Sindromul picioarelor nelinistite

Sindromul picioarelor nelinistite poate sa apara la orice varsta, chiar si in copilarie. Este mai frecvent si mai sever odata cu inaintarea in varsta si apare in special la femei, comparativ cu barbatii. 5-10% din adulti, respectiv 2-4% din copii sufera de sindromul picioarelor nelinistite.

In cazul celor mai multi pacienti, nu se cunoaste cauza - o conditie denumita sindromul picioarelor nelinistite primar sau idiopatic.

Cu toate acestea, exista o componenta genetica si sindromul poate sa apara in cadrul aceleiasi familii. 40-90% dintre pacienti au cel putin o ruda de gradul I (parinte, frate sau copil) cu aceasta conditie medicala, in special cand debutul simptomelor apare inainte de varsta de 40 de ani.

In plus, exista dovezi care indica faptul ca un nivel scazut de fier la nivelul creierului poate fi, de asemenea, responsabil pentru sindromul picioarelor nelinistite.

Dovezi considerabile sugereaza ca sindromului picioarelor nelinistite este cauzat de o disfunctie a uneia din zonele din creier care controleaza miscarea (denumita ganglioni bazali) care utilizeaza substanta chimica dopamina. Dopamina trimite mesaje care controleaza miscarea si este necesara pentru a produce o miscare intentionata si fluenta. Intreruperea acestor cai la pacientii cu boala Parkinson, o alta tulburare a cailor dopaminei la nivelul ganglionilor bazali, determina frecvent tremorul membrelor, lentoare in miscare si miscari rigide. Pacientii cu boala Parkinson au un risc crescut de a suferi de sindromul picioarelor nelinistite.

Urmatorii factori sau afectiuni subiacente pot cauza sindromul picioarelor nelinistite:

• Boala renala in stadiu terminal si hemodializa
• Deficit de fier/ anemia prin deficit de fier
• Anumite medicamente care pot agrava simptomele, cum sunt medicamentele antiemetice, (impotriva senzatiei de greata, ca de exemplu, proclorperazina sau metoclopramid), medicamentele antipsihotice (de exemplu, haloperidol sau derivatii de fenotiazina), antidepresivele care cresc serotonina (de exemplu, fluoxetina sau sertralina) si unele medicamente pentru raceala si alergie care contin antihistaminice de generatie mai veche (de exemplu, difenhidramina).
• Consumul de alcool, nicotina si cafeina
• Sarcina, mai ales in ultimul trimestru. In cele mai multe cazuri, simptomele dispar de obicei dupa 4 saptamani dupa nastere.
• Neuropatie (leziuni la nivelul nervilor) periferica. Frecvent, apare la pacientii cu diabet si alcoolism.
• Deprivarea de somn si alte tulburari de somn, cum ar fi sindromul de apnee in somn, pot agrava sau declansa simptomele sindromului picioarelor nelinistite la unii pacienti.

Reducerea sau eliminarea completa a acestor factori pot ameliora simptomele.

Simptomul principal este nevoia imperioasa de a misca picioarele. Aceasta implica frecvent membrele inferioare, insa poate sa apara si la nivelul membrelor superioare si trunchiului.

• Nevoia imperioasa de a misca picioarele are anumite caracteristici si se poate insoti de alte simptome:
• Incepe in timp ce persoana este inactiva sau se odihneste, de obicei dupa ce pacientul se intinde in pat sau a stat in sezut o perioada lunga de timp, cum ar fi  dupa o calatorie cu masina, avionul sau la cinematograf.
• Se amelioreaza prin miscare. Nevoia imperioasa de miscare a picioarelor se diminueaza odata cu miscarea, cum ar fi intinderea membrului, scuturarea picioarelor sau mersul pe jos.
• Se agraveaza seara. Simptomele apar mai ales seara la culcare si pe perioada noptii, interferand cu somnul.
• Este insotita de o senzatie inconfortabila, neplacuta, descrisa la nivelul membrului, mai degraba decat la nivelul pielii. Pacientii descriu aceste senzatii foarte divers: ca o neliniste, ca ceva care se tareste, care pisca, ca o zvacnire, intindere, pulsare, mancarime sau ca un curent electric. Uneori, aceste senzatii sunt greu de explicat si o persoana care nu sufera de acest sindrom nu le poate intelege. Aceste senzatii nu sunt descrise sub forma de crampe musculare sau amorteala.

Tulburarea de miscare periodica a picioarelor

• Nevoia imperioasa de a misca picioarele din cadrul sindromului picioarelor nelinistite poate fi insotita de miscari involuntare periodice ale picioarelor in timpul noptii. Acestea caracterizeaza o alta tulburare de miscare legata de somn, mai frecventa, denumita tulburarea de miscare periodica a picioarelor.
• Tulburarea de miscare periodica a picioarelor este diferita de sindromul picioarelor nelinistite in sensul ca miscarile membrelor nu sunt insotite de senzatii inconfortabile.
• Miscarile apar in timpul somnului si sunt involuntare. Se manifesta prin zvacnirea sau lovirea cu piciorul, afecteaza unul sau ambele membre inferioare, dureaza in general 2 secunde si se repeta la fiecare 20-40 de secunde pe durata somnului.
• In timpul zilei, pacientul nu prezinta miscari periodice ale picioarelor.
• Pacientul cu tulburarea de miscare periodica a picioarelor nu este constient care are aceste miscari in timp ce doarme, partnerul sau de pat fiind cel care le sesizeaza sau este lovit in timpul noptii.
• La fel ca si in cazul sindromului picioarelor nelinistite, miscarile interfera cu somnul, determinand insomnie, somnolenta diurna excesiva si scaderea capacitatii de concentrare si atentie.
• Multi pacienti cu sindromul picioarelor nelinistite pot suferi si de tulburarea de miscare periodica a picioarelor. Totusi, reversul nu este asemanator.

Desi sindromul picioarelor nelinistite nu determina complicatii grave, simptomele pot varia de la a fi putin deranjante pana la a fi incapacitante.

Sindromul picioarelor nelinistite interfera cu somnul. Multi pacienti adorm greu sau se trezesc in timpul somnului si sufera de insomnie. Insomnia poate cauza somnolenta excesiva in timpul zilei, cu scaderea capacitatii de concentrare si atentie. Sindromul picioarelor nelinistite sever poate determina o deteriorare marcata a calitatii vietii si poate duce la depresie.

Criterii de diagnostic

Diagnosticul sindromului picioarelor nelinistite se bazeaza pe urmatoarele 5 criterii, stabilite de Grupul International de Studiu al Sindromului Picioarelor Nelinistite (Restless Legs Syndrome Study Group):

• Necesitatea imperioasa, puternica, adesea irezistibila de a-ti misca picioarele, insotita de obicei de senzatii anormale, inconfortabile si neplacute.
• Nevoia de a-ti misca picioarele incepe sau se agraveaza atunci cand te odihnesti sau cand nu faci vreo activitate, cum ar fi cand stai in sezut sau esti intins in pat.
• Nevoia de a-ti misca picioarele este ameliorata partial si temporar prin miscare, cum ar fi mersul pe jos sau intinderea muschilor membrului afectat.
• Nevoia de a-ti misca picioarele este mai severa seara si in timpul noptii.
• Simptomele nu pot fi explicate printr-o alta afectiune medicala sau o tulburare comportamentala.

Medicul neurolog va face o anameza amanuntita si iti va cere sa drescrii simptomele. Iti va pune intrebari despre ce le declanseaza, amelioreaza sau agraveaza, precum si despre prezenta sau absenta simptomelor pe parcursul zilei. De asemenea, medicul va face un examen clinic si neurologic si va obtine informatii despre istoricul medical si familial si despre medicamentele administrate curent.

Medicul va recomanda efectuarea unor analize pentru a exclude o posibila cauza subiacenta a sindromului picioarelor nelinistite, cum ar fi insuficienta renala, anemia prin deficit de fier sau sarcina.

In cazul anumitor pacienti este necesara polisomnografia cu inregistrare video, un studiu de somn care inregistreaza undele cerebrale, frecventa cardiaca, respiratia si miscarile picioarelor pe parcursul unei nopti intregi de somn. Acest studiu poate identifica alte tulburari legate de somn care pot coexista si care trebuie, de asemenea, tratate, ca de exemplu, sindromul de apnee in somn de tip obstructiv (SASO) sau tulburarea de miscare periodica a picioarelor in somn.

La copii, diagnosticul sindromului picioarelor nelinistite poate fi deosebit de dificil, deoarece copilul nu poate descrie usor ceea ce se simte, cand si cat de des apar simptomele si cat de mult dureaza. Uneori diagnosticul este interpretat gresit ca „dureri de crestere” sau tulburare de deficit de atentie (ADHD).

Scopurile tratamentului constau in ameliorarea simptomelor si imbunatatirea somnului.

Miscarea membrelor inferioare poate oferi o ameliorare temporara. Uneori, simptomele sindromului picioarelor nelinistite pot fi controlate prin identificarea si tratarea unei afectiuni medicale subiacente, cum ar fi neuropatia periferica, diabetul sau anemia prin deficit de fier.

Daca ai sindromul picioarelor nelinistite fara o cauza subiacenta, tratamentul se concentreaza pe modificarea stilului de viata. Daca aceste masuri nu sunt eficiente, medicul neurolog iti poate prescrie anumite medicamente. Nu exista un singur medicament care sa trateze eficient sindromul picioarelor nelinistite in cazul tuturor pacientilor. Uneori, este nevoie sa se testeze mai multe medicamente pana la obtinerea efectului dorit. In plus, administrarea in mod regulat a unui medicament poate determina pierderea efectului in timp sau chiar poate inrautati simptomele, facand necesara schimbarea medicamentului.

Schimbarea stilului de viata

Efectuarea unor modificari simple ale stilului de viata si practicarea unor activitati pot oferi o oarecare ameliorare pacientilor cu sindromul picioarelor nelinistite cu simptome usoare pana la moderate:

• O buna igiena a somnului. Sindromul picioarelor nelinistite poate cauza insomnie si somnolenta diurna. Pe de alta parte, oboseala poate sa agraveze simptomele, creendu-se un cerc vicios. De aceea, este important sa practici o buna igiena a somnului. Asta inseamna sa dormi intr-un mediu racoros, linistit si confortabil, sa mergi la culcare si sa te scoli la aceeasi ora zilnic si sa dormi cel putin sapte ore pe noapte.
• Evitarea consumului de cafeina, alcool si tutun. Uneori cafeina poate agrava simptomele. Incearca sa eviti produsele care contin cafeina, inclusiv ciocolata, cafeaua, ceaiul si bauturile racoritoare, timp de cateva saptamani pentru a vedea daca acest lucru te ajuta. De asemenea, alcoolul si tutunul pot declansa sau agrava simptomele.
• Activitatea fizica moderata. Inactivitatea poate declansa simptomele. De aceea, se recomanda practicarea regulata de exercitii aerobe de intensitate moderata si de intindere (streching) a picioarelor. O activitate fizica prea intensa sau efectuata tarziu in timpul zilei poate intensifica simptomele.
• Bai si masaje. Baile in apa calda si masarea picioarelor pot relaxa muschii.
• Comprese calde sau reci. Aplicarea locala de caldura sau gheata (sau folosirea alternativa a celor doua metode), poate diminua senzatiile neplacute de la nivelul membrelor.
• Utilizarea unor dispozitive medicale compresive. Aceste dispozitive sunt concepute special pentru pacientii cu sindromul picioarelor nelinistite si sunt aprobate de FDA (Food and Drug Administration) din Statele Unite. Dispozitivul poate crea presiune la nivelul picioarelor sau o vibratie in portiunea din spate a membrului inferior, ameliorand simptomele.

Tratament medicamentos

O serie de medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala, dintre care cele mai multe au fost dezvoltate pentru a trata alte boli, sunt disponibile pentru a trata sindromul picioarelor nelinistite. Este posibil sa fie nevoie de mai multe incercari pana cand medicul neurolog va gasi medicamentul potrivit sau combinatia de medicamente care functioneaza cel mai bine pentru tine.

Preparate de fier

Pacientii cu valori scazute sau usor scazute ale analizelor de sange feritina si saturatia transferinei, sunt tratati initial cu suplimente de fier. Reactiile adverse frecvente sunt durerea de stomac si constipatia.  

Medicatie antiepileptica

Medicamentele antiepileptice (anticonvulsivante) sunt medicamentele de prima linie eliberate pe baza de prescriptie pentru pacientii cu sindromul picioarelor nelinistite. In Statele Unite, FDA a aprobat gabapentin enacarbil pentru tratamentul formelor moderat - severe. Acest medicament este la fel de eficient ca si tratamentul dopaminergic si, cel putin pana in prezent, nu au existat rapoarte care sa evidentieze o agravare progresiva a simptomelor (o conditie denumita augumentare), asa cum poate sa apara in cazul administrarii agentilor dopaminergici.

Alte medicamente antiepileptice, cum sunt gabapentin si pregabalin, pot reduce tulburarile senzoriale cum sunt senzatia de zvarcolire sau zvacnire, precum si durerea. Posibilele efecte secundare ale acestor medicamente sunt: ameteala, oboseala si somnolenta.

Agenti dopaminergici

Agonistii dopaminergici cresc efectul dopaminei si sunt frecvent folositi pentru tratarea bolii Parkinson. S-a demonstrat ca pot sa reduca simptomele sindromului picioarelor nelinistite atunci cand sunt administrate iniante de culcare. Medicamente de tipul ropinirol, pramipexol si rotigotin sunt aprobate pentru tratamentul formelor moderat - severe ale sindromului picioarelor nelinistite.

Desi agentii dopaminergici sunt eficienti, utilizarea pe termen lung poate sa inrautateasca de fapt simptomele. Pacientul poate sa inceapa sa prezinte simptome mai devreme seara sau chiar mai devreme in timpul zilei, pana cand simptomele pot deveni continue. Simptomele pe timp de noapte devin mai intense si ar putea incepe sa se manifeste si la nivelul bratelor sau trunchiului. Din fericire, aceasta progresie aparenta poate fi anulata prin intreruperea administrarii agentului dopaminergic.

Opioide

Opioide cum sunt metadona, codeina, hidrocodona sau oxicodona sunt uneori prescrise pentru a trata pacientii cu sindromul picioarelor nelinistite cu simptome severe care nu au raspuns adecvat la alte medicamente.

Efectele secundare includ constipatie, ameteala, greata, exacerbarea apneei in somn si riscul de dependenta. Totusi, doze foarte mici de opioide sunt adesea eficiente in controlul simptomelor sindromului picioarelor necunoscute.

Benzodiazepine

Benzodiazepinele ajuta pacientii sa aiba un somn mai odihnitor, insa nu elimina aparitia senzatiei inconfortabile la nivelul membrelor. De asemenea, chiar daca sunt administrate doar inaintea culcarii, pot cauza somnolenta diurna (in timpul zilei), reduc energia si pot afecta concentrarea.

Benzodiazepinele, cum ar fi clonazepam si lorazepam, sunt in general prescrise pentru a trata anxietatea, spasmele musculare si insomnia.

Deoarece aceste medicamente pot induce sau agrava apneea in somn la unii pacienti, nu trebuie administrate persoanelor cu sindrom de apnee in somn. Din cauza efectelor secundare, benzodiazepinele reprezinta ultima linie de medicatie.

Sindromul picioarelor nelinistite este cel mai frecvent o conditie medicala care se va manifesta pe tot parcursul vietii pentru care nu exista vindecare. Cu toate acestea, terapiile actuale pot minimiza simptomele si pot creste perioada de somn odihnitor.

Simptomele se pot agrava treptat, odata cu inaintarea in varsta. Agravarea este mai rapida in cazul pacientilor care sufera si de o alta afectiune asociata, comparativ cu cei cu forma primara, idiopatica. Daca simptomele sunt usoare, nu produc un disconfort semnificativ in timpul zilei si nu afecteaza capacitatea de a dormi, nu trebuie tratate. Unii pacienti cu sindromul picioarelor nelinistite au perioade de remisie - perioade in care simptomele scad sau dispar zile, saptamani, luni sau ani de zile. Totusi, in cele din urma, simptomele reapar adesea.

Un pacient diagnosticat cu sindromul picioarelor nelinistite nu inseamna ca are un risc crescut pentru debutul unei alte boli neurologice, cum ar fi boala Parkinson, insa acest sindrom poate sa apara la acesti pacienti.

Nu exista un tratament care sa vindece sindromul picioarelor nelinistite. In plus, anumite medicamente utilizate pentru a ameliora simptomele pot duce in timp la agravarea acestora, un efect denumit „augumentare”, in care manifestarile incep sa apara pe toata durata zilei si sa afecteze miscarea tuturor membrelor. Din fericire, simptomele se amelioreaza odata ce medicamentul este intrerupt.

Surse de informatie:
www.ninds.nih.gov
www.mayoclinic.org
www.sleepfoundation.org
www.msdmanuals.com

Autor: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor