Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv (SASO) este o condiţie medicală frecventă, însă puţin diagnosticată în ciuda unor consecinţe potenţiale serioase. Apare atât la adulţi, cât şi la copii.
Ce este apneea în somn?
Apneea în somn se caracterizată prin pauze respiratorii în timpul somnului care se repetă frecvent. Pauzele pot fi cu oprirea respiraţiei (apnee) sau doar cu micşorarea fluxului de aer (hipopnee). La adult, apneea este definită ca oprirea respiraţiei cu durata de cel puţin 10 secunde. Cu fiecare apnee sau hipopnee, nivelul de oxigen din sânge scade brusc. În consecinţă, creierul primeşte un semnal care trezeşte persoana din somn şi respiraţia se reia, de cele mai multe ori cu zgomot. Deoarece aceste evenimente se pot produce de sute de ori pe noapte, somnul este foarte fragmentat şi de proastă calitate. În general, aceste persoane nu sunt conştiente de aceste treziri pe durata somnului, ci se plâng că sunt foarte somnolente în timpul zilei.
Ce este SASO (Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv)?
Cea mai frecventă formă de apnee în somn este cea obstructivă. În perioada de veghe şi în mod normal în timpul somnului, muşchii de la nivelul gâtului menţin deschise căile aeriene superioare şi astfel, aerul intră în plămâni. În SASO, musculatura gâtului şi a limbii se relaxează excesiv în timpul somnului, ceea ce duce la închiderea căilor aeriene superioare, în ciuda efortului respirator.
Care sunt factorii de risc pentru SASO?
Deşi SASO poate să apară la bărbaţi şi femei de orice vârstă, este mai frecvent la bărbaţii de vârstă medie şi obezi, care au circumferinţa gâtului peste 42 cm. Totuşi, SASO poate să apară şi la persoanele cu greutate normală, care au anumite anomalii anatomice la nivelul gâtului (amigdale sau limba mărite de volum sau poziţionare anormală a mandibulei sau maxilarului). Studii recente au arătat că acest sindrom apare frecvent la pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă. Istoricul familial de SASO şi consumul de alcool sunt factori de risc.
Cum se manifestă SASO?
Este posibil să nu fiţi conştient că aveţi probleme legate de respiraţie în timpul somnului; frecvent, membrii familiei dvs. vor fi primii care vor remarca anumite semne sau simptome. Dacă răspunsul dvs. este DA la oricare din următoarele întrebări, este posibil să suferiţi de Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv.
- Vi se spune că sforăiţi mult şi tare?
- Soţul/soţia v-a spus că vă opriţi din respirat în timpul somnului?
- Nu aveţi un somn odihnitor şi ziua vă simţiţi obosit sau ameţit?
- Se întâmplă des să vă fie somn ziua sau să adormiţi uşor în timpul zilei?
- Vă treziţi din somn respirând greu, icnit, ca şi când vă sufocaţi?
SASO poate avea consecinţe serioase?
DA. Depistat târziu şi netratat, SASO poate altera semnificativ calitatea vieţii şi determina o serie de afecţiuni medicale cu potenţial sever:
- hipertensiune arterială rezistentă la tratament
- infarct de miocard
- aritmii în timpul somnului şi moarte subită („a murit în somn”)
- accidente vasculare cerebrale
- creşterea în greutate
- pre-diabet, diabet
- tulburări de atenţie, memorie şi concentrare
- iritabilitate, schimbări ale dispoziţiei, depresie
- impotenţă
Datorită somnolenţei excesive din timpul zilei şi a tulburărilor de atenţie şi concentrare, pot avea loc accidente cauzate de adormirea la volan şi accidente la locul de muncă. De asemenea, SASO poate deveni o problemă a cuplului: pacientul cu forme severe ajunge doar să doarmă, să mănânce şi să meargă la toaletă. În plus, sforăitul este deranjant sub toate formele şi se ajunge să se doarmă în camere diferite.
Ce test trebuie efectuat pentru confirmarea SASO?
Dacă medicul dvs. suspicionează că suferiţi de SASO vă va recomanda un consult la un specialist în patologia somnului, care frecvent este un pneumolog. Acesta va decide ce tip de test este cel mai indicat în cazul dvs. şi dacă va fi efectuat într-un laborator de somn, care este parte a unui spital, sau la dvs. acasă.
Studii recente au arătat că testarea la domiciliu nu este o metodă inferioară testării în laborator atunci când este indicată pacienţilor cu o mare probabilitatea de a avea SASO. Academia Americană de Medicină a Somnului a aprobat utilizarea poligrafului, ca alternativă de diagnostic mai accesibilă, rapidă, cu costuri mai mici şi mai confortabilă pentru pacient.
În noaptea de diagnostic pacientul doarme cuplat la poligraf care permite înregistrarea următorilor parametri: fluxul de aer la nivelul nasului, nivelul de oxigen din sânge, efortul respirator toracic, frecvenţa cardiacă, sforăitul şi poziţia corpului.
Pentru cazurile complexe se foloseşte polisomnograful, un aparat care explorează în plus somnul. Aparatul este utilizat în laboratoarele de somn, sub supravegherea personalului de specialitate.
Ambele înregistrări sunt nedureroase şi se vor efectua în timpul unei nopţi obişnuite. Rezultatul va fi analizat de specialist care va stabili dacă aveţi apnee în somn, cât de severă este şi ce tratament ar fi indicat.
Odată ce s-a stabilit că aveţi apnee în somn de tip obstructiv se trece la a doua etapă: noaptea de terapie în care se testează proteza respiratorie. De această dată, prin conectarea la un aparat numit CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) veţi respira aer la presiune pozitivă continuă care acţionează ca o atelă (proteză) şi menţine deschise căile aeriene superioare. Răspunsul pacienţilor este spectaculos şi dimineaţa la trezire spun că nu au mai dormit aşa bine din copilărie!
Cum se tratează SASO?
Tratamentul are ca scop restaurarea respiraţiei regulate din timpul somnului şi obţinerea unui somn odihnitor.
Singurul tratament eficace al bolii este folosirea aparatului cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care este de fapt un ventilator. Prin intermediul unei măşti, pacientul inspiră la nivelul nasului aer sub presiune pozitiva continuă. Există modele mai noi de CPAP care pot reduce uşor presiunea aerului în timpul expirului, ceea ce creşte confortul şi complianţa pacientului. De asemenea, cele mai noi aparatele modifică continuu presiunea aerului, adaptând-o permanent la performanţa respiratorie a pacientului.
Material scris de:
Dr. Ileana Andreescu, medic specialist pneumolog, Policlinica Floreasca Bucureşti