Teratozoospermia

Teratozoospermia este o conditie medicala, care se caracterizeaza prin aparitia unor morfologii anormale la nivelul spermatozoizilor. Aceste modificari pot aparea la orice nivel al structurii spermatozoidului:

• cap;
• piesa intermediara;
• coadă.

Pentru a se putea pune diagnosticul de teratozoospermie, este necesar ca morfologiile anormale sa se regaseasca la o proportie mai mare de 96% din totalul spermatozoizilor. Alte criterii de diagnostic sustin ca teratozoospermia este confirmata daca modificarile anormale sunt prezente la 85% dintre spermatozoizi.

Este important de mentionat ca teratozoospermia se asociaza cu astenoteratozoospermie. Astenoteratozoospermia reprezinta modificarea mobilitatii spematozoizilor. Aceasta apare ca urmare a modificarii formei, care afecteaza sever inaintarea acestora spre ovocit.

In functie de proportia spermatozoizilor afectati, teratozoospermia se clasifica in trei categorii:

• teratozoospermia usoara - se defineste printr-o proportie de aproximativ 10-14% din spermatozoizi, care au aspect normal.
• teratozoospermia moderata - presupune ca 5-9% dintre spermatozoizi sa aiba morfologia normala.
• teratozoospermia severa - in cadrul acestui tip de teratozoospermie, mai putin de 5% dintre spermatozoizi au o morfologie corecta.

Printre principalele modificari morfologice care pot fi intalnite in cadrul teratozoospermiei se afla:

• macrozoospermia (capul este marit si sunt prezenti mai multi flageli);
• globozoospermia (membrana nucleara si piesa intermediara sunt afectate).

Etiologia teratospermiei este variata. De cele mai multe ori, este dificil de stabilit cauza principala. Printre cele mai frecvente cauze se afla:

• anomaliile genetice;
• varsta inaintata (peste 45 de ani);
• varicocelul (dilatatia venelor testiculului);
• infectiile testiculului;
• traumatismele la nivelul testiculului;
• procesele neoplazice;
• diabetul zaharat;
• meningita;
• febra;
• consumul de alcool sau alte droguri;
• fumatul;
• expunerea la substante toxice;
• anumite medicamente;
• purtarea lenjeriei sau a hainelor foarte stramte;
• dieta dezechilibrata nutritional.

Pentru a stabili diagnosticul de teratozoospermie, este necesar a studia morfologia spermatozoizilor, deoarece alte semne si simptome nu se manifesta. Evaluarea spermei se face prin intermediul spermogramei. Pentra a putea fi efectuata, este necesara o proba de sperma.

Spermograma permite evidentierea numarului, dar si a calitatii spermatozoizilor. Cele mai importante caracteristici ale calitatii spermatozoizilor sunt urmatoarele:

• motilitatea;
• morfologia;
• vitalitatea.

Morfologia spermatozoizilor este analizata sub microscopul optic. Astfel, un spermatozoid normal sanatos va prezenta:

• cap oval cu contur regulat;
• piesa intermediara mai subtire decat capul, dar de aproximativ 1,5 ori mai mare decat acesta;
• coada subtire, lunga si dreapta.

Teratozoospermia poate influenta semnificativ fertilitatea. Schimbarea morfologiei spermatozoizilor are urmatoarele consecinte:

• tulburari de motilitate (spermatozoizii nu mai ajung la ovocit pentru a-l fertiliza);
• imposibilitatea penetrarii ovocitului, ca urmare a modificarilor conformationale ale capului spermatozoidului;
• afectiuni genetice ale fatului, cand materialul genetic al spermatozoidului prezinta aberatii cromozomiale.

Sansele de obtinere a unei sarcini in cazul teratozoospermiei sunt destul de scazute. Daca se asociaza cu oligozoospermie si astenoteratozoospermie, atunci obtinerea unei sarcini este aproape imposibila. In aceste situatii, este recomandat sa se apeleze la tehnicile de fertilizare in vitro.

Teratozoospermia poate fi tratata doar in anumite situatii. Daca principala cauza a modificarii morfologiei spermatozoizilor este reversibila sau poate fi eliminata, teratozoospermia se amelioreaza considerabil, in timp. Astfel, sunt recomandate urmatoarele:

• eliminarea cauzei principale (fumat, alcool, unele medicamente);
• administrarea suplimentelor alimentare (vitamine, antioxidanti, omega 3);
• adoptarea unei diete echilibrate nutritional;
• efectuarea regulata a exercitiilor fizice.

In cazul in care cauza nu poate fi eliminata, este necesar a se opta pentru tehnicile de reproducere asistata, precum:

• inseminarea intrauterina - tehnica presupune inserarea unei probe de sperma in cavitatea uterina. In acest mod, sunt preintampinate dificultatile de motilitate ale spermatozoizilor.
• fertilizarea in vitro - consta in extractia mai multor ovocite de la femeia care a urmat un tratament de stimulare ovariana. Ulterior, ovocitele se pun in contact cu sperma partenerului. Are loc procesul de fertilizare, care se finalizeaza cu formarea embrionului. Embrionul sau embrionii sunt ulteriori implantati la nivelul cavitatii uterine.
• injectarea intracitoplasmatica de spermatozoizi - aceasta procedura are loc in cadrul tehnicii de fertilizare in vitro. Diferenta fata de aceasta este reprezentata de faptul ca se aleg spermatozoizii cu o calitate superioara. In fiecare ovocit este injectat un spermatozoid, prin intermediul unei seringi cu ac fin. Dupa formarea embrionului, acesta este introdus in cavitatea uterina.

In cazul in care modificarile spermatozoizilor sunt doar la nivel conformational, sarcina nu este afectata. Aceasta poate avea o evolutie normala din punct de vedere fiziologic. Bineinteles, pe toata durata sarcinii sunt necesare investigatiile specifice varstei gestationale.

Insa, daca spermatozoidul a prezentat, pe langa modificarile morfologice, si alterari ale materialului genetic, acestea vor fi prezente si la embrion. In functie de gravitatea aberatiilor prezente, sarcina poate avea mai multe directii de dezvoltare. Astfel, daca mutatiile genetice nu sunt compatibile cu viata, se va produce avort spontan. Daca sunt compatibile cu viata, o mare parte din acestea vor fi evidentiate in cadrul investigatiilor:

• ecografie:
• amniocenteza;
• biopsie de vilozitati coriale;
• analize de sange.

Teratozoospermia este o afectiune care se caracterizeaza prin aparitia modificarilor conformationale ale spermatozoizilor. Acestea au consecinte asupra fertilitatii barbatului si ingreuneaza aparitia unei saricini. Cauzele teratozoospermiei sunt multiple, unele fiind reversibile, altele nu. In cazul in care cauzele pot fi eliminate, sansele de obtinere a unei sarcini cresc considerabil. Consulta medicul specialist, pentru a afla mai multe informatii despre teratozoospermie.

Bibliografie:

French D. B. et al., 2010, Does severe teratozoospermia affect blastocyst formation, live birth rate, and other clinical outcome parameters in ICSI cycles?, Fertil. Steril., 1;93(4):1097-1103;
Braekeleer M. et al., 2015, Genetic aspects of monomorphic teratozoospermia: a review, J. Assist. Reprod. Genet., 32(4):615-623;
fertilityscience.org, https://fertilityscience.org/teratozoospermia-overview/, accesat la data 04.09.2022;
www.fertstert.org, https://www.fertstert.org/article/S0015-0282(17)30909-3/fulltext, accesat la data 04.09.2022;
www.invitra.com, https://www.invitra.com/en/teratospermia/, accesat la data 04.09.2022;
www.invitra.com, https://www.invitra.com/en/teratozoospermia-pregnancy/, accesat la data 04.09.2022;
www.invitra.com, https://www.invitra.com/en/teratozoospermia-diagnosis/, accesat la data 04.09.2022;
www.invitra.com, https://www.invitra.com/en/teratozoospermia-causes/, accesat la data 04.09.2022;
www.metromaleclinic.com, https://www.metromaleclinic.com/teratozoospermia-teratospermia-causes-treatment/, accesat la data 04.09.2022.