Ce este depresia de sarbatori
Sentimentele de tristete, cu toate starile emotionale asociate, care apar si dureaza pe tot parcursul perioadelor de sarbatoare, in mod special in noiembrie si decembrie si continua la inceputul lunii ianuarie, nu sunt un fenomen rar si nici neobisnuit. Ba chiar din contra, statisticile arata o crestere reala a starilor de depresie si anxietate, a tentativelor de suicid si chiar a numarului de acte suicidale reusite. Desi ar trebuie sa fie „cea mai frumoasa perioada din an” pentru unii dintre noi dominante sunt sentimentele de tristete dureroasa, izolare si singuratate, anxietate si depresie acuta. Cei care au mai suferit de depresie sunt cu atat mai expusi.
Chiar si oamenii care iubesc sarbatorile pot experimenta perioade depresive, in mod special la finalul sezonului, concomitent cu revenirea la ritmul obisnuit de viata. Probabil ca nu degeaba prima jumatate a lunii ianuarie este considerata cea mai trista perioada a anului.
O radiografie clara a incidentei manifestarilor depresive si anxioase, legate in mod special pe perioada sarbatorilor, nu exista, fiind raportate si incluse in statistici doar afectiunile de sanatate mintala care sunt diagnosticate si tratate. Pe de alta parte datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata o crestere a suferintelor psihice, la nivel mondial, multe dintre ele provocate sau accentuate si de traumele asociate perioadei pandemice.
Cauze si manifestari
Tristetea este un sentiment personal, care poate fi considerat subiectiv sau neintemeiat si asta pentru ca ceea ce genereaza o stare de tristete unei persoane poate sa nu afecteze pe altcineva.
Factori care alimenteaza depresia de sarbatori sunt:
- stresul provocat de agitatia generala si de pregatirile pentru evenimente;
- oboseala asociata, inclusiv prin sarcinile multiple asumate sau impuse, incepand de la cele legate de obligatiile de familie si pana la cele care privesc activitatea profesionala;
- asteptarile nerealiste induse si alimentate de imaginile publicitare, filmele cu tematica de sarbatoare unde totul este perfect;
- proiectele nefinalizate, dezamagirile si nereusitele cumulate pe parcursul anului ajuns la final;
- stresul financiar pe care asumarea indeplinirii unor obligatii fata de familie, prieteni, colegi il implica;
- imposibilitatea de a fi alaturi de cei dragi.
La toate acestea se adauga particularitatile perioadei de dupa sarbatori care pot declansa starea de depresie sau o pot accentua. Specifica lunii ianuarie, starea de tristete nejustificata, greu sau imposibil de gestionat, poate sa apara, cu manifestari identice, dupa oricare alta vacanta, indiferent de perioada din an.
Factorii care contribuie la declansarea acesteia au legatura cu stresul financiar, emotional si fizic pe care il implica Craciunul si Anul Nou, concediul sau oricare alta perioada libera de obligatiile stricte impuse de job sau o alta activitate constanta. Toate genereaza veritabile furtuni emotionale la nivelul creierului. Mai simplu spus, resimtim acut lipsa emotiilor pozitive si, uneori, chiar a stresului provocat de pregatirile pentru sarbatori.
Cauzele depresiei de dupa sarbatori sunt:
- revenirea brutala la rutina zilnica dupa perioada pregatirilor pentru sarbatori urmata de momentele de relaxare si bucurie;
- temperaturile scazute si vremea mohorata de iarna;
- absenta luminii naturale;
- dieta specifica Craciunului, excesiv de bogata in zahar, alcool, grasimi si carbohidrati.
In mod particular la declansarea depresiei de sarbatori, sau de dupa, poate contribui si singuratatea sau pierderea unei persoane dragi, mai ales intr-o perioada in care se pune intens accent pe a fi impreuna cu ceilalti, dar si posibilele conflicte din familie si, nu in ultimul rand depresia sezoniera.
Manifestarile sunt similare cu ale oricarui alt episod depresiv, cel mai acut fiind cel de tristete care poate varia in intensitate si durata. La acestea se adauga senzatia de dezamagire si lipsa de dispozitie pentru a face ceva, iritabilitatea si nervozitatea accentuata, fara motiv. Pot sa apara modificari ale tiparelor de somn, greutatii corporale (slabesti sau te ingrasi) asociate cu inapetenta sau apetit exagerat. Sunt prezente si dificultatile de concentrare, o stare de letargie si indiferenta, sentimente de inutilitate sau vinovatie si oboseala cronica. Pot exista pusee de tensiune, anxietate, stari de ingrijorare si panica. Dispare placerea de a face lucruri altadata satisfacatoare, libidoul este foarte scazut si se instaleaza dezinteresul fata de propria persoana.
Ce trebuie sa te ingrijoreze
Depresia de sarbatori se poate asocia cu depresia sezoniera. Aceasta din urma are alte cauze decat cele care provoaca si intretin depresia de sarbatori, fiind - dupa toate probabilitatile, o tulburare a ritmului circadian normal, cauzata de absenta luminii solare. IÎntunericul asociat cu absenta luminii naturale stimuleaza glanda pituitara si secretia de melatonina, responsabila de somnolenta pe care o simtim in fiecare zi dupa amurg. Lumina opreste productia de melatonina, iar expunerea insuficienta la lumina soarelui este asociata cu un nivel redus de serotonina, pofta de carbohidrati, crestere in greutate si tulburari de somn.
In zilele foarte scurte de iarna, activitatea cotidiana incepe inainte de rasaritul soarelui, astfel ca plecam de acasa pe intuneric si revenim dupa apus, ceea ce favorizeaza depresia sezoniera.
Ceea ce este caracteristic depresiei asociate sarbatorilor este faptul ca pentru cele mai multe dintre persoanele afectate, aceasta stare este trecatoare, iar revenirea la normal se face fara ajutor medical, dar nu trebuie confundata cu depresia sezoniera, mai intensa, totodata factor favorizant pentru depresia de sarbatori. Chiar daca, de regula, simptomele depresiei de sarbatori sunt destul de usoare, nu trebuie ignorate mai ales daca persista sau se acutizeaza.
Astfel, este indicat sa soliciti ajutor si sa consulti un medic daca:
- te simti deprimat si fara speranta pentru o perioada de mai mult de doua saptamani, iar starile acestea sunt foarte frecvente sau continue;
- momentele de anxietate si nervozitate persista;
- modificarile apetitului si dificultatile legate de somn (insomnii sau somnolenta) persista.
Cum o depasesti
Tocmai pentru ca tristetea este o stare personala provocata de situatii subiective si de modul in care fiecare dintre noi percepe realitatea, depasirea acesteia tine, in cea mai mare masura, de modul in care ne gestionam propriile sentimente si stari. Exista modalitati de a face fata provocarilor si de a recupera stabilitatea emotionala normala care te pot ajuta pentru a trece peste o perioada grea din punctul de vedere al trairilor.
Aplicate, aceste solutii pot functiona:
- Stabileste limite. Ca in oricare alta situatie obiectivitatea fata de resursele financiare si fizice (inclusiv bugetul de timp pe care il ai) te poate ajuta sa faci fata provocarilor, inclusiv atunci cand vine vorba despre dorintele proprii, ale celor din familie sau ale rudelor si cunoscutilor.
- Fa liste oneste cu prioritatile reale si bifeaza ceea ce ai realizat. Te va ajuta sa ramai concentrat si vei avea satisfactia obiectivelor indeplinite, ceea ce este tonic si stimulativ pentru starea psihica.
- Limiteaza excesul de „stare de sarbatoare” pentru a putea reveni rapid si usor la normalitate. Aceasta presupune obiective realiste, in acord cu ceea ce poti, vrei si iti face placere. Este sanatos pentru echilibrul psihic sa verbalizezi anxietatile, mai ales pe cele legate de evenimente majore, inclusiv sarbatorile.
- Monitorizeaza-ti cheltuielile pentru ca stresul financiar este una dintre primele cauze ale anxietatii si depresiei din luna ianuarie.
- Ramai conectat cu oamenii care te bucura si alaturi de care te simti confortabil. Familie nu inseamna doar rudele de sange sau partenerii, ci mai ales oamenii fata de care te simti conectat, ai obiective comune sau cei in prezenta carora te simti tu insati.
- Nu face comparatii. Este un indemn util in orice perioada, dar mai ales in contextul sarbatorilor, combinat cu cel special pandemic, cand relatiile interumane sunt afectate. Nu compara ceea ce poti face in prezent cu ceea ce puteai in urma cu doi, cinci sau zece ani sau cu alte persoane (ceea ce este si mai daunator pentru psihic). Traieste in prezent!
- Limiteaza interactiunea pe retelele sociale. Exista riscul de a-ti asuma o perspectiva distorsionata asupra vietii altora si, in consecinta, de a amplifica nemultumirea si dezamagirea fata de sine si asupra propriei realitati. Pozele si comentariile pozitive, exuberante sunt doar o secventa, care nu reda nici stresul celor in cauza, nici nemultumirile, frustrarile sau insatisfactiile. Perceperea unor astfel de mesaje poate fi deprimanta, atata vreme cat nu constientizezi tot ansamblul.
- Gaseste-ti timp pentru tine! Asta nu inseamna doar orele de somn sau de ingrijire personala, ci timp in care sa stai cu tine si sa facie ceea ce te bucura. O plimbare solitara, lectura unei carti, un film sau pur si simplu sa faci pe indelete, in ritmul tau, o prajitura sau sa bricolezi ceva.
Sunt binefacatoare pentru organism, in general, si pentru psihic, in special, limitarea consumului de alcool si dulciuri, o dieta echilibrata, miscarea in aer liber, de fiecare data cand ai ocazia. La fel de important este sa-ti analizezi cu sinceritate trairile si emotiile si, daca acestea te coplesesc, sa ceri ajutor, sa le exprimi si sa-ti recunosti limitele. Acesta nu este un semn de slabiciune, ci o dovada a faptului ca te cunosti si te iubesti, tu pe tine.
Ia in calcul ca suntem diferiti, iar strategiile care se potrivesc unora ar putea fi inutile sau prea dure pentru altii. Este deci util sa dovedesti blandete si intelegere cu propria ta persoana astfel incat sa (re)intri in normal, in stilul tau propriu.
Reintoarcerea la job
Depresia de sarbatori nu se instaleaza si nici nu trece brusc. În aceste conditii, este normal ca primele zile la serviciu, dupa vacanta, sa fie dificile, deseori neplacute. Readaptarea este necesara tuturor, si celor care muncesc fizic, dar si celor care lucreaza la distanta.
O strategie pas cu pas este si de data aceasta utila:
- Stabileste o lista de obiective realiste din punct de vedere profesional. Începutul de an este un moment bun pentru a face acest lucru.
- Respecta un program. În cazul celor care muncesc de la distanta programul este mai greu de autoimpus, dar cu atat mai necesar. Un plan al activitatilor zilnice si rutina pot fi de mare folos;
- Ține lucrurile sub control, pentru a combate lipsa de motivatie la locul de munca. În replica, presiunile sociale si financiare, asteptarile ridicate, obligatiile multiple sunt surse comune de stres la inceputul anului. Renunta la multitask, fa lucrurile pe rand si nu amana sarcinile incepute.
Indiferent de forma in care se manifesta, de cauzele care o genereaza, depresia si starile de anxietate nu sunt un motiv de rusine, de jena, nu dovedesc slabiciune, nu demonstreaza inadaptare la cerintele sociale, familiale si profesionale. Oricine poate ajunge dincolo de granita rezistentei psihice si, in consecinta, sa manifeste simptomele, trairile si emotiile asociate unui episod depresiv. A cere ajutor, a avea nevoie de suport, a te intelege pe tine si a-ti cunoaste limitele este normal si firesc.
Surse:
globalizationandhealth.biomedcentral.com/
www.who.int/publications/m/item/risks-to-mental-health
www.verywellmind.com