Sevrajul nicotinic

Nicotina este alcaloidul principal care se gaseste in planta de tutun. Aceasta are efect stimulator sau sedativ, in functie de cantitatea inhalata. In doze mici, nicotina poate determina:

• cresterea frecventei respiratorii;
• accelerarea ritmului cardiac;
• cresterea tensiunii arteriale;
• senzatia de relaxare;
• reducerea anxietatii.

Efectele acesteia variaza in cazul persoanelor care utilizeaza tutunul in mod regulat. Astfel, acestea pot experimenta:

• stimularea apetitului;
• obezitate;
• iritabilitate;
• anxietate;
• tulburarea capacitatii de atentie si concentrare;
• tulburari cardiace (cresterea riscului de ateroscleroza, infarct);
• disfunctii respiratorii (risc crescut de a dezvolta pneumonie, cancer pulmonar, emfizem pulmonar);
• tulburari digestive (senzatie de greata, uscarea mucoaselor, ulcer peptic, diaree, indigestie);
• alterarea calitatii somnului.

Mecanismul de actiune al nicotinei

• Nicotina poate ajunge in organism pe mai multe cai de acces. Astfel, putem distinge:
• calea respiratorie - absorbtia pe calea respiratorie se face rapid, la nivelul alveolelor pulmonare. Aici, nicotina traverseaza membrana alveolara si ajunge direct in sange.
• calea digestiva - nicotina este absorbita rapid la nivelul mucoasei bucale. In stomac, nicotina determina iritatia mucoasei, ceea ce face ca absorbtia ei sa fie redusa. Astfel, cantitatea de nicotina care intra in organism pe cale digestiva este scazuta.
• calea cutanata - absorbtia pe cale cutanata este rapida, ea favorizand patrunderea si distributia nicotinei.

Ajunsa in organism, la nivel sangvin, nicotina se distribuie la nivelul tuturor tesuturilor, cu precadere in ficat, plaman si rinichi. De asemenea, aceasta traverseaza bariera hematoencefalica, ajungand, astfel, si la creier.

Efectele nicotinei se exercita ca urmare a interactiunii dintre aceasta si receptorii sai specifici. Legarea acesteia la receptori determina aparitia unor mecanisme biochimice, care genereaza actiunile caracteristice acestei substante.

Sevrajul nicotinic apare in urma renuntarii la consumul de tigari. Astfel, in dezvoltarea acestuia intervin urmatorii factori:

• durata - durata fumatului este un factor important in aparitia sevrajului nicotinic. Astfel, un fumator aflat la inceput va avea sanse mai mari sa renunte la tigari. Fumatorul cronic necesita asistenta in procesul de renuntare la viciu, trecerea prin perioada de sevraj si abstinenta.
• numarul de pachete fumate pe an - acest aspect aduce informatii despre cantitatea de nicotina necesara persoanei. Astfel, un fumator ocazional are nevoie de o cantitate mai mica, pentru a asigura necesarul zilnic, iar efectele nicotinei sunt diferite fata de cazul unui fumator cronic.

Odata cu renuntarea la fumat, receptorii nicotinici de la nivelul creierului nu vor mai fi stimulati. Astfel, cantitatea de dopamina va fi scazuta si efectele sevrajului vor aparea treptat.

Sevrajul de nicotina se manifesta la cateva ore de la renuntarea la fumat, intensitatea maxima a simptomelor aparand la doua zile de la ultima doza de nicotina. Acesta se manifesta diferit, in functie frecventa utilizarii de nicotina si de cantitatea administrata zilnic. Printre simptomele care pot aparea se numara:

• dorinta de a fuma;
• insomnia;
• nelinistea;
• depresia;
• tusea;
• uscarea mucoasei bucale;
• durerea la nivelul gatului;
• greata;
• anxietatea;
• ameteala;
• apetitul crescut;
• cresterea in greutate;
• constipatia;
• diareea;
• balonarea;
• frustrarea;
• iritabilitatea;
• furia;
• dificultatea de concentrare.

Etapele aparitiei sevrajului nicotinic

Sevrajul nicotinic se poate instala in mai multe etape. Astfel, in functie de timpul trecut de la ultima tigara, putem observa:

• in perioada dintre primele 30 de minute si pana la 4 ore, efectele nicotinei dispar si apare nevoia de a fuma;
• dupa o perioada de aproximativ 10 ore, apar stresul si alterarea starii emotionale (tristetea, furia);
• la un interval de 24 de ore, persoana va prezenta cresterea apetitului si stari de iritabilitate;
• dupa 2 zile de abstinenta, vor aparea durerile de cap;
• dupa aproximativ 3 zile, nicotina din organism dispare, anxietatea creste si poftele se diminueaza;
• simptomele se diminueaza in intensitate dupa prima saptamana, dar este important a evita anturajele in care se fumeaza si obiceiurile asociate cu tutunul. De asemenea, se recomanda efectuarea unor activitati care sa scada interesul pentru consumul de nicotina.

Persoanelor care doresc sa renunte la fumat le este recomandata vizita la medicul specialist. Acesta isi poate indruma pacientii in perioada de sevraj, prin prescrierea unor medicamente adecvate. Acestea au rolul de a substitui compusii nocivi care se gasesc in fumul de tigara si de a ameliora simptomatologia.

Medicul poate recomanda compusi cu o cantitate mai mica de nicotina, astfel ajutand organismul sa se adapteze si ameliorand efectele sevrajului. Terapia de substitutie prin administrarea controlata de nicotina se realizeaza prin:

• guma de mestecat;
• plasturi ce se ataseaza la piele;
• pastile;
• spray nazal;
• inhalator.

De asemenea, in controlul sevrajului nicotinic se pot folosi si medicamente antidepresive. Rolul acestora este de a reduce efectele produse de nicotina la nivelul creierului. Toate aceste metode sunt folosite pentru a trata dependenta fizica de nicotina.

Sevrajul nicotinic are in componenta sa aspecte emotionale si mentale ale dependentei. Pentru acestea, medicul specialist poate recomanda vizita la psiholog si efectuarea unor sedinte de terapie.

Un alt element cheie in terapia de renuntare la fumat il reprezinta modificarea stilului de viata. Astfel, persoanelor le sunt recomandate:

• efectuarea exercitiilor fizice;
• consumul de lichide (peste 2 l de apa zilnic)  pentru eliminarea mai rapida a nicotinei din organism; in plus, se recomanda cateva inghitituri de apa ori de cate ori apare impulsul de a fuma
• utilizarea unui obiect antistres;
• inlocuirea tigaretelor cu un pai, o scobitoare;
• evitarea rutinei zilnice anterioare care se asocia cu obiceiul de a fuma
• substituirea activitatilor care asociaza fumatul;
• efectuarea unor exercitii de respiratie si a unor tehnici de relaxare;
• evitarea anturajelor care includ persoane fumatoare.

Imbinarea terapiei cu medicatia si schimbarea stilului de viata te pot ajuta sa renunti la fumat.

Renuntarea la fumat este o decizie importanta, in viata unei persoane. Astfel, se pot observa modificari in organism inca din primele ore de abstinenta.

Printre schimbarile care pot aparea dupa renuntarea la fumat se regasesc:

• scaderea pulsului dupa aproximativ 24 de ore;
• scaderea nivelului de nicotina din sange, dupa cateva zile;
• nivelul monoxidului de carbon din sange se normalizeaza, pana la 12 luni de la abstinenta;
• remiterea tusei si a dificultatilor respiratorii, dupa aproximativ 2 ani;
• scaderea riscului de atac de cord, la un interval de 3 pana la 6 ani de la momentul renuntarii la fumat;
• reducerea riscului de cancer oral, laringian, esofagian;
• scaderea riscului de cancer pulmonar cu aproximativ 50%, dupa 10 ani.

Bibliografie:
www.webmd.com, https://www.webmd.com/smoking-cessation/understanding-nicotine-withdrawal-symptoms, accesat la data de 13.07.2022
www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/tobacco/campaign/tips/quit-smoking/7-common-withdrawal-symptoms/index.html, accesat la data de 13.07.2022
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21587-nicotine-withdrawal, accesat la data de 13.07.2022
www.medicalnewstoday.com, https://www.medicalnewstoday.com/articles/240820#effects, accesat la data de 13.07.2022