT de mare viteza capteaza mai multe imagini, sincronizate cu bataile inimii. Un program computerizat sofisticat, ghidat de medic, analizeaza imaginile pentru a identifica prezenta calcifierii in interiorul arterelor coronare.
Exista contraindicatii?
In cazul unei afectari cardiovasculare majore, daca ritmul cardiac este foarte ridicat sau daca la scorul de calcul, efectuat la inceputul investigatiei este evidenta o calcifiere masiva a coronarelor.
Este contraindicat persoanelor cu afectare renala severa, investigatia neputandu-se realiza fara substanta de contrast, aceasta avand un grad ridicat de toxicitate renala, precum si celor care sunt alergici la substanta de contrast.
Cum trebuie sa se pregateasca pacientul pentru investigatie si care sunt riscurile?
Pregatirea pentru investigatie este simpla. Se recomanda pauza alimentara cu circa 6 ore inainte de examen, abtinerea de a consuma stimulatoare (cafea, energizante si altele), este de dorit pauza de la fumat si, pentru un rezultat cat mai elocvent, este ideal ca investigatia sa aiba loc la primele ore ale zilei. Rezultatele vor fi mai concludente. Asta nu inseamna ca o sa avem rezultate mai bune dimineata si mai proaste seara, ci doar mai evidente.
Pacientul trebuie sa ia medicatia uzuala, daca are o recomandare in acest sens de la medic, iar cei care au afectiuni cronice, cum este diabetul, trebuie sa mentioneze acest aspect medicului radiolog. Medicul oricum va face o anamneza care atinge toate aspectele esentiale din punct de vedere medical, dar este util si ca pacientul sa stie ca acest dialog trebuie sa aiba loc.
Va mai fi chestionat cu privire la eventualele alergii in antecedente sau daca exista stenturi sau interventii anterioare pe cord. Din nou, medicul radiolog va cere toate aceste informatii pacientului pentru ca in felul acesta pot fi evitate toate posibilele riscuri.
Si inca ceva, foarte important: substanta de contrast, are efect nefrotoxic astfel ca inainte de investigatie este necesara o evaluare a sanatatii renale printr-un test de creatinina serica. La fel de utila este o astfel de analiza si dupa investigatie.
In ce consta etapa de diagnosticare?
Angiocoronarografia CT incepe cu stabilirea scorului de calciu. Se mai numeste si Agatston si reprezinta o evaluare care se face inainte de a se introduce substanta de contrast si care are rolul de a stabili densitatea placilor arteriale de la nivelul vaselor si prin acesta de a evalua riscul de stenoza, tromboza sau infarct al pacientului in functie de cantitatea de calciu si pe densitatea lui la nivelul arterelor coronare. Scorul Agatston clasifica riscul de calcificare a arterelor coronare si prezenta astreostoamelor calcificate sau necalcificate si se evalueaza procentual. In functie de aceste valori se poate identifica inclusiv contraindicatia continuarii investigatiei. La un scor de 80-90% risc cardiac, angio CT nu mai este sigura pentru pacient, acesta primeste indicatia unor alte investigatii si este indrumat catre angioplastie.
Mai trebuie spus ca valoarea scorului de calciu poate avea diferente atunci cand este stabilit prin angio CT fata de angiografia clasica. Astfel la angio CT, scorul de calciu poate sa apara ca fiind 50%, dar el sa fie in realitate de 30%. Radiologii stiu asta atunci cand fac investigatia si iau in calcul aceasta marja.
Angio CT vine insa cu beneficiul exceptional de a realiza o imagine tridimensionala a cordului si pune perfect in evidenta vasele coronare, zonele cu probleme sau unde exista risc major de stenoza. Inima si vasele sunt perfect vizualizate astfel ca in etapa de tratament, la cardiologia interventionala se stie exact care este locul unde medicul trebuie sa ajunga pentru a monta un stent. Acest tip de informatii sunt esentiale pentru un plan terapeutic eficient.
Investigatiile de tip angio CT nu vizeaza doar inima si vasele coronare, ci pot oferi informatii anatomice si functionale extrem de importante pentru alte organe, iar pe baza lor, planul de tratament va fi mult mai precis si implicit mai util pacientului. Investigatiile angio CT sunt indicate atat in patologia cardio-vasculara, cat si in patologia celorlalte organe, livrand informatii despre starea vaselor referitor la gradul de stenoza, calibrul vasului si asa mai departe, cat si informatii vizuale tridimensionale extrem de necesare si utile daca urmeaza o interventie chirurgicala. Este ca si cum mergi pe un drum cunoscut unde stii exact la ce sa te astepti, evident mult mai bine decat daca mergi in necunoscut.
Ce este scorul de calciu si ce reprezinta valorile acestuia
Investigatiile care pot stabili cu precizie care este nivelul calcificarilor pe arterele coronare este un factor de predictie important pentru evenimentele cardiovasculare majore pe care le poate risca un pacient, chiar mai bun decat nivelul colesterolului, al trigliceridelor sau al altor markeri cu potential inflamator.
Scorul Agatston evalueaza exact gradul de calcifiere a vaselor coronare si este calculat pe baza cantitatii de placa observata in scanarea CT, iar evaluarea se face in functie de varsta si sex.
Riscul unui eveniment cardiovascular, o afectiune coronariana cronica sau un atac de cord se coreleaza cu scorul de calciu. Cu cat scorul de calciu este mai mic, cu atat este mai putin probabil un eveniment cardiac. Cu toate acestea trebuie luat in calcul ca si in situatia unor artere normale, nu se exclude complet riscul unui accident, desi este cert ca acesta ramane minim.
- O valoare zero a scorului de calciu corespunzatoare unor artere fara placa este asociata unui risc minim de eveniment coronarian.
- Un scor intre 1 si 10 este corespunzator unei calcificari minime, are un risc scazut de boala coronariana.
- Intre 11-100 scorul indica o boala cardiaca usoara si risc moderat de atac de cord. Aceste valori sunt asociate cu recomandari referitoare la schimbarea stilului de viata si cu un posibil tratament de intretinere a functiei cardiovasculare.
- Intre 101 - 400 arata o calcifiere moderata, probabil asociata unei boli cardiovasculare cu risc de stenoza. Persoanele care au acest scor de calciu pot primi indicatia unor teste suplimentare si au nevoie de tratament sau chiar de interventii pentru deblocarea unor artere coronare prin angioplastie.
- Peste 400 Agatston indica o calcifiere majora, cu risc crescut de accident vascular coronarian.
Doctor Sorin Motoi, scurta carte de vizita
Medic radiolog clinician, Sorin Motoi este doctor in stiinte medicale. Este Sef de Lucrari la Facultatea de Medicina din Timisoara si practician la doua dintre cele mai mari centre de imagistica din Timisoara si Arad.
Este membru in Comitetul Director al Societatii de Radiologie si Imagistica Medicala din Romania, ariile de interes medical acoperind patologiile hepatice, prostatice si testiculare. Este membru al Societatii Europene de radiologie si al Societatii de Imagistica musculo-scheletale din Romania.
Autor: Silvana Patrascanu, Senior Medical Editor